Modificări

'''Cuvioşii părinţi Cuvioșii părinți Sansala preotul şi și Eutihie preotul''', au vieţuit viețuit în secolul al IV-lea pe teritoriul Daciei, printre goţii goții care ocupaseră o parte din acel teritoriu, unde au propovăduit [[Evanghelie|Evanghelia]] lui [[Iisus Hristos|Hristos]], catehizând şi și botezând un număr mare de goţigoți, dar şi și de daco-romani.

De origine got, Sansala s-a născut în zona Buzăului de azi, din părinţi creştinipărinți creștini. S-a învrednicit din tinereţe tinerețe cu darul preoţieipreoției. Misiunea sa creştineascăcreștinească, pe care a desfăşuratdesfășurat-o cu o mare dragoste, i-a adus aprecierea creştinilor creștinilor din ţinutul ținutul Buzăului. Prin propovăduirea Evangheliei lui Hristos, preotul Sansala a adus la calea cea buna a credinţei credinței numeroase suflete păgâne, rătăcite în întunericul idolatriei, ajutat fiind de un tânăr ucenic şi și fiu duhovnicesc al său, Sava Gotul, cel care a devenit mai apoi Sf. mucenic [[Sava de la Buzău]].

În "„''Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Goţia Goția către Biserica lui Dumnezeu care se găseşte găsește în Capadocia şi și către toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale''" ” adresată Sfântului [[Ierarh]] [[Vasile cel Mare]] şi și care a însoţit moaştele însoțit moaștele Sfântului Mucenic Sava de la Buzău, prin anii 373-374, se vorbeşte şi vorbește și despre evlavia, râvna şi și curajul cu care mărturisea Cuviosul Sansala pe Hristos în ţinutul ținutul Buzăului.

În anul 372, regele got [[Athanaric]] a ordonat persecuţii persecuții aprige împotriva creştinilorcreștinilor. Astfel, preotul Sansala este prins şi și chinuit pentru credinţa credința sa în Hristos împreuna cu ucenicul său, Sava Gotul. În cele din urmă, preotul este eliberat, dar ucenicul Sava a fost martirizat. [[MoaşteMoaște]]le acestuia au fost luate în cele din urmă de preotul Sansala şi și trimise la sud de Dunăre, episcopului Ascholius.

Slujind încă mulţi mulți ani Biserica lui Hristos, fericitul preot Sansala s-a mutat la Domnul spre sfârşitul sfârșitul secolului al IV-lea, bucurându-se de viaţa viața cea veşnică veșnică în Împărăţia Împărăția cea Cerească.

Preotul Eutihie este amintit de Sfântul [[Ierarh]] [[Vasile cel Mare]], care vorbeşte vorbește foarte frumos despre viaţa viața sa. Cuviosul parinte Eutihie era de loc din [[Caesareea Cezareea Capadociei]]. Îndrumat fiind de puterea [[Sfântul DuhDuhul Sfânt|Duhului Sfânt]], acesta a venit în Dacia (ocupată pe atunci de goţigoți) pentru a-l mărturisi pe Hristos, desfăşurând desfășurând aici o intensa activitate de catehizare, convertire şi și botezare a numeroşi goţinumeroși goți, precum şi și daco-romani.

Începând Athanaric, regele goţilorgoților, apriga persecuţie persecuție împotriva creştinilor creștinilor (în anul 372), iar episcopul goţilor goților [[Ulfila]] retrăgându-se la sud de Dunăre, Cuviosul parinte părinte Eutihie rămâne în ţinuturile Carpaţilor ținuturile Carpaților de curbură (actualele judeţe județe Buzău şi și Vrancea) drept cel mai aprig propovăduitor al Evangheliei lui Hristos. Cuviosul Eutihie era un mare ascet, de aceea se învrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni şi și al vindecarii vindecării de boli.

Ducând o luptă misionară aprigă cu ereticii [[Arianism|arianiştiarianiști]] şi și cu păgânii, preotul Eutihie s-a mutat la Domnul, lăsând în urmă un mare număr de ucenici şi și fii duhovniceşti salvaţi duhovnicești salvați de la "moartea „moartea cea de veci" veci” prin credinţa credința în Hristos Domnul.

[[Categorie:ClerPreoți]][[Categorie:PreoţiPatericul românesc]]