Sabelianism: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} '''Sabellianism''', also known as ''modalism'', is a heresy which states that the Father, Son and Holy Spirit are different modes or aspects of one God, rather t...)
 
m (Corectare diacritice. Actualizare link-uri.)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
'''Sabelianismul''', cunoscut și sub numele de '''modalism''' sau '''modalism monarhianist''', este o [[erezie]] care afirmă că [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]], [[Iisus Hristos|Fiul]] și [[Duhul Sfânt]] sunt diferite moduri sau aspecte ale unui Dumnezeu, și nu trei Persoane distincte. Afirmarea unitaristă a lui Dumnezeu este descrisă de obicei printr-o analogie: apa are trei stări de agregare: solidă (gheață), lichidă și vapori care par să fie substanțe diferite, deși în realitate ele sunt formate din același compus chimic, H2O. În același fel, pentru ''sabelieni'' și ''modaliști'' Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt doar ar părea să fie trei Persoane diferite, fiind în realitate doar manifestări diferite ale unul Dumnezeu solitar.
  
−
'''Sabellianism''', also known as ''modalism'', is a heresy which states that the Father, Son and [[Holy Spirit]] are different modes or aspects of one God, rather than three distinct persons. Modalism's unitarian view of God is commonly described by an analogy: water in its three states of ice, liquid, and steam appear to be different substances, but in reality they all are composed of the same chemical compound, H20. Likewise, for Sabellians or modalists God the Father, Christ, and the Holy Spirit appear to be three distinct persons, but they are really just different manifestations of one solitary God.
+
==Paternitatea ereziei==
 +
Această erezie îi este atribuită lui Sabelius (Sabelie), care a răspândit o formă a acestei doctrine în Roma secolului al III-lea. [[Ipolit Romanul|Ipolit de Roma]], un scriitor și [[mucenic]] creștin din perioada primară l-a cunoscut personal pe Sabelius și îl menționează în lucrarea sa ''Philosophumena'' (sau ''Respingerea tuturor ereziilor''). El știa că Sabelius nu agrea teologia trinitară, și a numit [[monarhianism]]ul modalist erezia lui Noetos, nu a lui Sabelius.
  
−
The heresy is attributed to Sabellius, who taught a form of this doctrine in Rome in the third century. [[Hippolytus of Rome]], an early Christian writer and [[martyr]], knew Sabellius personally and mentioned him in his Philosophumena (or ''Refutation of all Heresies''). He knew that Sabellius disliked Trinitarian theology, yet he called Modal [[Monarchianism]] the heresy of Noetos, not that of Sabellius. Sabellianism was embraced by Christians in Cyrenaica, to whom Demetrius, Patriarch of Alexandria, wrote letters arguing against this belief.
+
==Răspândire, combatere, condamnare==
 +
Sabelianismul a fost adoptat de unii creștini din Cirenaica, cărora Dimitrie, [[Patriarh]]ul Alexandriei, le-a scris scrisori împotriva acestei erezii.
  
−
The chief opponent of Sabellianism was [[Tertullian]], who labelled the movement "Patripassianism," from the Latin words patris for "father", and passus for "to suffer" because it implied that the Father suffered on the Cross. The term was coined by Tertullian in his work ''Adversus Praxeam'', Chapter II, "By this Praxeas did a twofold service for the devil at Rome: he drove away prophecy, and he brought in heresy; he put to flight the Paraclete, and he crucified the Father." (However, it should be noted that the term in this context is used as an epithet against Praxeas, an early anti-Montanist, and not here applied to Sabellianism.)
+
Unul din principalii adversari ai sabelianismului a fost [[Tertulian]], care a etichetat mișcarea cu numele de ''patripassianism'', de la cuvintele latinești ''pater'' pentru „părinte” și ''passus'' (participiu de la verbul patior, pati, passus), „a suferi”, deoarece această erezie implica faptul că Tatăl a suferit pe [[Cruce]]. Termenul a fost inventat de Tertulian în lucrarea sa ''Adversus Praxeam'', Capitolul II: „Prin aceasta, Praxeas i-a făcut [[diavol]]ului un dublu serviciu la Roma: el a dat deoparte profeția și a căzut în erezie; el l-a ridicat pe Paraclet și l-a răstignit pe Tatăl.” (Cu toate acestea, trebuie reținut că în acest context, acest termen este folosit ca un epitet împotriva lui Praxeas, un anti-montanist timpuriu, iar aici nu îi este aplicat sabelianismului.)
  
−
Sabellius was excommunicated as a [[heretic]] by Pope Calixtus I in AD 220.
+
Sabelius a fost excomunicat ca [[eretic]] de Papa Calixt I în 220 D.H.
  
−
Today, Sabellianism, despite being rejected by the Church for nearly 1800 years, is accepted primarily by some Pentecostal groups, who are sometimes referred to as Oneness Pentecostals or "Jesus Only" Pentecostals.
+
În ciuda respingerii sabelianismului (modalismului) de către Biserică de aproape 1800 de ani, în zilele noastre el este acceptat în principal de unele grupări penticostale – „[http://en.wikipedia.org/wiki/Oneness_Pentecostals Oneness Pentecostalism]” („penticostalismul unimii”) sau „[http://en.wikipedia.org/wiki/Jesus%27_Name_doctrine Jesus only]” („numai/ singur Iisus”).
  
−
==Source==
+
==Surse==
−
[[w:Sabellianism|Wikipedia's Sabellianism]]
+
* (en)[[w:Sabellianism|Wikipedia:Sabellianism]]
  
 
[[Categorie:Erezii]]
 
[[Categorie:Erezii]]
 +
 +
[[en:Sabellianism]]

Versiunea curentă din 22 decembrie 2020 09:27

Sabelianismul, cunoscut și sub numele de modalism sau modalism monarhianist, este o erezie care afirmă că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt diferite moduri sau aspecte ale unui Dumnezeu, și nu trei Persoane distincte. Afirmarea unitaristă a lui Dumnezeu este descrisă de obicei printr-o analogie: apa are trei stări de agregare: solidă (gheață), lichidă și vapori care par să fie substanțe diferite, deși în realitate ele sunt formate din același compus chimic, H2O. În același fel, pentru sabelieni și modaliști Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt doar ar părea să fie trei Persoane diferite, fiind în realitate doar manifestări diferite ale unul Dumnezeu solitar.

Paternitatea ereziei

Această erezie îi este atribuită lui Sabelius (Sabelie), care a răspândit o formă a acestei doctrine în Roma secolului al III-lea. Ipolit de Roma, un scriitor și mucenic creștin din perioada primară l-a cunoscut personal pe Sabelius și îl menționează în lucrarea sa Philosophumena (sau Respingerea tuturor ereziilor). El știa că Sabelius nu agrea teologia trinitară, și a numit monarhianismul modalist erezia lui Noetos, nu a lui Sabelius.

Răspândire, combatere, condamnare

Sabelianismul a fost adoptat de unii creștini din Cirenaica, cărora Dimitrie, Patriarhul Alexandriei, le-a scris scrisori împotriva acestei erezii.

Unul din principalii adversari ai sabelianismului a fost Tertulian, care a etichetat mișcarea cu numele de patripassianism, de la cuvintele latinești pater pentru „părinte” și passus (participiu de la verbul patior, pati, passus), „a suferi”, deoarece această erezie implica faptul că Tatăl a suferit pe Cruce. Termenul a fost inventat de Tertulian în lucrarea sa Adversus Praxeam, Capitolul II: „Prin aceasta, Praxeas i-a făcut diavolului un dublu serviciu la Roma: el a dat deoparte profeția și a căzut în erezie; el l-a ridicat pe Paraclet și l-a răstignit pe Tatăl.” (Cu toate acestea, trebuie reținut că în acest context, acest termen este folosit ca un epitet împotriva lui Praxeas, un anti-montanist timpuriu, iar aici nu îi este aplicat sabelianismului.)

Sabelius a fost excomunicat ca eretic de Papa Calixt I în 220 D.H.

În ciuda respingerii sabelianismului (modalismului) de către Biserică de aproape 1800 de ani, în zilele noastre el este acceptat în principal de unele grupări penticostale – „Oneness Pentecostalism” („penticostalismul unimii”) sau „Jesus only” („numai/ singur Iisus”).

Surse

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sabelianism&oldid=51208”