Sărăcia: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
{{Îmbunătăţire}}
 
 
 
'''Sărăcia''' este starea de a nu avea bunuri, adesea asociată cu nevoia, nedreptatea şi cu lipsa de resurse în circumstanţe foarte variate. Pentru unii, sărăcia este un termen subiectiv şi comparativ; pentru alţii, este morală şi evaluativă.
 
'''Sărăcia''' este starea de a nu avea bunuri, adesea asociată cu nevoia, nedreptatea şi cu lipsa de resurse în circumstanţe foarte variate. Pentru unii, sărăcia este un termen subiectiv şi comparativ; pentru alţii, este morală şi evaluativă.
{{ciornă}}
 
  
 
==Sărac în bunuri materiale==
 
==Sărac în bunuri materiale==
În [[Evanghelia după Matei]] (13:44) [[Hristos]] sugerează că cine îşi va vinde toate bunurile va primi în schimb Împărăţia Cerurilor. ''Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.''  Hristos este cel care a propovăduit idealul perfecţiunii, El este cel care le-a cerut creştinilor să fie perfecţi, care a spus că sărăcia este punctul de plecare pentru o viaţă spirituală sigură.  
+
În [[Evanghelia după Matei]] (13:44) [[Hristos]] sugerează că cine îşi va vinde toate bunurile va primi în schimb [[Împărăţia Cerurilor]]. ''Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea.''  Hristos este cel care a propovăduit idealul perfecţiunii, El este cel care le-a cerut creştinilor să fie perfecţi, care a spus că sărăcia este punctul de plecare pentru o viaţă spirituală sigură.  
  
În Matei (19:21), Domnul nostru le cere bogaţilor care afirmau că ţin toate poruncile: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi.''  
+
În [[Matei]] (19:21), Domnul nostru le cere bogaţilor care afirmau că ţin toate poruncile: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi.''  
  
Sărăcia nu este scopul ci punctul de plecare al vieţii [[monahism|monahale]] şi [[asceticism|ascetice]].
+
Sărăcia nu este scopul ci punctul de plecare al vieţii [[monahism|monahale]] şi [[ascetism|ascetice]].
  
 
==Sărac cu duhul==
 
==Sărac cu duhul==
Să fi sărac cu duhul înseamnă recunoaşterea faptului că nimeni nu are ceva ce să nu fi primit de la Dumnezeu. Înseamnă să fii lipsit de orice mândrie. Înseamnă să nu te încrezi în puterile şi gândirea proprii. Înseamnă să fi eliberat de orice încredere în propriile idei, opinii şi dorinţe. Înseamnă să fi eliberat de toate "fanteziile goale" din propria inimă. ''Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.'' ( [[Romani]] 1:21).
+
Să fi '''sărac cu duhul''' înseamnă recunoaşterea faptului că nimeni nu are ceva ce să nu fi primit de la Dumnezeu. Înseamnă să fii lipsit de orice mândrie. Înseamnă să nu te încrezi în puterile şi gândirea proprii. Înseamnă să fi eliberat de orice încredere în propriile idei, opinii şi dorinţe. Înseamnă să fi eliberat de toate "fanteziile goale" din propria inimă. ''Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.'' ( [[Romani]] 1:21).
  
Această [[Fericiri|sărăcie binecuvântată]] este numită spirituală în Evanghelia Sfântului Matei pentru că este o atitudine a minţii şi inimii, o convingere a sufletului. Este starea omului de totală golire  şi deschidere către Dumnezeu, în principal în relaţia cu lucrarea Duhului, care este să înţelegi şi să-ţi impropriezi, să vrei şi să doreşti.
+
Această [[Fericiri|sărăcie binecuvântată]] este numită spirituală în Evanghelia Sfântului Matei pentru că este o atitudine a minţii şi inimii, o convingere a sufletului. Este starea omului de totală golire  şi deschidere către Dumnezeu, în principal în relaţia cu lucrarea Duhului, care este să înţelegi şi să-ţi împropriezi, să vrei şi să doreşti.
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 21: Linia 18:
 
{{Spiritualitate/lat}}
 
{{Spiritualitate/lat}}
  
[[Categorie:Asceticism]]
+
[[Categorie:Ascetism]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
  
 
[[en:Poverty]]
 
[[en:Poverty]]

Versiunea de la data 17 septembrie 2009 19:04

Sărăcia este starea de a nu avea bunuri, adesea asociată cu nevoia, nedreptatea şi cu lipsa de resurse în circumstanţe foarte variate. Pentru unii, sărăcia este un termen subiectiv şi comparativ; pentru alţii, este morală şi evaluativă.

Sărac în bunuri materiale

În Evanghelia după Matei (13:44) Hristos sugerează că cine îşi va vinde toate bunurile va primi în schimb Împărăţia Cerurilor. Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. Hristos este cel care a propovăduit idealul perfecţiunii, El este cel care le-a cerut creştinilor să fie perfecţi, care a spus că sărăcia este punctul de plecare pentru o viaţă spirituală sigură.

În Matei (19:21), Domnul nostru le cere bogaţilor care afirmau că ţin toate poruncile: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi.

Sărăcia nu este scopul ci punctul de plecare al vieţii monahale şi ascetice.

Sărac cu duhul

Să fi sărac cu duhul înseamnă recunoaşterea faptului că nimeni nu are ceva ce să nu fi primit de la Dumnezeu. Înseamnă să fii lipsit de orice mândrie. Înseamnă să nu te încrezi în puterile şi gândirea proprii. Înseamnă să fi eliberat de orice încredere în propriile idei, opinii şi dorinţe. Înseamnă să fi eliberat de toate "fanteziile goale" din propria inimă. Pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat. ( Romani 1:21).

Această sărăcie binecuvântată este numită spirituală în Evanghelia Sfântului Matei pentru că este o atitudine a minţii şi inimii, o convingere a sufletului. Este starea omului de totală golire şi deschidere către Dumnezeu, în principal în relaţia cu lucrarea Duhului, care este să înţelegi şi să-ţi împropriezi, să vrei şi să doreşti.

Legături externe

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate Ortodoxă
Sfintele Taine Botezul | Mirungerea | Sf. Împărtășanie | Spovedania | Căsătoria | Preoția | Sf. Maslu
Starea omului Păcatul | Patima | Virtutea | Raiul | Iadul
Păcate Păcate strigătoare la cer | Păcate împotriva Duhului Sfânt | Păcate capitale | Alte păcate
Virtuți teologiceCredința | Nădejdea | Iubirea | moraleÎnțelepciunea | Smerenia | Răbdarea | Stăruința în bine | Prietenia | Iertarea | Blândețea | Pacea | Mila | Dreptatea | Hărnicia
Etapele vieții duhovnicești Despătimirea (Curățirea | Contemplația (Theoria) | Îndumnezeirea (Theosis)
Isihasm Trezvia (Nepsis) | Pocăința (Metanoia) | Isihia | Discernământul | Mintea (Nous)
Asceza Fecioria | Ascultarea | Statornicia | Postul | Sărăcia | Monahismul
Rugăciunea Închinarea (latreia) | Cinstirea (doulia) | Pravila de rugăciune | Rugăciunea lui Iisus | Sf. Moaște | Semnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți Părinții apostolici | Părinții pustiei | Părinții capadocieni | Filocalia | Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă