Rugăciunea lui Iisus: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Vezi şi)
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 1: Linia 1:
 
{{spiritualitate}}
 
{{spiritualitate}}
'''Rugăciunea lui Iisus''', numită şi '''Rugăciunea inimii''' sau '''Rugăciunea minţii''', este o [[rugăciune]] scurtă, simplă care a fost folosită, predată şi comentată pe scară largă de-a lungul veacurilor de creştinismul răsăritean. Forma exactă a rugăciunii s-a modificat adeseori între forma cea mai scurtă, cum este "Doamne, miluieşte-mă"  şi forma extinsă: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul."
+
'''Rugăciunea lui Iisus''', numită și '''Rugăciunea inimii''' sau '''Rugăciunea minții''', este o [[rugăciune]] scurtă, simplă care a fost folosită, predată și comentată pe scară largă de-a lungul veacurilor de creștinismul răsăritean. Forma exactă a rugăciunii s-a modificat adeseori între forma cea mai scurtă, cum este "Doamne, miluiește-mă"  și forma extinsă: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul."
Formele cele mai folosite la [[Muntele Athos]] sunt "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine" şi "Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă" . Rugăciunea aceasta este folosită îndeosebi în practica spirituală cunoscută sub numele de [[isihasm]].
+
Formele cele mai folosite la [[Muntele Athos]] sunt "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine" și "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă" . Rugăciunea aceasta este folosită îndeosebi în practica spirituală cunoscută sub numele de [[isihasm]].
  
Pentru ortodocşi este una dintre cele mai profunde şi mistice rugăciuni, dar ea este şi foarte practică, deoarece prin scurtimea şi repetarea ei ordonează mintea şi o ţine mai uşor în rugăciune; este adesea repetată atât de mult cât poate fiecare ca parte componentă a exerciţiului [[ascetism|ascetic]] personal. Există unele texte [[Biserica Romano-Catolică|Romano-Catolice]] despre acest subiect, dar folosirea ei nu a atins niciodată cinstea, popularitatea şi înţelesurile de care se bucură în Biserica Răsăritului. Există însă o variantă mult mai elaborată, cunoscută unor romano-catolici sub acelaşi nume: "O, Iisuse al meu, iartă-ne nouă păcatele, mântuieşte-ne de focul iadului, şi du-ne sufletele în rai, în special ale celor care au mai multă nevoie de mila Ta".
+
Pentru ortodocși este una dintre cele mai profunde și mistice rugăciuni, dar ea este și foarte practică, deoarece prin scurtimea și repetarea ei ordonează mintea și o ține mai ușor în rugăciune; este adesea repetată atât de mult cât poate fiecare ca parte componentă a exercițiului [[ascetism|ascetic]] personal. Există unele texte [[Biserica Romano-Catolică|Romano-Catolice]] despre acest subiect, dar folosirea ei nu a atins niciodată cinstea, popularitatea și înțelesurile de care se bucură în Biserica Răsăritului. Există însă o variantă mult mai elaborată, cunoscută unor romano-catolici sub același nume: "O, Iisuse al meu, iartă-ne nouă păcatele, mântuiește-ne de focul iadului, și du-ne sufletele în rai, în special ale celor care au mai multă nevoie de mila Ta".
  
Cel mai bine este explicată rugăciunea aceasta prin [[parabola vameşului şi fariseului]]; în care [[farisei|fariseu]]l demonstrează cum nu trebuie făcută rugăciunea, exclamând: "Îţi mulţumesc Doamne că nu sunt ca vameşul acesta.", în timp ce vameşul, în [[smerenia]] sa, se roagă corect: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul" (sau: "Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului" - [[Evanghelia după Luca|Luca]] 18:10-14). Şi aşa cum este scris în [[Evanghelie|Evanghelii]], [[Apostolul Petru|Petru]] a strigat în timp ce se scufunda în apa mării: "Doamne, scapă-mă" [[Evanghelia după Matei|Matei]] 14:30 [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=14]).
+
Cel mai bine este explicată rugăciunea aceasta prin [[parabola vameșului și fariseului]]; în care [[farisei|fariseu]]l demonstrează cum nu trebuie făcută rugăciunea, exclamând: "Îți mulțumesc Doamne că nu sunt ca vameșul acesta.", în timp ce vameșul, în [[smerenia]] sa, se roagă corect: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul" (sau: "Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului" - [[Evanghelia după Luca|Luca]] 18:10-14). Şi așa cum este scris în [[Evanghelie|Evanghelii]], [[Apostolul Petru|Petru]] a strigat în timp ce se scufunda în apa mării: "Doamne, scapă-mă" [[Evanghelia după Matei|Matei]] 14:30 [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=14]).
  
În [[tradiţie|tradiţia]] ortodoxă rugăciunea este spusă repetat, la început cu voce, mai târziu cu voce joasă sau în minte, adesea cu ajutorul unui [[şirag de mătănii]]. Poate fi însoţită de [[metanie|metanii]] şi de [[semnul crucii]]. În această formă este utilizată ca mijloc de dobândire a [[pocăinţă|căinţei]] şi ca mijloc de dobândire a [[smerenia|smereniei]]; de aceea adeseori este adăugat cuvântul "păcătosul" deoarece atunci când omul stă la rugăciune în faţa lui Dumnezeu nu este alt [[păcat|păcătos]] în afara celui care se roagă.
+
În [[tradiție|tradiția]] ortodoxă rugăciunea este spusă repetat, la început cu voce, mai târziu cu voce joasă sau în minte, adesea cu ajutorul unui [[șirag de mătănii]]. Poate fi însoțită de [[metanie|metanii]] și de [[semnul crucii]]. În această formă este utilizată ca mijloc de dobândire a [[pocăință|căinței]] și ca mijloc de dobândire a [[smerenia|smereniei]]; de aceea adeseori este adăugat cuvântul "păcătosul" deoarece atunci când omul stă la rugăciune în fața lui Dumnezeu nu este alt [[păcat|păcătos]] în afara celui care se roagă.
  
[[Monahism|Monahii]] au adesea secvenţe lungi de rugăciune, spunând-o de mii de ori (minute sau ore în şir) noaptea ca parte componentă a programului lor, şi cu ajutorul unui părinte duhovnicesc experimentat ca îndrumător; ultimul scop al practicantului este să-şi "interiorizeze" rugăciunea, astfel încât această să fie neîncetată, împlinind astfel cuvântul Sfântului [[Apostolul Pavel|Pavel]] din scrisoarea către Tesalonicieni: "rugaţi-vă neîncetat" (1Tesalonicieni 5:17). Folosirea Rugăciunii lui Iisus în acest fel este subiectul unei cărţi ruseşti clasice: ''[[Pelerinul Rus]]''. Pentru mulţi practicanţi, după o vreme, rugăciunea lui Iisus "coboară în inimă", astfel încât aceasta nu mai necesită un efort conştient, ci curge de la sine.
+
[[Monahism|Monahii]] au adesea secvențe lungi de rugăciune, spunând-o de mii de ori (minute sau ore în șir) noaptea ca parte componentă a programului lor, și cu ajutorul unui părinte duhovnicesc experimentat ca îndrumător; ultimul scop al practicantului este să-și "interiorizeze" rugăciunea, astfel încât această să fie neîncetată, împlinind astfel cuvântul Sfântului [[Apostolul Pavel|Pavel]] din scrisoarea către Tesalonicieni: "rugați-vă neîncetat" (1Tesalonicieni 5:17). Folosirea Rugăciunii lui Iisus în acest fel este subiectul unei cărți rusești clasice: ''[[Pelerinul Rus]]''. Pentru mulți practicanți, după o vreme, rugăciunea lui Iisus "coboară în inimă", astfel încât aceasta nu mai necesită un efort conștient, ci curge de la sine.
  
 
== A se vedea și ==
 
== A se vedea și ==
Linia 19: Linia 19:
 
*(ro) [http://www.nistea.com/hr3.html Rugăciunea lui Iisus] - un cuvânt de Părintele [[Teofil Părăian]]
 
*(ro) [http://www.nistea.com/hr3.html Rugăciunea lui Iisus] - un cuvânt de Părintele [[Teofil Părăian]]
 
*(ro) [http://www.ortodoxie.info/51/despre-rugaciune-lui-iisus-de-arhimandrit-sofian-boghiu/ Despre rugăciunea lui Iisus], de Părintele [[Sofian Boghiu]]
 
*(ro) [http://www.ortodoxie.info/51/despre-rugaciune-lui-iisus-de-arhimandrit-sofian-boghiu/ Despre rugăciunea lui Iisus], de Părintele [[Sofian Boghiu]]
*(ro) [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/category/isihasm/ Isihasm şi rugăciune] - secţiune pe situl [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/ Prietenii Sfântului Munte Athos]
+
*(ro) [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/category/isihasm/ Isihasm și rugăciune] - secțiune pe situl [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/ Prietenii Sfântului Munte Athos]
 
*(ro) [https://triadikon.ro/despre-rugaciunea-mintii-arhimandritul-emilianos-simonopetritul/ Arhimandritul Emilianos despre rugăciunea minții]
 
*(ro) [https://triadikon.ro/despre-rugaciunea-mintii-arhimandritul-emilianos-simonopetritul/ Arhimandritul Emilianos despre rugăciunea minții]
 
*(en) [http://www.hesychasm.ru/en/index.htm Isihasm]
 
*(en) [http://www.hesychasm.ru/en/index.htm Isihasm]
Linia 25: Linia 25:
 
*(en) [http://archangelsbooks.com/articles/spirituality/JesusPrayer_Brianchaninov.asp Despre practicarea Rugăciunii lui Iisus], de Sfântul [[Ignatie Briancianinov]]
 
*(en) [http://archangelsbooks.com/articles/spirituality/JesusPrayer_Brianchaninov.asp Despre practicarea Rugăciunii lui Iisus], de Sfântul [[Ignatie Briancianinov]]
 
*(en) [http://www.svots.edu/Faculty/Albert-Rossi/Articles/Saying-the-Jesus-Prayer.html Rugăciunea lui Iisus] de Albert Rossi
 
*(en) [http://www.svots.edu/Faculty/Albert-Rossi/Articles/Saying-the-Jesus-Prayer.html Rugăciunea lui Iisus] de Albert Rossi
*(en) [http://stnicholaspdx.org/articles/jesusprayer.php Mai multe articole despre Rugăciunea lui Iisus] - Părintele [[Thomas Hopko]], [[Steven Peter Tsichlis]], Mitropolitul [[Anthony (Bloom) din Sourozh]], şi Părintele Kevin Hunt, OCSO
+
*(en) [http://stnicholaspdx.org/articles/jesusprayer.php Mai multe articole despre Rugăciunea lui Iisus] - Părintele [[Thomas Hopko]], [[Steven Peter Tsichlis]], Mitropolitul [[Anthony (Bloom) din Sourozh]], și Părintele Kevin Hunt, OCSO
 
*(en) [http://archangelsbooks.com/articles/spirituality/IntroJesusPrayer.asp Introducere în Rugăciunea lui Iisus, de către Maica Alexandra]
 
*(en) [http://archangelsbooks.com/articles/spirituality/IntroJesusPrayer.asp Introducere în Rugăciunea lui Iisus, de către Maica Alexandra]
  

Versiunea de la data 5 aprilie 2021 13:58

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
BotezulMirungerea
Sf. ÎmpărtășanieSpovedania
CăsătoriaPreoția
Sf. Maslu
Starea omului
PăcatulPatimaVirtutea
RaiulIadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

CredințaNădejdeaIubirea

Virtuțile morale

ÎnțelepciuneaSmerenia
RăbdareaStăruința în bine
PrieteniaIertareaBlândețea
PaceaMilaDreptateaHărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia Pocăința
IsihiaDiscernământul
Mintea
Asceza
FecioriaAscultarea
StatorniciaPostul
SărăciaMonahismul
Rugăciunea
ÎnchinareaCinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. MoașteSemnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

Rugăciunea lui Iisus, numită și Rugăciunea inimii sau Rugăciunea minții, este o rugăciune scurtă, simplă care a fost folosită, predată și comentată pe scară largă de-a lungul veacurilor de creștinismul răsăritean. Forma exactă a rugăciunii s-a modificat adeseori între forma cea mai scurtă, cum este "Doamne, miluiește-mă" și forma extinsă: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul." Formele cele mai folosite la Muntele Athos sunt "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine" și "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă" . Rugăciunea aceasta este folosită îndeosebi în practica spirituală cunoscută sub numele de isihasm.

Pentru ortodocși este una dintre cele mai profunde și mistice rugăciuni, dar ea este și foarte practică, deoarece prin scurtimea și repetarea ei ordonează mintea și o ține mai ușor în rugăciune; este adesea repetată atât de mult cât poate fiecare ca parte componentă a exercițiului ascetic personal. Există unele texte Romano-Catolice despre acest subiect, dar folosirea ei nu a atins niciodată cinstea, popularitatea și înțelesurile de care se bucură în Biserica Răsăritului. Există însă o variantă mult mai elaborată, cunoscută unor romano-catolici sub același nume: "O, Iisuse al meu, iartă-ne nouă păcatele, mântuiește-ne de focul iadului, și du-ne sufletele în rai, în special ale celor care au mai multă nevoie de mila Ta".

Cel mai bine este explicată rugăciunea aceasta prin parabola vameșului și fariseului; în care fariseul demonstrează cum nu trebuie făcută rugăciunea, exclamând: "Îți mulțumesc Doamne că nu sunt ca vameșul acesta.", în timp ce vameșul, în smerenia sa, se roagă corect: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul" (sau: "Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului" - Luca 18:10-14). Şi așa cum este scris în Evanghelii, Petru a strigat în timp ce se scufunda în apa mării: "Doamne, scapă-mă" Matei 14:30 [1]).

În tradiția ortodoxă rugăciunea este spusă repetat, la început cu voce, mai târziu cu voce joasă sau în minte, adesea cu ajutorul unui șirag de mătănii. Poate fi însoțită de metanii și de semnul crucii. În această formă este utilizată ca mijloc de dobândire a căinței și ca mijloc de dobândire a smereniei; de aceea adeseori este adăugat cuvântul "păcătosul" deoarece atunci când omul stă la rugăciune în fața lui Dumnezeu nu este alt păcătos în afara celui care se roagă.

Monahii au adesea secvențe lungi de rugăciune, spunând-o de mii de ori (minute sau ore în șir) noaptea ca parte componentă a programului lor, și cu ajutorul unui părinte duhovnicesc experimentat ca îndrumător; ultimul scop al practicantului este să-și "interiorizeze" rugăciunea, astfel încât această să fie neîncetată, împlinind astfel cuvântul Sfântului Pavel din scrisoarea către Tesalonicieni: "rugați-vă neîncetat" (1Tesalonicieni 5:17). Folosirea Rugăciunii lui Iisus în acest fel este subiectul unei cărți rusești clasice: Pelerinul Rus. Pentru mulți practicanți, după o vreme, rugăciunea lui Iisus "coboară în inimă", astfel încât aceasta nu mai necesită un efort conștient, ci curge de la sine.

A se vedea și

Legături externe