Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: Diferență între versiuni

(Pagină nouă: {{Traducere EN}} '''The Prayer of St. Ephraim''' (Greek: Εὐχή τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, ''Euchē tou Hosiou Ephraim''), is a prayer attributed to Saint [[Ephrai...)
 
(A se vedea și)
 
(Nu s-au afișat 9 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
[[Fișier:Ephrem the Syrian.jpg|thumb|200px|Sf. [[Efrem Sirul]]]]
 +
'''Rugăciunea Sfântului Efrem''' (în greacă: Εὐχἠ τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, ''Euchē tou Hosiou Ephraim''), este o [[rugăciune]] atribuită Sfântului [[Efrem Sirul]] folosită cu precădere în [[Postul Mare]], în [[Biserica Ortodoxă]]. Această rugăciune este considerată ca fiind cea mai succintă prezentare a ceea ce înseamnă Postul Mare și deci, este o rugăciune pascală 'prin excelență', spusă la toate slujbele din zilele de de peste săptămână din Postul Mare, cum ar fi [[Liturghia Darurilor mai înainte sfințite]] și mult mai mult în rugăciunile particulare.
  
'''The Prayer of St. Ephraim''' (Greek: Εὐχή τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, ''Euchē tou Hosiou Ephraim''), is a [[prayer]] attributed to [[Saint]] [[Ephraim the Syrian]] used with emphasis during the [[Great Lent]]. This prayer is considered to be the most succinct summation of the spirit of Great Lent and is hence the Lenten prayer 'par excellence', prayed during all Lenten weekday services, such as the [[Liturgy of the Presanctified Gifts]], and many more times in private. There are historically two variant versions of the prayer&mdash;the Greek and the Slavonic&mdash;with modern English translations taken either from the Greek, the Slavonic, or attempting to combine the two.<ref>[http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm The Lenten Prayer of St Ephrem the Syrian] by Fr. Alexander Schmemann</ref>
+
Deși „Rugăciunea sfântului Efrem Sirul” este una pentru toată Ortodoxia, [[Liturgică|istoria liturghiei]] arată existența unei versiuni vechi-slavone<ref>A se vedea: http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm</ref>.
  
==Greek version==
+
==Versiunea greacă veche==
:''Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας, καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.''
+
<blockquote>
:''Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης,<ref>The Greek word "σωφρόσυνη/sōphrosunē" is usually translated as "chastity," however, the word carries the meaning of "whole mindedness." Therefore the prayer here asks for the restoration of wholeness. (See [[Alexander Schmemann]]'s article [http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm The Lenten Prayer of St Ephrem the Syrian] and his book ''Great Lent'')</ref> ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς, καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.''
+
<p>''Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας, καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.''</p>
:''Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαι μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ, εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.''</p>
 
  
An English translation of this is:
+
<p>''Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης<ref>Deși cuvântul grecesc "σωφρόσυνη/sōphrosunē" este tradus, de obicei, prin "castitate" sau "feciorie", totuși acest cuvânt are sensul "minte deplină, adunată" sau „întreagă-înțelepciune” (P. [[Rafail Noica]]). În consecință, în acest loc rugăciunea cere restaurarea deplinătății. (Vezi articolul lui [[Alexander Schmemann]] [http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm Rugăciunea pascală a Sfântului Efrem Sirul - engleză] și cartea sa ''Postul Mare'').</ref>, ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς, καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.''</p>
:''O Lord and Master of my life, give me not the spirit of sloth, idle curiosity/meddling, lust for power and idle talk.''
 
:''But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.''
 
:''Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.''
 
  
This Greek version is the standard form of the prayer, to be found in the Greek Orthodox Church and all those churches that utilize Greek or Arabic in their services. Minor variations from this text have been found in very early manuscripts.
+
<p>''Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαι μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ, εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.''</p>
 +
</blockquote>
  
==Church Slavonic versions==
+
Această versiune din grecește, constituie forma standard a rugăciunii și se regăsește în acele biserici ortodoxe care folosesc greaca, araba sau româna în cult. Versiuni cu diferențe minore ale acestei rugăciuni se regăsesc în texte foarte vechi.
===Pre-Nikonian===
 
In the earliest Church Slavonic translations, this is:
 
:''Господи и владико животѹ моемѹ, духъ оунынїѧ, небре жεнїѧ, срεбролюбїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''
 
:''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренїѧ, терпѣнїѧ и любве дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''
 
:''Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и еже не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки. Аминь''
 
  
An English translation of this is:  
+
==Versiunea în slavona veche==
:''O Lord and Master of my life, take from me the spirit of sloth, despondency, lust for power and idle talk.''
+
===Pre-nikoniană===
:''But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.''
+
Varianta în slavona veche de dinainte de reforma patriarhului rus [[Nikon al Moscovei|Nikon]], sună în felul următor:
:''Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages. Amen.''
+
<blockquote>
 +
<p>''Господи и владико животѹ моемѹ, духъ оунынїѧ, небре жεнїѧ, срεбролюбїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''</p>
  
There are two intriguing differences between the Greek and Slavonic texts of the first line of the prayer.  
+
<p>''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренїѧ, терпѣнїѧ и любве дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''</p>
 +
</blockquote>
  
First, regarding the ''spirit of sloth...'', the Greek has ''μή μοι δῷς'' meaning ''give me not'', but the Slavonic has ''ωтжεни ωт мεнε'' meaning ''take away from me''. Next, where the Greek has 'περιέργια/periergia' meaning 'idle curiosity' or 'meddling.' the Slavonic has 'небрежεнїѧ/nebrezheniya' meaning 'faint-heartedness' or 'despondency,' which in Greek is 'ακηδία/akêdia,' the classic monastic sin. Whether these differences are attributable to a different original or a reflection of differing national temperaments is, as yet, unclear.
+
În prima frază a rugăciunii, există două diferențe care intrigă între versiunea greacă și cea slavonă.  
  
This version was superseded in Russia in 1656 by the liturgical reforms of [[Patriarch]] [[Nikon of Moscow|Nikon]], but remains in use among the [[Old Believers]] today.
+
Prima, care privește ''duhul trândăviei...'', versiunea greacă spune ''μή μοι δῷς'' ceea ce înseamnă ''nu-mi da mie'', dar varianta slavonă spune ''ωтжεни ωт мεнε'' care înseamnă ''îndepărtează de la mine''. Mai departe, unde grecii spun 'περιέργια/periergia' care înseamnă 'curiozitate deșartă’ sau 'intrigă', versiunea slavonă spune ' небрежεнїѧ /nebrezheniya' care înseamnă ‘melancolie’ sau 'descurajare', care în grecește este 'ακηδία/achedia', [[păcat]]ul [[Viața monahală|călugăresc]] clasic. Dacă aceste diferențe provin din originale diferite sau dacă reflectă temperamente naționale diferite, încă nu a putut fi stabilit cu certitudine.
  
===Kievan version of 1639===
+
Această versiune a fost înlocuită în Rusia în 1656 în timpul reformelor liturgice ale [[Nikon din Moscova|Patriarhului Nikon]], dar este folosită până în zilele noastre de [[vechi credincioși]].
:''Господи и владыко живота моегω, духъ оунынїѧ, небрежεнїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''
 
:''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиреномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''
 
:''Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''
 
  
This version is to be found in the [[Liturgikon]] (Sluzhebnik) or ''Priest's Service Book'', published in Kiev in 1639 by St. [[Peter Mogila]]. Substantially it is similar to the earlier version, but with some of the case-endings updated, as by that time, the use of the dative case (животѹ моемѹ) to mark possession was considered distinctively archaic, and the use of the genitive case (живота моегω) felt to be more correct. It retains the distinctive differences that the earlier version has from the Greek, with none of the more drastic changes that may be found in the next version.
+
===Versiunea kieveană din 1639===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Господи и владыко живота моегω, духъ оунынїѧ, небрежεнїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''</p>
 +
<p>''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиреномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''</p>
 +
<p>''Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''</p>
 +
</blockquote>
  
This version was once used throughout the Kievan metropolia, as well as the Orthodox churches of central Europe (Ukraine, Poland, Hungary, Slovakia, Austria, and so on), but later dropped out of use, and the next version adopted. It is currently only used (either in the original Slavonic or in vernacular translations by those churches that use the Ruthenian recension&mdash;the Ukrainian Greek Catholic Church, the Ruthenian Catholic Church, the Belarusian Greek Catholic Church, the Hungarian Greek Catholic Church, and the Slovak Greek Catholic Church.  
+
Această variantă se găsește în [[Liturghier]] (Sluzhebnik) sau ''Cartea slujbelor preotului'', publicată la Kiev în 1639 de către Sfântul [[Petru Movilă]]. În conținut, această versiune este similară cu cea anterioară, dar are unele actualizări gramaticale, deoarece în acea vreme folosirea cazului dativ (животѹ моемѹ) pentru a marca posesiunea era considerată o caracteristică arhaică iar folosirea genitivului (живота моегω) părea să fie cea corectă. Această versiune menține diferențele celei anterioare față de versiunea greacă, fără nici una din schimbările importante din versiunile ulterioare.  
  
===Nikonian version of 1656===
+
Această versiune era folosită pe vremuri în întreaga mitropolie kieveană dar și în Bisericile Ortodoxe din Europa Centrală (Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria și celelalte), dar mai târziu s-a renunțat la ea, fiind adoptată versiunea următoare. În varianta slavonă sau în traduceri, este folosită în prezent este folosită doar de acele biserici care folosesc revizuirea ruteană - Biserica Greco-Catolică Ucraineană, Biserica Catolică Ruteană, Biserica Greco-Catolică Belarusă, Biserica Greco-Catolică Ungară și Biserica Greco-Catolică Slovacă.  
:''Господи и владыко живота моегω, духъ праздности, оунынїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ не даждь ми.
 
:''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.
 
:''Ей Господи Царю, даруй ми зрѣти моѧ прегрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''
 
  
This is the version found in the editions of the liturgical books published in 1656 by Patriarch Nikon of Moscow, and given his wish that every difference in usage between Muscovite and Greek books be eliminated, it is no surprise that this corresponds word-for-word with the Greek version. This is the version currently in use by the [[Russian Orthodox Church]] (both the [[Moscow Patriarchate]] and the [[Russian Orthodox Church Outside Russia]]), the [[Ukrainian Orthodox Church]], the [[Belarusian Orthodox Church]], the [[Serbian Orthodox Church]], the [[Bulgarian Orthodox Church]], and all other Slavic Orthodox churches.
+
===Versiunea nikoniană din 1656===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Господи и владыко живота моегω, духъ праздности, оунынїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ не даждь ми.</p>
 +
<p>''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.</p>
 +
<p>''Ей Господи Царю, даруй ми зрѣти моѧ прегрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''</p>
 +
</blockquote>
  
==Bows and prostrations==
+
Această versiune este cea din cărțile de cult publicate în 1656 de [[Nikon din Moscova|Patriarhul Nikon]] de Moscova, iar dată fiind dorința acestuia de a elimina orice diferență dintre versiunea moscovită și cea greacă, nu este o surpriză faptul că ea corespunde cuvânt cu cuvânt cu versiunea greacă. Această versiunea este cea folosită în prezent de [[Biserica Ortodoxă Rusă]] (atât [[Patriarhia Moscovei]] cât și [[Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei]]), [[Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană]], [[Biserica Ortodoxă Belarusă]], [[Biserica Ortodoxă Sârbă]], [[Biserica Ortodoxă Bulgară]] și toate celelalte Biserici Ortodoxe slave.
The prayer is accompanied by [[prostration]]s. The most common practice has one after each line of the prayer, a number of bows/prostrations either in silence or accompanied by short ejaculatory prayers then follows (the exact number of which varies between ethnic traditions), followed by one at the end of a repeat of the entire prayer, with a final prostration.
 
  
The current Russian Orthodox practice, such as in [[Russian Orthodox Church Outside Russia|ROCOR]] and the Moscow Patriarchate, is to perform twelve bows between the repeats of the prayer, saying at each bow, 'Боже, ѡчисти мѧ грѣшнаго (грѣшнѹю if one is female)&mdash;O God, cleanse me a sinner.' When the prayer is prayed in the course of a church service, the priest alone says 'O God, cleanse me a sinner' as everyone makes bows. In the common usage of ROCOR, the last (twelfth time) he adds, "...и помилѹй мѧ&mdash;and have mercy on me." Though this last addition is not written in the service books, it does help all of those present to know that it was the last bow.  
+
==Plecăciuni și metanii==
 +
Rugăciunea este însoțită de [[Metanie|metanii]]. Practica cea mai frecventă constă în efectuarea unei metanii la fiecare rând al rugăciunii, plecăciuni sau metanii făcute fie în liniște fie însoțite de scurte rugăciuni (numărul acestora este în funcție de tradiția locală), urmate apoi la sfârșit de una la sfârșitul unei repetiții a rugăciunii cu o metanie de încheiere.  
  
The tradition of the [[Old Believers]] is similar, but instead of twelve bows in silence, they have thirteen prostrations, each time reciting the [[Jesus Prayer]] or the following prayers:
+
Practica curentă din Biserica Ortodoxă Rusă constă în efectuarea a doisprezece plecăciuni între două repetiții ale rugăciunii, spunând la fiecare plecăciune: 'Боже, ѡчисти мѧ грѣшнаго (грѣшнѹю dacă este femeie) - 'Doamne, curățește-mă pe mine păcătosul'. Când rugăciunea face parte dintr-o slujbă, doar preotul spune 'Doamne, curățește-mă pe mine păcătosul' în timp ce toată lumea face plecăciuni. În ROCOR, la ultima metanie (a doisprezecea oară) se adaugă: "... и помилѹй мѧ /și miluiește-mă pe mine." Cu toate că această ultimă adăugire nu este trecută în cartea de slujbe, ea ajută la a-i înștiința pe toți cei prezenți că este ultima metanie.  
:Lord Jesus Christ, Son of God, have mercy on me, a sinner. ('Господи Ісусе Христе Сыне Божїй помилѹй мѧ грѣшнаго/грѣшнѹю.')
 
:God be merciful to me a sinner. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ.')
 
:God, cleanse me of my sins and have mercy on me. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ.')
 
:Thou has created me; Lord, have mercy on me. ('Создавый мѧ Господи, помилѹй.')
 
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ.')
 
:Lord Jesus Christ, Son of God, have mercy on me, a sinner.
 
:God be merciful to me a sinner.
 
:God, cleanse me of my sins and have mercy on me.
 
:Thou has created me; Lord, have mercy on me.
 
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me.
 
:God be merciful to me a sinner.
 
:Thou has created me; Lord, have mercy on me.
 
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me.
 
  
The Ruthenian tradition, again, differs slightly, retaining some aspects closely related to Old Believer usage. The 1639 Liturgikon (Sluzhebnik) of St. [[Peter Mogila]] prescribes twelve waist-bows, repeating the following three lines to make twelve:
+
Tradiția [[rascolnici|vechi-credincioși|vechi credincioșilor]] este similară, dar în loc de doisprezece metanii, ei efectuează treisprezece, de fiecare dată spunând [[Rugăciunea lui Iisus]] sau următoarele rugăciuni:
:God be merciful to me a sinner. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ.')
+
<blockquote>
:God, cleanse me of my sins and have mercy on me. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ.')
+
<p>Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul. ('Господи Ісусе Христе Сыне Божїй помилѹй мѧ грѣшнаго/грѣшнѹю')</p>
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ.')
+
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')</p>
 +
<p>Doamne, curățește păcatele mele și mă miluiește. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')</p>
 +
<p>Tu care m-ai făcut; Doamne, miluiește-mă. ('Создавый мѧ Господи, помилѹй')</p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')</p>
 +
<p>Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul.</p>
 +
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul.</p>
 +
<p>Doamne, curățește păcatele mele și mă miluiește. </p>
 +
<p>Tu care m-ai făcut; Doamne, miluiește-mă. </p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă. </p>
 +
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul.</p>
 +
<p>Tu care m-ai făcut; Doamne, miluiește-mă. </p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă. </p>
 +
</blockquote>
  
==Other languages==
+
Tradiția ruteană diferă puțin, păstrând unele aspecte strâns legate de uzul vechi credincioșilor. Liturghierul din 1639 (Sluzhebnik) al Sfântului [[Petru Movilă]] prevede doisprezece închinăciuni, repetând următoarele rugăciuni până se fac doisprezece:
===Romanian===
+
<blockquote>
:''Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.
+
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')</p>
:''Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
+
<p>Doamne, curățește păcatele mele și mă miluiește. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ')</p>
:''Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.
+
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')</p>
 +
</blockquote>
  
The Romanian text follows the Greek version.
+
==În alte limbi==
 +
===Română===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie.''</p>
  
===Ukrainian===
+
<p>''Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău.''</p>
:''Господи і Владико життя мого, дух млявости, недбайливости, владолюбства й пустослів’я віджени від мене.
 
:''Дух же доброчесности і смиренномудрія, терпіння й любови даруй мені, недостойному рабові Твоєму.
 
:''Так, Господи Царю, дай мені зріти мої прогрішення і не осуджувати брата мого, бо Ти благословен єси на віки віків. Амінь.
 
  
The Ukrainian version appears to follow the Mogila version closely.
+
<p>''Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin''</p>
 +
</blockquote>
  
==Source==
+
Iar închinăciunile trei serii de patru invocări, sunt sub forma:
*[http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Prayer_of_Saint_Ephrem&oldid=193052173 Wikipedia: Prayer of Saint Ephrem]
 
  
==Notes==
+
<blockquote>
<div class="references-small">
+
<p>Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului.</p>
<references />
+
<p>Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul.</p>
</div>
+
<p>Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mânuiește-mă.</p>
 +
<p>Fără de număr ți-am greșit, Doamne, iartă-mă.</p>
 +
</blockquote>
  
[[Category:Prayers]]
+
Textul românesc este traducere după versiunea greacă.
 +
 
 +
===Ucraineană===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Господи і Владико життя мого, дух млявости, недбайливости, владолюбства й пустослів’я віджени від мене.''</p>
 +
 
 +
<p>''Дух же доброчесности і смиренномудрія, терпіння й любови даруй мені, недостойному рабові Твоєму.''</p>
 +
 
 +
<p>''Так, Господи Царю, дай мені зріти мої прогрішення і не осуджувати брата мого, бо Ти благословен єси на віки віків. Амінь.''</p>
 +
</blockquote>
 +
Versiunea ucraineană este foarte apropiată de variantă lui Petru Movilă.
 +
 
 +
===Franceză===
 +
<blockquote>
 +
Seigneur et Maître de ma vie !
 +
 
 +
L’esprit d’oisiveté, de découragement, de domination et de parole facile : éloigne de moi !
 +
 
 +
L’esprit de pureté, d’humilité, de patience et de charité : donne à ton serviteur (ou: à ta servante) !
 +
 
 +
Oui, Seigneur et Roi : donne-moi de voir mes fautes et de ne pas juger mon frère,
 +
 
 +
Car Tu es béni dans les siècles : Amen !
 +
 
 +
Închinăciunile :
 +
 
 +
O Dieu, aie pitié de moi, pécheur !<br>
 +
O Dieu, purifie-moi, pécheur !<br>
 +
O Dieu, mon créateur, sauve-moi !<br>
 +
Mes péchés sont innombrables, pardonne-moi !
 +
</blockquote>
 +
 
 +
Versiunea în limba franceză urmează versiunea greacă.
 +
 
 +
===Engleză===
 +
În engleză:
 +
<blockquote>
 +
<p>''O Lord and Master of my life, give me not the spirit of sloth, idle curiosity/meddling, lust for power and idle talk.''</p>
 +
 
 +
<p>''But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.''</p>
 +
 
 +
<p>''Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.''</p>
 +
</blockquote>
 +
 
 +
==Note==
 +
<small><references /></small>
 +
 
 +
==Surse==
 +
[[W:Prayer of Saint Ephrem|Wikipedia: Prayer of Saint Ephrem]]
 +
 
 +
==A se vedea și==
 +
*[[Efrem Sirul]]
 +
 
 +
{{Format:Rugăciuni}}
 +
[[Categorie:Imnografie]]
 +
[[Categorie:Rugăciuni]]
 +
 
 +
[[en:Prayer of Saint Ephrem]]

Versiunea curentă din 12 august 2023 17:39

Rugăciunea Sfântului Efrem (în greacă: Εὐχἠ τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, Euchē tou Hosiou Ephraim), este o rugăciune atribuită Sfântului Efrem Sirul folosită cu precădere în Postul Mare, în Biserica Ortodoxă. Această rugăciune este considerată ca fiind cea mai succintă prezentare a ceea ce înseamnă Postul Mare și deci, este o rugăciune pascală 'prin excelență', spusă la toate slujbele din zilele de de peste săptămână din Postul Mare, cum ar fi Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și mult mai mult în rugăciunile particulare.

Deși „Rugăciunea sfântului Efrem Sirul” este una pentru toată Ortodoxia, istoria liturghiei arată existența unei versiuni vechi-slavone[1].

Versiunea greacă veche

Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας, καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.

Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης[2], ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς, καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.

Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαι μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ, εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.

Această versiune din grecește, constituie forma standard a rugăciunii și se regăsește în acele biserici ortodoxe care folosesc greaca, araba sau româna în cult. Versiuni cu diferențe minore ale acestei rugăciuni se regăsesc în texte foarte vechi.

Versiunea în slavona veche

Pre-nikoniană

Varianta în slavona veche de dinainte de reforma patriarhului rus Nikon, sună în felul următor:

Господи и владико животѹ моемѹ, духъ оунынїѧ, небре жεнїѧ, срεбролюбїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.

Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренїѧ, терпѣнїѧ и любве дарѹй ми рабѹ твоемѹ.

În prima frază a rugăciunii, există două diferențe care intrigă între versiunea greacă și cea slavonă.

Prima, care privește duhul trândăviei..., versiunea greacă spune μή μοι δῷς ceea ce înseamnă nu-mi da mie, dar varianta slavonă spune ωтжεни ωт мεнε care înseamnă îndepărtează de la mine. Mai departe, unde grecii spun 'περιέργια/periergia' care înseamnă 'curiozitate deșartă’ sau 'intrigă', versiunea slavonă spune ' небрежεнїѧ /nebrezheniya' care înseamnă ‘melancolie’ sau 'descurajare', care în grecește este 'ακηδία/achedia', păcatul călugăresc clasic. Dacă aceste diferențe provin din originale diferite sau dacă reflectă temperamente naționale diferite, încă nu a putut fi stabilit cu certitudine.

Această versiune a fost înlocuită în Rusia în 1656 în timpul reformelor liturgice ale Patriarhului Nikon, dar este folosită până în zilele noastre de vechi credincioși.

Versiunea kieveană din 1639

Господи и владыко живота моегω, духъ оунынїѧ, небрежεнїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.

Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиреномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.

Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь

Această variantă se găsește în Liturghier (Sluzhebnik) sau Cartea slujbelor preotului, publicată la Kiev în 1639 de către Sfântul Petru Movilă. În conținut, această versiune este similară cu cea anterioară, dar are unele actualizări gramaticale, deoarece în acea vreme folosirea cazului dativ (животѹ моемѹ) pentru a marca posesiunea era considerată o caracteristică arhaică iar folosirea genitivului (живота моегω) părea să fie cea corectă. Această versiune menține diferențele celei anterioare față de versiunea greacă, fără nici una din schimbările importante din versiunile ulterioare.

Această versiune era folosită pe vremuri în întreaga mitropolie kieveană dar și în Bisericile Ortodoxe din Europa Centrală (Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria și celelalte), dar mai târziu s-a renunțat la ea, fiind adoptată versiunea următoare. În varianta slavonă sau în traduceri, este folosită în prezent este folosită doar de acele biserici care folosesc revizuirea ruteană - Biserica Greco-Catolică Ucraineană, Biserica Catolică Ruteană, Biserica Greco-Catolică Belarusă, Biserica Greco-Catolică Ungară și Biserica Greco-Catolică Slovacă.

Versiunea nikoniană din 1656

Господи и владыко живота моегω, духъ праздности, оунынїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ не даждь ми.

Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.

Ей Господи Царю, даруй ми зрѣти моѧ прегрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь

Această versiune este cea din cărțile de cult publicate în 1656 de Patriarhul Nikon de Moscova, iar dată fiind dorința acestuia de a elimina orice diferență dintre versiunea moscovită și cea greacă, nu este o surpriză faptul că ea corespunde cuvânt cu cuvânt cu versiunea greacă. Această versiunea este cea folosită în prezent de Biserica Ortodoxă Rusă (atât Patriarhia Moscovei cât și Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei), Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, Biserica Ortodoxă Belarusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Bulgară și toate celelalte Biserici Ortodoxe slave.

Plecăciuni și metanii

Rugăciunea este însoțită de metanii. Practica cea mai frecventă constă în efectuarea unei metanii la fiecare rând al rugăciunii, plecăciuni sau metanii făcute fie în liniște fie însoțite de scurte rugăciuni (numărul acestora este în funcție de tradiția locală), urmate apoi la sfârșit de una la sfârșitul unei repetiții a rugăciunii cu o metanie de încheiere.

Practica curentă din Biserica Ortodoxă Rusă constă în efectuarea a doisprezece plecăciuni între două repetiții ale rugăciunii, spunând la fiecare plecăciune: 'Боже, ѡчисти мѧ грѣшнаго (грѣшнѹю dacă este femeie) - 'Doamne, curățește-mă pe mine păcătosul'. Când rugăciunea face parte dintr-o slujbă, doar preotul spune 'Doamne, curățește-mă pe mine păcătosul' în timp ce toată lumea face plecăciuni. În ROCOR, la ultima metanie (a doisprezecea oară) se adaugă: "... и помилѹй мѧ /și miluiește-mă pe mine." Cu toate că această ultimă adăugire nu este trecută în cartea de slujbe, ea ajută la a-i înștiința pe toți cei prezenți că este ultima metanie.

Tradiția vechi-credincioși|vechi credincioșilor este similară, dar în loc de doisprezece metanii, ei efectuează treisprezece, de fiecare dată spunând Rugăciunea lui Iisus sau următoarele rugăciuni:

Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul. ('Господи Ісусе Христе Сыне Божїй помилѹй мѧ грѣшнаго/грѣшнѹю')

Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')

Doamne, curățește păcatele mele și mă miluiește. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')

Tu care m-ai făcut; Doamne, miluiește-mă. ('Создавый мѧ Господи, помилѹй')

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')

Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul.

Doamne, milostiv fi mie păcătosul.

Doamne, curățește păcatele mele și mă miluiește.

Tu care m-ai făcut; Doamne, miluiește-mă.

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă.

Doamne, milostiv fi mie păcătosul.

Tu care m-ai făcut; Doamne, miluiește-mă.

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă.

Tradiția ruteană diferă puțin, păstrând unele aspecte strâns legate de uzul vechi credincioșilor. Liturghierul din 1639 (Sluzhebnik) al Sfântului Petru Movilă prevede doisprezece închinăciuni, repetând următoarele rugăciuni până se fac doisprezece:

Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')

Doamne, curățește păcatele mele și mă miluiește. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ')

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluiește-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')

În alte limbi

Română

Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie.

Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău.

Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin

Iar închinăciunile trei serii de patru invocări, sunt sub forma:

Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului.

Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul.

Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, mânuiește-mă.

Fără de număr ți-am greșit, Doamne, iartă-mă.

Textul românesc este traducere după versiunea greacă.

Ucraineană

Господи і Владико життя мого, дух млявости, недбайливости, владолюбства й пустослів’я віджени від мене.

Дух же доброчесности і смиренномудрія, терпіння й любови даруй мені, недостойному рабові Твоєму.

Так, Господи Царю, дай мені зріти мої прогрішення і не осуджувати брата мого, бо Ти благословен єси на віки віків. Амінь.

Versiunea ucraineană este foarte apropiată de variantă lui Petru Movilă.

Franceză

Seigneur et Maître de ma vie !

L’esprit d’oisiveté, de découragement, de domination et de parole facile : éloigne de moi !

L’esprit de pureté, d’humilité, de patience et de charité : donne à ton serviteur (ou: à ta servante) !

Oui, Seigneur et Roi : donne-moi de voir mes fautes et de ne pas juger mon frère,

Car Tu es béni dans les siècles : Amen !

Închinăciunile :

O Dieu, aie pitié de moi, pécheur !
O Dieu, purifie-moi, pécheur !
O Dieu, mon créateur, sauve-moi !
Mes péchés sont innombrables, pardonne-moi !

Versiunea în limba franceză urmează versiunea greacă.

Engleză

În engleză:

O Lord and Master of my life, give me not the spirit of sloth, idle curiosity/meddling, lust for power and idle talk.

But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.

Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.

Note

  1. A se vedea: http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm
  2. Deși cuvântul grecesc "σωφρόσυνη/sōphrosunē" este tradus, de obicei, prin "castitate" sau "feciorie", totuși acest cuvânt are sensul "minte deplină, adunată" sau „întreagă-înțelepciune” (P. Rafail Noica). În consecință, în acest loc rugăciunea cere restaurarea deplinătății. (Vezi articolul lui Alexander Schmemann Rugăciunea pascală a Sfântului Efrem Sirul - engleză și cartea sa Postul Mare).

Surse

A se vedea și


Rugăciuni
Rugăciuni cotidiene
Rugăciunea de dimineață | Rugăciunea de seară | Rugăciunea de Luni | Rugăciunea de Marți | Rugăciunea de Miercuri | Rugăciunea de Joi | Rugăciunea de Vineri | Rugăciunea de Sâmbătă | Rugăciunea de Duminică | Troparele de umilință | Tatăl nostru - Rugăciunea domnească | Crezul – Simbolul Credinței | Imnul Sfintei Fecioare (Axionul) | Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare | Canon către Maica Domnului | Rugăciunea Sfântului Ioan Damaschinul
Rânduiala celor șapte laude
Miezonoptica din toate zilele | Rânduiala Miezonopticii din duminici | Utrenia | Ceasul întâi | Ceasul al treilea | Mijloceasul al treilea | Ceasul al șaselea | Mijloceasul al șaselea | Obednița | Troparele de peste săptămână | Rânduiala mesei | Rânduiala Panaghiei | Ceasul al nouălea | Mijloceasul al nouălea | Vecernia | Pavecernița Mare | Pavecernița Mică
Troparele liturgice
Binecuvântările Învierii | Binecuvântările morților | Troparele și condacele Triodului | Troparele și condacele Penticostarului | Troparele și condacele Mineiului | Troparele Învierii | Troparele Născătoarei de Dumnezeu | Troparele de peste săptămână
Rânduiala Sfintei Împărtășanii
Rugăciunile dinaintea Împărtășirii | Rugăciunile după Sfânta Împărtășire
Rugăciuni la diferite trebuințe
Rugăciune la începerea lucrului | Rugăciunea după sfârșitul lucrului | Rugăciunea copiilor pentru părinți | Rugăciunea părinților pentru copii | Rugăciunea pentru frați și surori | Rugăciunea soților unul pentru altul | Rugăciunea pentru părintele duhovnicesc | Rugăciunea înaintea mesei de dimineață și prânz | Rugăciunea după masa de dimineață și prânz | Rugăciunea înainte de masa de seară | Rugăciunea după masa de seară | Rugăciunea pentru elevi și studenți | Rugăciunea pentru cei bolnavi | Rugăciunea pentru cei răposați