Schitul Lacu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Schitul Lacu azi)
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice.)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Lacu-athos1.jpg|right|thumb|400px|Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este aşezat Schitul Lacu]]
+
[[Image:Lacu-athos1.jpg|right|thumb|400px|Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este așezat Schitul Lacu]]
  
'''Schitul Lacu''' (grec. ''Lakkoskiti'', „schitul din văgăună”) este o aşezare monastică de la [[Muntele Athos]], una din cele mai vechi vetre monastice româneşti din Sfântul Munte. Are [[hram]]ul Sfântul Mare Mucenic [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]].
+
'''Schitul Lacu''' (grec. ''Lakkoskiti'', „schitul din văgăună”) este o așezare monastică de la [[Muntele Athos]], una din cele mai vechi vetre monastice românești din Sfântul Munte. Are [[hram]]ul Sfântul Mare Mucenic [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]].
  
==Particularităţi de organizare==
+
==Particularități de organizare==
În cadrul sistemului de organizare athonit, aşezarea aceasta călugărească este un [[schit]], care e dependent de [[Mănăstirea Sfântul Pavel (Muntele Athos)|Mănăstirea Sfântul Pavel]], una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradiţional Sfântul Munte.
+
În cadrul sistemului de organizare athonit, așezarea aceasta călugărească este un [[schit]], care e dependent de [[Mănăstirea Sfântul Pavel (Muntele Athos)|Mănăstirea Sfântul Pavel]], una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradițional Sfântul Munte.
  
De asemenea, Lacu este un schit de tip [[lavră]] (anahoretic), adică format din mai multe "chilii", împrăştiate pe arie de vreo doi kilometri pătraţi. În Sfântul Munte o [[chilie]] reprezintă o casă cu paraclis (capelă / bisericuţă) în care câţiva monahi locuiesc sub îndrumarea unui [[duhovnic]], cuprinzând şi camerele de oaspeţi, sala de mese şi alte dependinţe. Fiecare astfel de [[chilie]] are viaţa ei independentă de a celorlalte în timpul săptămânii, dar toţi monahii din schit se adună duminica şi în [[Praznic|sărbători]] în biserica centrală (gr. ''katholikon'') pentru rugăciunea în comun şi [[Sfânta Liturghie]].
+
De asemenea, Lacu este un schit de tip [[lavră]] (anahoretic), adică format din mai multe „chilii”, împrăștiate pe arie de vreo doi kilometri pătrați. În Sfântul Munte o [[chilie]] reprezintă o casă cu paraclis (capelă/ bisericuță) în care câțiva monahi locuiesc sub îndrumarea unui [[duhovnic]], cuprinzând și camerele de oaspeți, sala de mese și alte dependințe. Fiecare astfel de [[chilie]] are viața ei independentă de a celorlalte în timpul săptămânii, dar toți monahii din schit se adună duminica și în [[Praznic|sărbători]] în biserica centrală (gr. ''katholikon'') pentru rugăciunea în comun și [[Sfânta Liturghie]].
  
Un număr de asemenea chilii împreună cu biserica mare a schitului şi cimitirul formează un schit de tip lavră.
+
Un număr de asemenea chilii împreună cu biserica mare a schitului și cimitirul formează un schit de tip lavră.
  
==Aşezare geografică==
+
==Așezare geografică==
Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat în partea de nord-est a pensinsulei Sfântului Munte, între Turnul Amalfino şi Mănăstirea Sfântul Pavel (la o jumătate de oră distanţă de mers pe jos de la mănăstire, peste munte). Este construit pe valea Lacu (gr. ''Lakkos'', care înseamnă "văgăună sălbatică"), care urcă spre pantele vârfului Aton (2033 m). Schitul este situat la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou şi Antiathon.
+
Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat în partea de nord-est a pensinsulei Sfântului Munte, între Turnul Amalfino și Mănăstirea Sfântul Pavel (la o jumătate de oră distanță de mers pe jos de la mănăstire, peste munte). Este construit pe valea Lacu (gr. ''Lakkos'', care înseamnă „văgăună sălbatică”), care urcă spre pantele vârfului Aton (2033 m). Schitul este situat la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou și Antiathon.
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Se ştiu puţine despre începuturile acestei aşezări monastice isihaste. Locul este cunoscut deja în secolul al XIV-lea, aici vieţuind monahi sărbi, organizaţi într-o viaţă monahală după tipic ascetic aspru.
+
Se știu puține despre începuturile acestei așezări monastice isihaste. Locul este cunoscut deja în secolul al XIV-lea, aici viețuind monahi sârbi, organizați într-o viață monahală după tipic ascetic aspru.
  
În epoca grea a turcocraţiei au început a veni în acest loc monahi moldoveni, ardeleni şi basarabeni, care au continuat viaţa aici până prin anii 1754, când schitul s-a pustiit. După nmai câţiva ani însă, pe la 1760, schitul s-a reînfiinţat de monahul moldovean Daniil. După anii 1830 Schitul cunoaşte o mare înflorire. În 1849 se ridică bisericuţa cimitirului cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], în 1860 moara cu apă, îar în 1898 începe zidirea bisericii mari a schitului. Închinată sfântului Mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, biserica primea pe cei 80 de părinţi care se nevoiau în schit la acea vreme. Până în 1904 se completează cu pridvorul şi clopotniţa. Cam în aceeaşi perioadă se ridică şi clădirea arhondaricului pentru închinătorii ce vizitau Schitul.
+
În epoca grea a turcocrației au început a veni în acest loc monahi moldoveni, ardeleni și basarabeni, care au continuat viața aici până prin anii 1754, când schitul s-a pustiit. După numai câțiva ani însă, pe la 1760, schitul s-a reînființat de monahul moldovean Daniil. După anii 1830 Schitul cunoaște o mare înflorire. În 1849 se ridică bisericuța cimitirului cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], în 1860 moara cu apă, iar în 1898 începe zidirea bisericii mari a schitului. Închinată sfântului Mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, biserica primea pe cei 80 de părinți care se nevoiau în schit la acea vreme. Până în 1904 se completează cu pridvorul și clopotnița. Cam în aceeași perioadă se ridică și clădirea arhondaricului pentru închinătorii ce vizitau Schitul.
  
La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii şi colibe, 24 la număr, în care vieţuiau şi se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relaţiile Ţării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, aşa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viaţă decât vreo doi-trei. Unul dintre aceştia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorităţii monahilor românilor athoniţi.
+
La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii și colibe, 24 la număr, în care viețuiau și se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relațiile Țării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, așa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viață decât vreo doi-trei. Unul dintre aceștia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorității monahilor românilor athoniți.
  
În zilele noastre Schitul Lacu trece printr-o nouă perioadă de înflorire, fiind populat din nou cu momani români doritori de pustie.
+
În zilele noastre Schitul Lacu trece printr-o nouă perioadă de înflorire, fiind populat din nou cu monahi români doritori de pustie.
  
 
==Schitul Lacu azi==
 
==Schitul Lacu azi==
[[Image:Lacu-athos3.jpg|right|thumb|400px|Chilie şi biserica principală (catolicon) a Schitului Lacu]]
+
[[Image:Lacu-athos3.jpg|right|thumb|400px|Chilie și biserica principală (catolicon) a Schitului Lacu]]
Astăzi<ref>După un articol publicat în iulie 2012: http://www.crestinortodox.ro/interviuri/schitul-romanesc-lacu-muntele-athos-70536.html</ref>, schitul Lacu este format din 13 chilii (alte câteva, în ruină, îşi aşteaptă rândul) şi este locuit de peste 40 de călugări și frați. Acestea sunt:
+
Astăzi<ref>După un articol publicat în iulie 2012: http://www.crestinortodox.ro/interviuri/schitul-romanesc-lacu-muntele-athos-70536.html</ref>, schitul Lacu este format din 13 chilii (alte câteva, în ruină, își așteaptă rândul) și este locuit de peste 40 de călugări și frați. Acestea sunt:
  
*Chilia "[[Bunavestire]]" - 10 vieţuitori<br>
+
*Chilia [[Bunavestire]]- 10 viețuitori<br>
[[Stareţ]]: părintele [[Ştefan Nuţescu]]  
+
[[Stareț]]: părintele [[Ștefan Nuțescu]]
*Chilia "[[Acoperământul Maicii Domnului]]" - 4 vieţuitori<br>
+
*Chilia [[Acoperământul Maicii Domnului]]" - 4 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Isidor
+
Stareț: părintele Isidor
*Chilia "Sfântul Artemie" - 9 vieţuitori<br>
+
*Chilia „Sfântul Artemie” - 9 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Pimen
+
Stareț: părintele Pimen
*Chilia "[[Ilie Tesviteanul|Sfântul Prooroc Ilie]]" - 1 vieţuitori<br>
+
*Chilia [[Ilie Tesviteanul|Sfântul Prooroc Ilie]]- 1 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Sofronie
+
Stareț: părintele Sofronie
*Chilia "[[Întâmpinarea Domnului]]" - 3 vieţuitori<br>
+
*Chilia [[Întâmpinarea Domnului]]- 3 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Acachie
+
Stareț: părintele Acachie
*Chilia "[[Înălţarea Domnului]]" - 4 vieţuitori<br>
+
*Chilia [[Înălțarea Domnului]]- 4 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Varsanufie; [[Duhovnic]]: părintele Paisie
+
Stareț: părintele Varsanufie; [[Duhovnic]]: părintele Paisie
*Chilia "[[Nicolae al Mirelor|Sfântul Ierarh Nicolae]]" - 7 vieţuitori<br>
+
*Chilia [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Ierarh Nicolae]]- 7 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Rafael
+
Stareț: părintele Rafael
*Chilia "Sfântul [[Antonie cel Mare]]" - 2 vieţuitori<br>
+
*Chilia „Sfântul [[Antonie cel Mare]]- 2 viețuitori<br>
Stareţ: părintele Nichifor
+
Stareț: părintele Nichifor
*Chilia "[[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrarea în Biserică a Maicii Domnului]]"<br>
+
*Chilia [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrarea în Biserică a Maicii Domnului]]<br>
Stareţ: Monahul Pimen Vlad
+
Stareț: Monahul Pimen Vlad
 
*Chilia „[[Adormirea Maicii Domnului]]” - 1 viețuitor<br>
 
*Chilia „[[Adormirea Maicii Domnului]]” - 1 viețuitor<br>
 
Stareț: părintele Pavel
 
Stareț: părintele Pavel
Linia 53: Linia 53:
 
Stareț: părintele Partenie
 
Stareț: părintele Partenie
  
Conducerea Schitului Lacu, precum și responsabilitățile ce decurg (bunul mers al slujbelor la biserica principală a schitului, primirea pelerinilor etc.), este asumată timp de un an de fiecare chilie, cu rândul. Timp de un an, fiecare stareț de chilie devine „dicheu”, adică un fel de stareț al Schitului. Schimbarea Dicheului se face în fiecare an la data de [[8 mai]], de ziua Sfântului [[Ioan Evanghelistul]], când starețul chiliei care a condus preda cheile noului stareț al următoarei chilii (fiecare chilie va prelua pe rând această obligație) în prezenta reprezentaților Mănăstirii Sfântului Pavel.
+
Conducerea Schitului Lacu, precum și responsabilitățile ce decurg (bunul mers al slujbelor la biserica principală a schitului, primirea pelerinilor etc.), este asumată timp de un an de fiecare chilie, cu rândul. Timp de un an, fiecare stareț de chilie devine „dicheu”, adică un fel de stareț al Schitului. Schimbarea Dicheului se face în fiecare an la data de [[8 mai]], de ziua Sfântului [[Apostolul Ioan|Ioan Evanghelistul]], când starețul chiliei care a condus preda cheile noului stareț al următoarei chilii (fiecare chilie va prelua pe rând această obligație) în prezenta reprezentaților Mănăstirii Sfântului Pavel.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 59: Linia 59:
 
* http://www.sfaturiortodoxe.ro/apel-nou-athos.htm
 
* http://www.sfaturiortodoxe.ro/apel-nou-athos.htm
 
* http://www.crestinortodox.ro/interviuri/schitul-romanesc-lacu-muntele-athos-70536.html
 
* http://www.crestinortodox.ro/interviuri/schitul-romanesc-lacu-muntele-athos-70536.html
 +
 +
==Note==
 +
<references />
  
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]

Versiunea curentă din 21 octombrie 2016 12:47

Chilie de pe Valea Văgăunii, pe care este așezat Schitul Lacu

Schitul Lacu (grec. Lakkoskiti, „schitul din văgăună”) este o așezare monastică de la Muntele Athos, una din cele mai vechi vetre monastice românești din Sfântul Munte. Are hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir.

Particularități de organizare

În cadrul sistemului de organizare athonit, așezarea aceasta călugărească este un schit, care e dependent de Mănăstirea Sfântul Pavel, una din cele douăzeci de mari mănăstiri care guvernează în mod tradițional Sfântul Munte.

De asemenea, Lacu este un schit de tip lavră (anahoretic), adică format din mai multe „chilii”, împrăștiate pe arie de vreo doi kilometri pătrați. În Sfântul Munte o chilie reprezintă o casă cu paraclis (capelă/ bisericuță) în care câțiva monahi locuiesc sub îndrumarea unui duhovnic, cuprinzând și camerele de oaspeți, sala de mese și alte dependințe. Fiecare astfel de chilie are viața ei independentă de a celorlalte în timpul săptămânii, dar toți monahii din schit se adună duminica și în sărbători în biserica centrală (gr. katholikon) pentru rugăciunea în comun și Sfânta Liturghie.

Un număr de asemenea chilii împreună cu biserica mare a schitului și cimitirul formează un schit de tip lavră.

Așezare geografică

Schitul Sfântul Dumitru (Lacu) este situat în partea de nord-est a pensinsulei Sfântului Munte, între Turnul Amalfino și Mănăstirea Sfântul Pavel (la o jumătate de oră distanță de mers pe jos de la mănăstire, peste munte). Este construit pe valea Lacu (gr. Lakkos, care înseamnă „văgăună sălbatică”), care urcă spre pantele vârfului Aton (2033 m). Schitul este situat la o altitudine de aproximativ 280 m, între Marphonou și Antiathon.

Istoric

Se știu puține despre începuturile acestei așezări monastice isihaste. Locul este cunoscut deja în secolul al XIV-lea, aici viețuind monahi sârbi, organizați într-o viață monahală după tipic ascetic aspru.

În epoca grea a turcocrației au început a veni în acest loc monahi moldoveni, ardeleni și basarabeni, care au continuat viața aici până prin anii 1754, când schitul s-a pustiit. După numai câțiva ani însă, pe la 1760, schitul s-a reînființat de monahul moldovean Daniil. După anii 1830 Schitul cunoaște o mare înflorire. În 1849 se ridică bisericuța cimitirului cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în 1860 moara cu apă, iar în 1898 începe zidirea bisericii mari a schitului. Închinată sfântului Mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, biserica primea pe cei 80 de părinți care se nevoiau în schit la acea vreme. Până în 1904 se completează cu pridvorul și clopotnița. Cam în aceeași perioadă se ridică și clădirea arhondaricului pentru închinătorii ce vizitau Schitul.

La începutul secolului XX exista în jurul bisericii un complex de chilii și colibe, 24 la număr, în care viețuiau și se osteneau peste 120 de monahi, dar criza dar instalarea comunismului în România a făcut ca relațiile Țării cu Sfântul Munte să fie mult îngreuiate, așa încât prin 1990 (căderea comunismului în România) nu mai rămăseseră în viață decât vreo doi-trei. Unul dintre aceștia, părintele Iulian, astăzi retras la Schitul Prodromu, este duhovnicul majorității monahilor românilor athoniți.

În zilele noastre Schitul Lacu trece printr-o nouă perioadă de înflorire, fiind populat din nou cu monahi români doritori de pustie.

Schitul Lacu azi

Chilie și biserica principală (catolicon) a Schitului Lacu

Astăzi[1], schitul Lacu este format din 13 chilii (alte câteva, în ruină, își așteaptă rândul) și este locuit de peste 40 de călugări și frați. Acestea sunt:

Stareț: părintele Ștefan Nuțescu

Stareț: părintele Isidor

  • Chilia „Sfântul Artemie” - 9 viețuitori

Stareț: părintele Pimen

Stareț: părintele Sofronie

Stareț: părintele Acachie

Stareț: părintele Varsanufie; Duhovnic: părintele Paisie

Stareț: părintele Rafael

Stareț: părintele Nichifor

Stareț: Monahul Pimen Vlad

Stareț: părintele Pavel

Stareț: părintele Efrem

Stareț: părintele Nicanor

  • Chilia „Tuturor Sfinților Athoniți”

Stareț: părintele Partenie

Conducerea Schitului Lacu, precum și responsabilitățile ce decurg (bunul mers al slujbelor la biserica principală a schitului, primirea pelerinilor etc.), este asumată timp de un an de fiecare chilie, cu rândul. Timp de un an, fiecare stareț de chilie devine „dicheu”, adică un fel de stareț al Schitului. Schimbarea Dicheului se face în fiecare an la data de 8 mai, de ziua Sfântului Ioan Evanghelistul, când starețul chiliei care a condus preda cheile noului stareț al următoarei chilii (fiecare chilie va prelua pe rând această obligație) în prezenta reprezentaților Mănăstirii Sfântului Pavel.

Legături externe

Note