Modificări

Salt la: navigare, căutare

Sava cel Nou

182 de octeți adăugați, 14 decembrie 2006 22:35
fără descrierea modificării
== Introducere ==
[[Sfânt]]ul '''Sava cel Nou''' (1862-1948), este sfântul patron al insulei Kalimnos din Grecia, unde a trăit în ultimii 20 de ani ai vieţii sale, ca [[preot ]] şi [[părinte spiritual ]] al maicilor de la Mânăstirea Tuturor Sfinţilor. A fost un mare [[ascet]], [[duhovnic]], [[imnograf]] şi făcător de minuni. Este unul dintre cei mai recenţi [[sfinţi]] greci.
Ziua de prăznuire variază în funcţie de tradiţia locala, astfel este prăznuit pe [[5 decembrie ]] sau în a cincia cincea [[duminică ]] din [[Postul mare|Sfântul şi Marele Post]].
== Viaţa ==
Sfântul Sava s-a născut în anul 1862 în provincia Tracia de Est din Grecia fiind botezat cu numele de Vasile. Din fragedă vârsta a simţit chemarea spre [[viaţa monastică]], iar mai târziu s-a închinoviat la Schitul Sfânta Ana din [[Muntele Athos]]. Odată cu [[ascultare|ascultările ]] rânduite lui a învăţat [[iconografie|iconografia ]] şi [[muzica bizantină]].
Câtiva ani mai târziu, după un pelerinaj la [[Locurile Sfinte]], decide să se stabilească în [[Ţara Sfântă]]. Astfel intră în vestita Mânăstire Sfântul [[Gheorghe Hozevitul]] din pustiul Hozeva, [[Palestina]]. După o perioadă de noviciat este tuns în monahism cu numele de Sava.
Datorită problemelor de sănătate şi a situaţiei socio-politice tensionate din Palestina anului 1919, care făcea viaţa nesigură, sfântul se întoarce în Grecia, unde caută un loc potrivit pentru continuarea vieţii sale monastice. Călătoreşte timp de trei ani prin toată Grecia, dar fără rezultat. Rugăciunile îi sunt ascultate, cand, un alt mare sfânt, [[Nectarie din Eghina]], îl cheamă la Mânăstirea Preasfânta Treime, ca să fie [[duhovnic]], [[preot]] şi îndrumător maicilor din mânăstirea clădită de el.
Aici a învăţat maicile [[iconografie|iconografia ]] şi [[muzica bizantină]]. Sfântul Sava a stat în mânăstirea din Eghina timp de 6 ani, până în anul 1925. În acest timp, la această mânăstire, s-a întâmplat unul dintre lucrurile cele mai semnificative ale vieţii sale, datorită îndrumătorului său spiritual, Sfântul [[Nectarie din Eghina]]. Sfântul Nectarie era la apogeul vieţii sale duhovniceşti. Sfântul Sava a avut ocazia să se confeseze şi să primeasca sfat de la acest mare [[sfânt]] al al secolului XX. L-a avut ca [[părinte duhovnicesc]], model în [[virtute]], [[smerenie]], blândeţe şi [[fapte bune]], îndrumându-l spre tot lucrul bun, folositor şi mântuitor de [[suflet]].
Defapt De fapt Sfântul Sava a pictat prima [[icoană ]] a Sfântului Nectarie. IntrÎntr-o zi, după adormirea Sfântului Nectarie, Sfântul Sava a spus stareţei [[stareţ]]ei să nu lase pe nimeni să îl deranjeze timp de 40 de zile, în care va rămâne închis în [[chilie|chilia ]] sa. După 40 de zile a ieşit din [[chilie]], purtând în mână o [[icoană ]] a Sfântului Nectarie şi a cerut stareţei [[stareţ]]ei să o pună în [[biserică ]] pentru a fi venerată. Stareţa [[Stareţ]]a a fost surprinsă de această cerere, deoarece Sfântul Nectarie nu fusese încă canonizat şi s-a temut să o aşeze în biserică. Dar Sfântul, blând şi smerit, a insistat spunându-i poruncitor: "Trebuie să faci [[ascultare]], ia icoana şi pune-o în [[iconostas ]] si nu te înpotrivi împotrivi Voinţei Lui lui Dumnezeu". El ştia de sfinţenia Sfântului Nectarie.
După adormirea Sfântului Nectarie în 1925, tot mai mulţi pelerini veneau la mânăstire sa, închinându-se la mormântul său, datorită reputaţiei Sfântului ca [[făcător de minuni]]. Aceasta perturba însă viaţa de linişte pe care Sfântul Sava o iubea, şi pleacă, din nou, să caute un loc liniştit pentru [[viaţa monastică]].
Astfel se retrage în insula Kalimnos, unde îşi petrece ultimii ani din viaţă, ca [[preot]] şi [[părinte duhovnicesc]] al Mânăstirii Tuturor Sfinţilor. Ca [[duhovnic]], el îmbina îngăduinţa cu severitatea. Era îngăduitor cu anumite [[păcat]]e şi sever cu altele. A rămas un arzător [[ascet]] până la sfârşitul vieţii sale, practicând forme extreme de auto-izolare cu abţineri de la apă, mâncare şi somn. Ţinea posturi [[post]]uri foarte ascetice. Sfântul Sava devenise exemplul autentic de [[virtute ]] pentru toţi care veneau în contact cu el.
Mulţi simţeau o mireasmă în prezenţa lui, iar alţii îl vedeau cum, stând în picioare la rugăciune, se ridica la câţiva centimetri deasupra solului.
Spre sfârşitul vieţii sale Sfântul Sava practica o rugăciune intensă şi o sfântă pocainţă[[pocăinţă]].
În ultimele trei zile ale sfintei sale vieţi, nu a primit pe nimeni, dar a dat un ultim sfat, îndemnând la [[dragoste ]] şi supunere în Hristos. Când era pe punctul de a-şi da ultima răzuflarerăsuflare, deodată, a prins putere, şi-a împreunat mâinile şi a bătut din palme în mod repetat, spunând ultimele sale, sfinte cuvinte : "Domnul! Domnul! Domnul!". A plecat la Domnul în anul 1948 în ajunul Buneivestiri. Una dintre călugăriţe a văzut sufletul Sfântului înălţându-se pe un nor de aur spre Rai.
Zece ani mai târziu mormântul sfântului a fost deschis, după obiceiul grecesc şi o mireasmă cerească, divină ieşea din mormântul [[mormânt]]ul său. La acest lucru au fost mulţi martori inclusiv episcopul [[episcop]]ul local. Aceasta a fost vazută ca pe un testament pentru canonizarea acestui Sfânt. De atunci multe miracole şi vindecări i-au fost atribuite Sfântului Sava cel Nou din Kalimnos.
==Bibliografie==
*traducere din [[:en:Saint Sava the New|Saint Sava the New]], OrthodoxWiki.org
[[Categorie:Sfinţi]]
[[en:Saint Sava the New]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.190 de modificări

Meniu de navigare