Sărăcia

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Sărăcia este starea materială precară care constă în insuficienţa veniturilor necesare pentru hrană, întreţinerea casei, îmbrăcăminte şi servicii medicale. Nivelul actual al sărăciei (sub 2 dolari pe zi/pers) pe glob este de cca 25%, cel al sărăciei severe (sub 1 dolar pe zi) este în jur de 8%, cel al celor care suferă de foame fiind de 11%. Sărăcia afectează în special Asia de Sud (India, China, principalele ţări) şi Africa Subsahariană iar sărăcia severă se regăseşte în proporţie de peste 93% în Asia de Sud (tot India şi China fiind în topul sărăciei severe). Circa 8,5% din populaţia Europei este confruntată cu lipsuri materiale grave. Sărăcia afectează cu precădere femeile (70%) din total, ele fiind plătite cu cca 17% mai puţin decât bărbaţii şi fiind, începând cu vârsta de peste 65 de ani, expuse la sărăcie în proporţie de 35% (faţă de 16% bărbaţii). Circa 45 % din copii (1 miliard din 2,2 miliarde) suferă de sărăcie. Există mai multe etaloane de măsurare a sărăciei, ceea ce a dus la unele dispute. Între cauzele sărăciei se numără lenea severă (care constă în refuzul de a munci), mândria, ignorarea mustrărilor părinţilor (păcatul nesocotirii părinţilor), conducătorii săraci şi asupritori, lenevia în muncă, lipsa de minte care constă în alergarea după lucruri de nimic iar alte lucruri care reduc veniturile sunt: beţia şi îmbuibarea, petrecerile, vorba multă, răutatea (care atrage pedeapsa lui Dumnezeu), zgârcenia însoţită de dorinţa de îmbogăţire. Efectele sărăciei sunt: malnutriţia, boli (stoparea creşterii, vedere slabă, malaria, tuberculoza, SIDA, pneumonia şi alte afecţiuni respiratorii, bolile diareice-holeră şi dizenterie, depresii, pojar, tetanos, difterie, etc), căştiguri financiare sub medie; săracii au dificultăţi şcolare, au mai multe dificultăţi în căsnicie şi devin mai frecvent părinţi singuri. Mijloacele de luptă împotriva sărăciei sunt: munca harnică, ascultarea mustrărilor părinţilor, mila , evitarea excesului de petreceri, băutură, mâncare, vorbă multă, practicarea virtuţii, evitarea conducătorilor săraci şi asupritori.

Nivelul sărăciei

Nivelul de sărăcie a scăzut, potrivit Băncii Mondiale, de la 52 la 26 % între 1981-2005,[1] iar un raport ONU arată că procentul persoanelor din ţările în curs de dezvoltare care trăiesc cu mai puţin de 1,25 dolari pe zi a scăzut de la 45% în 1990 la 27% în 2005.[2]Procentul celor care trăiesc cu sub 2 dolari pe zi a scăzut în Asia de Est la 27% în 2007 de la 69% în 1990.[3] Un raport al Băncii Asiatice de Dezvoltare arată că 1,85 miliarde de oameni (aprox 25%) trăiesc cu mai puţin de doi dolari pe zi. Potrivit aceleiaşi surse, numărul celor ce trăiesc într-o extremă sărăcie - cu mai puţin de un dolar pe zi - este estimat la 621 milioane, adică aprox 8%. Aproape 93% din cele 621 milioane de oameni ce trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi s-au aflat, în 2003, în India (327 milioane), China (173 milioane) şi ţările din Asia de Sud.[4] Secretarul general ONU arată că aproape un sfert din populaţia lumii trăieşte sub pragul sărăciei, un miliard de persoane nu au acces la apă potabilă şi 2,5 miliarde nu au acces la servicii igienice de bază. Un miliard de persoane (adică 11%) suferă de foame în condiţiile în care planeta va avea curând nouă miliarde de locuitori.[5] Aproximativ 120 milioane de copii nu beneficiază de educaţie.[6]Numărul copiilor în lume este de 2,2 miliarde iar 1 miliard din ei suferă de sărăcie. Din cei 1,9 miliarde copii din ţările aflate în curs de dezvoltare 640 milioane (1 din 3) nu au un adăpost adecvat, 400 milioane nu beneficiază de apă sigură (safe) (1 din 5) iar 270 milioane (1 din 7) nu beneficiază de servicii medicale. Potrivit UNICEF, 22 000 copii mor zilnic din cauza sărăciei, adică un copil la fiecare 4 secunde (statistica îi include doar pe copiii de sub cinci ani). În jur de 27-28% din toţi copiii din ţările în curs de dezvoltare sunt subponderali sau opriţi din creştere.[7]

Peste un miliard de locuitori ai planetei suferă de foame din cauza crizei economice şi creşterii preţurilor la alimente în ultimii trei ani, a declarat directorul general al Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Jacques Diouf. Din cei un miliard de oameni care suferă de foame, 642 de milioane trăiesc în Asia - Pacific, 265 de milioane în Africa, 42 de milioane în America Latină şi Caraibe şi 15 milioane în ţările dezvoltate.Africa este în continuare continentul cel mai afectat de foamete.În ţările în curs de dezvoltare, familiile cheltuiesc până la 50 la sută din venituri pe alimente, comparativ cu 20 la sută în ţările dezvoltate.[8]

Femeile, mai expuse la sărăcie

Statisticile arată, potrivit organizaţiei internaţionale Unifem.org că femeile reprezintă 70% dintre săracii lumii, ele sunt expuse riscului sărăciei şi al înfometării mult mai mult decât bărbaţii, din cauza discriminărilor care se produc la toate nivelurile, în ţări bogate, dar şi în ţări sărace. Opt din zece femei angajate în Africa sub-Sahariana şi Asia de Sud, sunt considerate a fi vulnerabile în faţa crizei financiare, arată Unifem. În ţările aflate în curs de dezvoltare, femeile care lucrează în fabrici ce produc pentru export, riscă să îşi piardă job-urile, în condiţiile în care criza loveşte fără milă în economie. În ţările dezvoltate, foarte afectate de efectele crizei sunt femeile imigrante, care lucrează de cele mai multe ori la negru şi pentru salarii mici.[9]Femeile din Uniunea Europeană câştigă în medie cu 20% mai puţin decât bărbaţii, pentru aceeaşi muncă, astfel că ajung să ia şi pensii mai mici, iar 35% dintre cele care au trecut de 65 de ani trăiesc în sărăcie (bărbaţii de aceeaşi vârstă având acelaşi risc în proporţie de 16%), potrivit experţilor europeni care au participat la o audiere în Parlamentul European.De asemenea, comparativ cu bărbaţii, femeile sunt de patru ori mai frecvent angajate cu normă parţială, au contracte pe durată determinată sau sunt nevoite să lucreze fără contract, riscul de a nu-şi găsi loc de muncă fiind mai mare în randul lor.[10] Femeia creştină trebuie să fie una harnică, care se ocupă nestingherită de activităţi manuale şi de comerţ pentru sporirea veniturilor familiei, aşa precum reiese din Proverbele lui Solomon.[11]

Cauzele sărăciei

1)Lenea severă care constă în refuzul de a munci. (căci există şi leneşi care muncesc[12])

a) Somnul reprezintă o manifestare tipică a lenei. Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pâine.[13], spune Solomon. Aţipirea te face să porţi zdrenţe, avertizează Solomon.[14]Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic sufere de foame, adaugă el.[15]. Acelaşi înţelept îl mustră pe leneş cu aceste cuvinte: Până când vei sta culcat, leneşule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi!... Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.[16]

b) O altă manifestare a lenei este refuzul de a munci cu mâinile. Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.[17] Apostolul Pavel îndeamnă:,, să faceţi fiecare cele ale sale şi să lucraţi cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă.[18]

c) O altă manifestare tipică a leneşului este exagerarea dificultăţii muncii:Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m-ar putea ucide pe uliţă!`[19]

d) Dorinţele leneşului rămân neîmplinite: Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură, spune Solomon.[20] Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic!,[21] adaugă el. Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile./Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie.[22], încheie acelaşi Solomon.

2. Fudulia. Mai bine să fii într-o stare smerită şi să ai o slugă, decât să faci pe fudulul şi să n-ai ce mânca, avertizează Solomon.[23]referindu-se la refuzul unor munci considerate inferioare.

3. Lipsa de minte care se manifestă prin alergarea după lucruri de nimic. Alergarea după lucruri de nimic duce la sărăcie, după cum ne încredinţează Solomon:Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.[24] Iar acela este un om fără minte: Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.[25]

4. Lăcomia de băutură şi mâncare:,,Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibează cu carne./Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe, avertizează Solomon.[26]

5. Ignorarea certării (mustrării) părinţilor: Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste, avertizează Solomon[27]

6. Un conducător sărac şi asupritor al celor obijduiţi (năpăstuiţi, oropsiţi):Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine, învaţă Solomon[28] Între aceştia s-au aflat şi se află tiranii regimurilor comuniste.

7. Munca leneşă

Lucratul cu mână leneşă sărăceşte:Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.[29] sau îl face pe leneş să plătească bir:Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir.[30]Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce-l trimete[31] cu vreo treabă.

Există unele lucruri care duc la lipsă:

1. Iubirea de petreceri:”Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte, atrage atenţia Solomon.[32]

2. Vorba multă: Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă, învaţă înţeleptul împărat[33]

3.Munca grăbită: Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă, învaţă Solomon[34]

4. Răutatea poate fi pedepsită de Dumnezeu prin trimiterea lipsei: Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă.[35] şi Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă.[36] Dumnezeu poate trimite foamete prin oprirea ploilor şi trimiterea de boli recoltelor, aşa cum vedem în cartea proorocului Amos.[37]

5. Pizma (zgârcenia) însoţită de dorinţa de îmbogăţire grabnică. Un om pizmaş (zgârcit în unele ediţii ale Bibliei- ESV) se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el.[38]

Sărăcia poate duce la furt şi luarea în deşert a numelui Domnului aşa cum vedem din rugăciunea lui Agur:Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie./Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu.[39]

Efectele sărăciei

Malnutriţie şi înfometare

Malnutriţia este unul din cele mai comune efecte ale sărăciei. În ţările în curs de dezvoltare cei mai săraci oameni nu-si pot obţine caloriile adecvate pentru a dezvolta şi menţine o greutate corporală potrivită. În Etiopia, de exemplu, se estimează că aproape jumătate din copiii de sub cinci ani suferă de malnutriţie. Copiii săraci din ţările în curs de dezvoltare suferă adesea şi cel mai mult de o deficienţă numită malnutriţia de energie proteinică. În aceste cazuri, copiilor le lipsesc proteinele din dietă, în special de la cantitatea insuficientă aflată în laptele matern. Această malnutriţie duce la diverse probleme incluzând tulburări gastrointestinale, oprirea creşterii, dezvoltare mentală slabă. Malnutriţia prelungită duce la înfometare, o condiţie în care ţesuturile şi organele se deteriorează.

În afară de malnutriţia calorică, cei mai mulţi copii săraci suferă de severe deficienţe de vitamine şi minerale. Aceste deficienţe pot duce la tulburări mentale, afectarea organelor vitale, tulburări ale simţurilor, ca de exemplu vedere slabă, probleme în conceperea şi naşterea copiilor, tulburări gastrointestinale.

Chiar şi în oraşele majore ale naţiunilor dezvoltate, săracii au deseori o dietă nesănătoasă. Rezultând în parte dintr-o deficienţă a îngrijirii sănătăţii şi a educaţiei nutritive şi în parte de la preţul mai mare al mâncării de bună calitate, populaţia săracă urbană înclină să manânce prea mult din sortimente de mâncare nerecomandate. Astfel ea consumă mâncăruri care sunt prăjite sau grase, bogate în zahăr şi sare şi care sunt compuse în principal din carbohidraţi. Dieta lor este adesea bogată în cărnuri grase de proastă calitate, chipsuri, bomboane, deserturi şi slabă în ceea ce priveşte legumele, fructele, cerealele integrale, carne slabă de calitate şi peşte. Astfel de diete duc la obezitate şi hipertensiune, care amândouă duc la probleme de inimă şi alte afecţiuni.

Bolile infecţioase şi alte boli

Săracii au parte de înalte rate de boli infecţioase. Adăposturile inadecvate creează condiţiile pentru răspândirea acestora. Fără o protecţie decentă, mulţi dintre săraci sunt expuşi vremii periculoase şi severe dar şi bacteriilor şi virusurilor purtate de alţi oameni sau de animale. La tropice taifunurile şi uraganele pot distruge casele săracilor. Odată expuşi oamenii sunt vulnerabili la fluctuaţiile de temperatură care le scad rezistenţa la boli. Ei sunt, de asemenea, mai predispuşi la infecţii cu boli purtate de insecte sau rozătoare. De exemplu, ţânţarii poartă malaria care este comună la tropice. În lume sunt 350-500 milioane de persoane care suferă de malarie anual iar 1 milion din aceştia mor.[40], În regiunile aride, seceta îi lasă pe săraci fără apă curată pentru băut, gătit sau îmbăiat. În zonele temperate, incluzând princialele oraşe ale ţărilor dezvoltate, numărul persoanelor fără adăpost este în creştere. Multe din aceste persoane sunt vătămate sau mor ca urmare a expunerii la iernile deosebit de friguroase.

Practicile inadecvate sanitar şi igienic regăsite în rândurile celor săraci duc, de asemenea, la boli. Condiţiile sanitare inadecvate însoţesc aproape întotdeauna adăposturile inadecvate. Pentru că săracii din ţările în curs de dezvoltare în mod obişnuit nu au apă sau canalizare, excrementele umane şi gunoiul se acumulează, devenind rapid un focar de infecţie. În oraşe, în special în ghetouri şi locuinţele de barăci care adăpostesc numai persoanele sărace, suprapopularea poate duce la rate înalte de transmitere a bolilor care se transmit aerian, cum ar fi tuberculoza.Tuberculoza ucide 1,5 milioane persoane pe an[41]De asemenea săracii nu sunt adeseori educaţi în privinţa bolilor, în special a celor cu transmitere sexuală. Drept urmare- şi fiindcă dispozitivele proficlactice cum ar fi prezervativele sunt greu de obţinut sau sunt inaccesibile ca preţ- ratele bolilor cu transmitere sexuală sunt mari printre cei săraci. În particular incidenţa sindromului SIDA printre cei săraci este mai mare decât media. Se estimează că SIDA face peste 2 milioane de morţi anual.[42]

Alte boli ale sărăciei:hepatita A, bolile diareice, salmonelozele, pediculoza, scabia, insuficienţa tuturor substanţelor nutritive (slăbire până la caşexie şi marasm la adult şi malnutriţie protein-calorică la copilul mic), malnutriţii parţiale prin carenţă (anemiilor carenţiale, rahitism, guşa endemică, hipo şi avitaminozele)[43]Bolile diareice (holera şi dezinteria) fac 1,8 milioane victime anual.[44]Pneumonia şi alte afecţiuni respiratorii ucid mai mult de 2 milioane de copii în fiecare an în ţările sărace.[45]Pojarul, tetanosul, difteria şi pertussis ((whooping cough) fac împreună ceva mai puţin de un milion de victime[46]

Ţările în curs de dezvoltare au un deficit de doctori. Medicamentele şi tratamentul sunt adesea insuficiente şi prea scumpe pentru săraci. De exemplu numai 18% din copiii somalezi au fost imunizaţi contra difteriei, tetanosului în 1999 în timp ce în Statele Unite procentul era de 96%.

Referitor la înfometare şi boli Iisus spune că de fiecare dată când dăm de mâncare celui flămând, când dăm de băut celui însetat, când îl vizităm pe cel bolnav sau mergem în temniţă la cel care se află acolo, Lui îi facem bine şi El ne va răsplăti cu viaţă veşnică pentru aceste fapte făcute acestor fraţi ai Lui.[47]Apostolul Iacov spune şi el că dacă cineva spune celui ce e gol şi flămând să se sature şi să se încălzească fără să-i ofere nimic acela are o credinţă fără fapte, moartă care nu-l poate mântui.[48]Creştinii sunt chemaţi să fie milostivi faţă de aceşti oameni lipsiţi şi necăjiţi.

Sărăcie şi depresie

Pe intervalul 2008-2010 consumul de medicamente antidepresive în Spania a crescut cu 10%[49] Reţetele pentru antidepresive au înregistrat creşteri şi în Statele Unite: în 2008, numărul acestora a fost cu 15% mai mare decât în 2007, potrivit datelor companiei de cercetare IMS Health.[50]

Sărăcie şi sinucidere

„Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la nivel global, fiecărei creşteri cu 1% a ratei şomajului îi corespunde (în medie) o creştere cu 0,8% a sinuciderilor la persoanele sub vârsta de 65 de ani". Conform unui studiu realizat de cercetătorii de la London School and Tropical Medicine şi de la Oxford University, criza economică şi pierderea locurilor de muncă ar putea creşte cu 2,4% numărul cazurilor de sinucidere la persoanele cu vârste sub 64 de ani ". Sinuciderile apărute pe fondul crizei economice globale sunt mult mai numeroase în ţările sărace, cu un nivel ridicat de corupţie şi în care programele de dezvoltare şi de investiţii în piaţa muncii sunt mai degrabă virtuale. Conform estimărilor făcute de cercetători pentru Marea Britanie, cel puţin 25 din 290 de sinucideri au drept cauză criza financiară. Sinuciderile acestea sunt doar vârful aisbergului, afirma profesorul Martin McKee - unul dintre participanţii la realizarea studiului -, existând numeroase tentative eşuate de sinucidere şi o mulţime de cazuri de tulburări psihice.

Fenomenul creşterii ratei sinuciderilor pe fundalul crizelor economice nu reprezintă o noutate. La începutul anului 2009, cercetătorii de la Universitatea din Bristol asociaţi cu specialiştii taiwanezi publicau un studiu despre raportul dintre criza economică din Asia (din 1997-1998) şi rata sinuciderilor. Concluzia a fost că numărul cazurilor de sinucidere a crescut în Hong Kong, Coreea de Sud şi Japonia, cel puţin 10.400 de sinucideri înregistrate în 1998 fiind considerate o consecinţă a crizei economice, cele mai multe cazuri înregistrându-se în special la persoanele cu vârstă sub 64 de ani, şi mai puţin la cei cu vârsta de pensionari.[51]

Situaţia economică şi socială provoacă grave tulburări de personalitate şi crize existenţiale pentru foarte mulţi români, spun specialiştii. Iar acest lucru este confirmat şi de datele unui raport al Institutului de Medicină Legală (IML). Dacă în 2008 au fost înregistrate 2.802 cazuri de suicid, în 2009 numărul acestora a ajuns la 2.953, potrivit raportului anual al IML.[52],ceea ce înseamnă o creştere de cca 5% în decursul unui an (151 din aprox 3000).

Sărăcie şi infracţionalitate

Deşi legătura între sărăcie şi infracţionalitate este neclară încă, în unele cazuri sărăcia duce indiscutabil la comiterea unor infracţiuni deşi poate să nu fie singurul factor implicat.

Efecte pe termen lung

Persoanele care au trăit în sărăcie pot experimenta probleme pe viaţă din această cauză. Ei beneficiază de mai puţină educaţie. Studiile arată că persoanele care au crescut în gospodării sărace un timp îndelngat au mai multe dificultăţi decât cei care au trăit deasupra nivelului de sărăcie. În general, ei nu se descurcă aşa bine la şcoală, au mai multe dificultăţi în căsnicie şi devin mai frecvent părinţi singuri. În plus aceia care au avut părinţi săraci sunt ei înşişi mai săraci, câştigând venituri sub medie. Ei pot de asemenea avea o anume montură (mindset) care îi împiedică să scape de sărăcie. Toate aceste efecte pe termen lung sunt mai probabile să se întâmple dacă este vorba de sărăcie prelungită şi este mai probabil să afecteze copiii minori.[53]

Top cele mai sărace ţări

În perioada 1997-2010, raportul anual al ONU a folosit indicele sărăciei umane, care are trei dimensiuni de bază - durata de viaţă, cunoştinţele şi standardul de viaţă - pentru a măsura sărăcia în ţările curs de dezvoltare. În acest an (2011), ONU va utiliza indicele calculat de Oxford, care este considerat o "imagine multidimensională a oamenilor care trăiesc în sărăcie" şi care completează prin indicatori ce reflectă o serie de lipsuri care afectează viaţa unei persoane. Indicele Oxford University ţine cont inclusiv dacă o gospodărie are o toaletă, dacă oamenii au acces la apă potabilă la maxim 30 de minute pe jos, beneficiază de energie electrică, dacă copiii de vârstă şcolară sunt înscrişi la o instituţie de învăţământ şi dacă membrii familiei sunt subnutriţi.O familie este considerată ca "multidimensional săracă", dacă îi lipsesc peste 30 la sută din indicatorii utilizaţi. Conform datelor, 24 din 25 cele mai sărace ţări se află în Africa.

Huffington Post vă prezintă un top 10 al celor mai sărace ţări.

10. Pe locul 10 în topul celor mai sărace ţări este ocupat de Sierra Leone, unde 81,5% din populaţie trăieşte în sărăcie, 53,4% din populaţie trăieşte sub 1,25 dolari pe zi şi 52,3% dintre oamenii de aici nu au apă potabilă.

9. În Guinea, 82,4% din populaţie este săracă, 54,2% dintre locuitori sunt analfabeţi, iar 70,1% din localnici trăiesc cu suma sub 1,25 dolari pe zi. În iunie, Guinea a organizat primele alegeri libere de la declararea independenţei, cu mai mult de 50 de ani în urmă.

8. În Liberia 83,9% dintre locuitori sunt săraci şi nu au surse de energie pentru gătit, iar 83,7% din populaţie trăieşte cu sume sub 1,25 dolari pe zi.

7. Republica Central Africană are 86,4% din populaţie care trăieşte în sărăcie, iar 82% trăieşte fără electricitate.

6. O situaţie la fel de dramatică este în Somalia care se află pe locul al şaselea, unde 81,2% din populaţie trăieşte în sărăcie, 70% nu are apă potabilă şi 69% nu au acces la apă potabilă.

5. Burundi este ţara în care rata celor care trăiesc cu maxim 2 dolari pe zi este de 93,4%, iar a celor cu 1,25 dolari 81,3%. De asemenea, 84,5% din populaţie trăieşte în sărăcie.

4. În Burkina Faso 35,4% din populaţie este lipsită de hrană, 55,1% nu are acces la educaţie, iar procentul celor care trăiesc cu 1, 25 dolari pe zi este de 56,5%.

3. Mali este statul unde 87,1% din populaţie trăieşte în sărăcie, 51,4% cu mai puţin de 1,25 dolari pe zi, iar 36,2% este privată de electricitate.

2. Un procent şocant al populaţiei care trăieşte în sărăcie (90%) este în Etiopia. Totodată, 39% din oameni trăiesc cu 1,25 dolari pe zi, iar 61,5% sunt analfabeţi.

1. Cea mai săracă ţară de pe glob este Niger, unde rata de sărăcie este de 92,7%, iar 89,5% din locuitori sunt total lipsiţi de instalaţii sanitare. În acelaşi timp, 65,9% din oameni trăiesc cu 1,25 dolari pe zi. [54]

Sărăcia în Europa

Însă, până atunci, datele sunt alarmante. Potrivit statisticilor Eurostat, nu mai puţin de 81 de milioane de persoane (adică 16,5 la sută din populaţia Uniunii) se confruntau cu riscul sărăciei, în 2008. Aceste persoane, care trăiesc în principal în Letonia, România şi Bulgaria, aveau un venit situat sub pragul lor naţional al sărăciei, luând în calcul inclusiv ajutoarele sociale. Dar sărăcia atinge şi ţările "mari" ale Uniunii, potrivit raportului Eurostat, intitulat "Venit şi condiţii de viaţă în Europa". Astfel, Franţa înregistra 7,9 milioane de persoane (13,1 la sută din populaţia sa) ameninţate de sărăcie. În Germania, nivelul persoanelor ameninţate de sărăcie este de 15,2 la sută. În Spania, acesta este de 19,6 la sută, în Italia - de 18,7 la sută, iar în Marea Britanie - de 18,8 la sută.

În plus, 42 de milioane de europeni, reprezentând 8,5 la sută din populaţia Uniunii, se aflau, în 2008, în situaţia unor lipsuri materiale grave, condiţiile lor de trai fiind limitate de o lipsă a resurselor, astfel încât acestea nu erau în măsură să îşi achite facturile, să îşi încălzească în mod corect locuinţele, etc.

De asemenea, 34 de milioane de europeni, adică 9 la sută din populaţie, trăiau, în 2008, în gospodării în care adulţii, cu vârste între 18 şi 59 de ani (în afară de studenţi), şi-au utilizat în proporţie de mai puţin de 20 la sută potenţialul total de a avea un loc de muncă, în cursul anului.

În total, aproximativ 116 milioane de europeni (23,6 la sută din populaţie) se subsumează cel puţin unuia dintre aceste criterii (risc de sărăcie după prestaţii sociale, privaţiune materială gravă, apartenenţa la o gospodărie cu o intensitate foarte slabă a muncii).

[55]

În România, 23% din populaţie trăieşte sub nivelul sărăciei. În Europa doar în Letonia există o proporţie mai mare a oamenilor care trăiesc în astfel de condiţii – 26%.[56]PIB pe locuitor la standardul puterii de cumpărare a fost echivalent în 2009, în România, cu 45% din media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, singurul stat membru mai sărac fiind Bulgaria, cu 41% din medie. [57] Un sondaj realizat în aprilie 2010 de Comisia Europeană (CE) arată că aproape jumătate dintre români rămân lunar fără bani, chiar şi pentru mâncare. Patru români din zece au declarat, potrivit sondajului, că li s-a întâmplat să rămână fără bani pentru mâncare sau pentru plata unei facturi la utilităţi în fiecare lună.[58] România are cea mai ridicată rată a sărăciei în rândul copiilor din toate cele 27 de ţări ale Uniunii Europene (33%). Urmează Bulgaria (26%), Italia şi Letonia (25%)[59]

Organizaţii care luptă împotriva sărăciei

Cele mai cunoscute organizaţii care luptă împotriva sărăciei sunt:

1.Organizaţii guvernamentale internaţionale ,,Organization of American States and the European Union"(UN) cu ,,UN Development Program" (alfabetizare, locuri de muncă, tehnologii, protejarea resurselor naturale şi înconjurătoare, asigurarea drepturilor femeilor), ,,United Nations Children’s Fund" (mâncare, medicamente, educaţie pentru copiii din întreaga lume), ,,United Nations Food and Agriculture Organization" (sporirea productivităţii agricole, îmbunătăţirea nutriţiei şi distribuţiei hranei)

2. Agenţii guvernamentale de ajutor (guvernele tuturor ţărilor dezvoltate au agenţii dedicate asistenţei economice internaţionale care împrumută sau acordă gratuit bani pentru programele antisărăcie)

3.Organizaţii non-guvernamentale

Cele mai mari şi mai cunoscute sunt: ,,Cooperative for Assistance and Relief Everywhere, Inc." (CARE), ,,Oxfam International", and ,,Catholic Relief Services". Ele au programe de asigurare de servicii medicale, mâncare şi suport economic. Doctori Fără Frontiere şi Crucea Roşie asigură îngrijirea medicală în ţările sărace, în special în perioade de secetă, război sau epidemii.

4. Bănci de dezvoltare private

Ele asigură împrumuturi în condiţii favorabile guvernelor sau cetăţenilor din ţările în curs de dezvoltare. Ele nu fac donaţii caritabile. Banca Mondială este cea mai cunoscută bancă privată de dezvoltare, cu sediul central în Statele Unite. Ea acordă împrumuturi importante ţărilor în curs de dezvoltare pentru finanţarea unor proiecte menite să întărească economiile acestor ţări (construcţia de drumuri, baraje pentru energie, industrie, etc)

Alocarea veniturilor

Pentru unele servicii esenţiale care duc la reducerea sărăciei s-au alocat în 2008: educaţie de bază: 6 miliarde, apă şi instrumente sanitare 9, cele ce ţin de reproducerea femeii 12 miliarde, sănătatea de bază şi nutriţia 13 miliarde, în total 40 miliarde dolari. Pentru armament s-au alocat în lume circa 780 miliarde dolari iar pe narcotice 400 miliarde, pe alcool în Europa 105 miliarde iar pe ţigări în Europa 50 miliarde dolari.[60]

Alte sensuri ale sărăciei

Săracia cu duhul sau smerenia

Să fii sărac cu duhul înseamnă să fii smerit, să recunoaşti faptul că nimeni nu are ceva ce să nu fi primit de la Dumnezeu, înseamnă să fii lipsit de orice mândrie, înseamnă să nu te încrezi în puterile şi gândirea proprii, înseamnă să fii eliberat de toate "fanteziile goale" din propria inimă. Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat. ( Romani 1:21).

Săracia de bună-voie, punct de plecare în viaţa monahală

Hristos este cel care a spus că renunţarea la averi de bună-voie este punctul de plecare pentru o viaţă monahală. Sărăcia nu este scopul ci punctul de plecare al vieţii monahale şi ascetice. Sărăcia monahală are un alt sens faţă de cel obişnuit, ea însemnând renunţare la averi şi o modestie a nevoilor. Ea nu împietează asupra vieţii sau sănătăţii fizice sau sufleteşti a omului, cum se întâmplă în sărăcia clasică.

În Matei (19:21), Domnul nostru îi spune bogatului care spunea că el a păzit toate poruncile şi care-l întreba ce-i mai lipseşte: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi. În Evanghelia după Matei (13:44) Hristos sugerează că cine îşi va vinde toate bunurile va primi în schimb Împărăţia Cerurilor. Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.

Note

  1. http://www.hotnews.ro/stiri-esential-4140011-numarul-saraci-din-lume-scazut-ultimul-sfert-veac.htm
  2. http://www.romania-actualitati.ro/saracia_extrema_s_a_diminuat_la_nivel_mondial-15571
  3. http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/EASTASIAPACIFICEXT/0,,contentMDK:21550665~pagePK:146736~piPK:146830~theSitePK:226301,00.html
  4. http://www.wall-street.ro/articol/International/6087/Saracia-in-lume-se-mentine-la-cote-inalte.html
  5. http://www.mediafax.ro/externe/reuniunea-onu-pe-tema-combaterii-saraciei-s-a-incheiat-cu-o-nota-de-pesimism-7403635
  6. http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats
  7. http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats
  8. http://www.mediafax.ro/externe/peste-un-miliard-de-persoane-sufera-de-foame-la-nivel-mondial-6078118
  9. http://www.garbo.ro/articol/Social/5730/Saracia-joaca-tare-La-feminin.html
  10. http://www.mediafax.ro/social/femeile-castiga-cu-20-mai-putin-decat-barbatii-35-din-cele-de-peste-65-de-ani-traiesc-in-saracie-7431695
  11. Prov31.10-29
  12. Prov 10.4, Prov 10.26, Prov12.24
  13. Prov20.13
  14. Prov23.21
  15. Prov19.15
  16. Prov.6.9-11, Prov24.30-34
  17. Prov 21.25-26
  18. 1Tes4.11
  19. Prov22.13, Prov26.13
  20. Prov 13.4
  21. Prov 20.4
  22. Prov 21.25-26
  23. Prov.12.9
  24. Prov28.19
  25. Prov12.11
  26. Prov23.20-21
  27. Prov13.18
  28. Prov28.3
  29. Prov10.4
  30. Prov12.24
  31. Prov10.26
  32. Prov 21.17
  33. Prov14.23
  34. Prov21.15
  35. Prov13.25
  36. Prov22.16
  37. Amos4.6-9
  38. Prov28.22
  39. Prov30-8-9
  40. http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats
  41. http://poverty.com/tuberculosis.html
  42. http://poverty.com/aids.html
  43. revistaflacara.ro/bolile-saraciei-la-romani/
  44. http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats
  45. http://poverty.com/pneumonia.html
  46. http://poverty.com/measles.html
  47. Mt25.31-46
  48. Iac2.14-17
  49. http://www.adevarul.es/stiri/social/criza-deprima-consumul-antidepresive-crescut-10-spania
  50. http://www.evz.ro/detalii/stiri/romani-in-criza-de-nervi-843521.html
  51. http://www.semneletimpului.ro/stiri/Raportul-dintre-rata-sinuciderilor-si-criza-economica-88.html#_ftn1
  52. http://www.observatordebacau.ro/2010/05/28/romanii-se-sinucid-si-din-cauza-crizei-economice.html
  53. Encarta 2006
  54. http://topjurnal.com/2011/01/12/top-10-cele-mai-sarace-tari-din-lume/
  55. http://www.mediafax.ro/externe/aproape-un-sfert-dintre-europeni-erau-amenintati-in-2008-de-saracie-sau-excludere-sociala-7811302
  56. http://www.evz.ro/detalii/stiri/eurostat-unul-din-trei-romani-are-o-situatie-materiala-grava-915573.html
  57. http://www.vestea.us/?p=416
  58. http://www.ziuaonline.ro/societate/26-societate/2130-din-nou-in-topul-saraciei-40-din-romani-raman-lunar-fara-bani-de-mancare-.html
  59. http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_19234/Eurostat-Aproape-un-sfert-dintre-romani-se-afla-la-limita-saraciei.html
  60. http://www.globalissues.org/article/26/poverty-facts-and-stats

Legături externe

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate Ortodoxă
Sfintele Taine Botezul | Mirungerea | Sf. Împărtășanie | Spovedania | Căsătoria | Preoția | Sf. Maslu
Starea omului Păcatul | Patima | Virtutea | Raiul | Iadul
Păcate Păcate strigătoare la cer | Păcate împotriva Duhului Sfânt | Păcate capitale | Alte păcate
Virtuți teologiceCredința | Nădejdea | Iubirea | moraleÎnțelepciunea | Smerenia | Răbdarea | Stăruința în bine | Prietenia | Iertarea | Blândețea | Pacea | Mila | Dreptatea | Hărnicia
Etapele vieții duhovnicești Despătimirea (Curățirea | Contemplația (Theoria) | Îndumnezeirea (Theosis)
Isihasm Trezvia (Nepsis) | Pocăința (Metanoia) | Isihia | Discernământul | Mintea (Nous)
Asceza Fecioria | Ascultarea | Statornicia | Postul | Sărăcia | Monahismul
Rugăciunea Închinarea (latreia) | Cinstirea (doulia) | Pravila de rugăciune | Rugăciunea lui Iisus | Sf. Moaște | Semnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți Părinții apostolici | Părinții pustiei | Părinții capadocieni | Filocalia | Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă