Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere EN}} '''The Prayer of St. Ephraim''' (Greek: Εὐχή τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, ''Euchē tou Hosiou Ephraim''), is a prayer attributed to Saint [[Ephrai...)
 
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Îmbunătăţire}}
  
'''The Prayer of St. Ephraim''' (Greek: Εὐχή τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, ''Euchē tou Hosiou Ephraim''), is a [[prayer]] attributed to [[Saint]] [[Ephraim the Syrian]] used with emphasis during the [[Great Lent]]. This prayer is considered to be the most succinct summation of the spirit of Great Lent and is hence the Lenten prayer 'par excellence', prayed during all Lenten weekday services, such as the [[Liturgy of the Presanctified Gifts]], and many more times in private. There are historically two variant versions of the prayer&mdash;the Greek and the Slavonic&mdash;with modern English translations taken either from the Greek, the Slavonic, or attempting to combine the two.<ref>[http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm The Lenten Prayer of St Ephrem the Syrian] by Fr. Alexander Schmemann</ref>
+
'''Rugăciunea Sfântului Efrem''' (greacă: Εὐχἠ τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, ''Euchē tou Hosiou Ephraim''), este o rugăciune atribuită Sfântului [[Efrem Sirul]] folosită cu precădere în [[Postul Mare]], în [[Biserica Ortodoxă]]. Această rugăciune este considerată ca fiind cea mai succintă prezentare a ceea ce înseamnă [[Postul Mare]] şi deci, este o rugăciune pascală 'prin excelenţă', spusă la toate slujbele din zilele de lucru din Postul Mare, cum ar fi [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite]] şi mult mai mult în particular. Istoric, sunt două versiuni ale acestei rugăciuni - cea greacă şi cea slavonă.[http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm]  
  
==Greek version==
+
==Versiunea greacă==
:''Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας, καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.''
+
<blockquote>
:''Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης,<ref>The Greek word "σωφρόσυνη/sōphrosunē" is usually translated as "chastity," however, the word carries the meaning of "whole mindedness." Therefore the prayer here asks for the restoration of wholeness. (See [[Alexander Schmemann]]'s article [http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm The Lenten Prayer of St Ephrem the Syrian] and his book ''Great Lent'')</ref> ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς, καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.''
+
<p>''Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας, καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.''</p>
:''Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαι μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ, εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.''</p>
 
  
An English translation of this is:
+
<p>''Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης<ref>Deşi cuvântul grecesc "σωφρόσυνη/sōphrosunē" este tradus, de obicei, prin "castitate," totuşi acest cuvânt are sensul "minte deplină, adunată." În consecinţă, în acest loc rugăciunea cere restaurarea deplinătăţii. (Vezi articolul lui [[Alexander Schmemann]] [http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm Rugăciunea pascală a Sfântului Efrem Sirul - engleză] şi cartea sa ''Postul Mare'')</ref>, ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς, καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.''</p>
:''O Lord and Master of my life, give me not the spirit of sloth, idle curiosity/meddling, lust for power and idle talk.''
 
:''But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.''
 
:''Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.''
 
  
This Greek version is the standard form of the prayer, to be found in the Greek Orthodox Church and all those churches that utilize Greek or Arabic in their services. Minor variations from this text have been found in very early manuscripts.
+
<p>''Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαι μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ, εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.''</p>
 +
</blockquote>
  
==Church Slavonic versions==
+
În engleză:  
===Pre-Nikonian===
+
<blockquote>
In the earliest Church Slavonic translations, this is:
+
<p>''O Lord and Master of my life, give me not the spirit of sloth, idle curiosity/meddling, lust for power and idle talk.''</p>
:''Господи и владико животѹ моемѹ, духъ оунынїѧ, небре жεнїѧ, срεбролюбїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''
 
:''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренїѧ, терпѣнїѧ и любве дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''
 
:''Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и еже не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки. Аминь''
 
  
An English translation of this is:
+
<p>''But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.''</p>
:''O Lord and Master of my life, take from me the spirit of sloth, despondency, lust for power and idle talk.''
 
:''But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.''
 
:''Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages. Amen.''
 
  
There are two intriguing differences between the Greek and Slavonic texts of the first line of the prayer.  
+
<p>''Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.''</p>
 +
</blockquote>
  
First, regarding the ''spirit of sloth...'', the Greek has ''μή μοι δῷς'' meaning ''give me not'', but the Slavonic has ''ωтжεни ωт мεнε'' meaning ''take away from me''. Next, where the Greek has 'περιέργια/periergia' meaning 'idle curiosity' or 'meddling.' the Slavonic has 'небрежεнїѧ/nebrezheniya' meaning 'faint-heartedness' or 'despondency,' which in Greek is 'ακηδία/akêdia,' the classic monastic sin. Whether these differences are attributable to a different original or a reflection of differing national temperaments is, as yet, unclear.
+
Această versiune din greceşte, constituie forma standard a rugăciunii şi se regăseşte în acele biserici ortodoxe care folosesc greaca sau araba în cult. Versiuni cu diferenţe minore ale acestei rugăciuni se regăsesc în texte foarte vechi.
  
This version was superseded in Russia in 1656 by the liturgical reforms of [[Patriarch]] [[Nikon of Moscow|Nikon]], but remains in use among the [[Old Believers]] today.
+
==Versiunea în slavona veche==
 +
===Pre-nikoniană===
 +
Traduceri în slavona foarte veche sună în felul următor:
 +
<blockquote>
 +
<p>''Господи и владико животѹ моемѹ, духъ оунынїѧ, небре жεнїѧ, срεбролюбїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''</p>
  
===Kievan version of 1639===
+
<p>''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренїѧ, терпѣнїѧ и любве дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''</p>
:''Господи и владыко живота моегω, духъ оунынїѧ, небрежεнїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''
+
</blockquote>
:''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиреномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''
 
:''Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''
 
  
This version is to be found in the [[Liturgikon]] (Sluzhebnik) or ''Priest's Service Book'', published in Kiev in 1639 by St. [[Peter Mogila]]. Substantially it is similar to the earlier version, but with some of the case-endings updated, as by that time, the use of the dative case (животѹ моемѹ) to mark possession was considered distinctively archaic, and the use of the genitive case (живота моегω) felt to be more correct. It retains the distinctive differences that the earlier version has from the Greek, with none of the more drastic changes that may be found in the next version.
+
În prima frază a rugăciunii, există două diferenţe care intrigă între versiunea greacă şi cea slavonă.  
  
This version was once used throughout the Kievan metropolia, as well as the Orthodox churches of central Europe (Ukraine, Poland, Hungary, Slovakia, Austria, and so on), but later dropped out of use, and the next version adopted. It is currently only used (either in the original Slavonic or in vernacular translations by those churches that use the Ruthenian recension&mdash;the Ukrainian Greek Catholic Church, the Ruthenian Catholic Church, the Belarusian Greek Catholic Church, the Hungarian Greek Catholic Church, and the Slovak Greek Catholic Church.  
+
Prima, care priveşte ''duhul trândăviei...'', versiunea greacă spune ''μή μοι δῷς'' ceea ce înseamnă ''nu-mi da mie'', dar varianta slavonă spune ''ωтжεни ωт мεнε'' care înseamnă ''îndepărtează de la mine''. Mai departe, unde grecii spun 'περιέργια/periergia' care înseamnă 'curiozitate deşartă’ sau 'intrigă', versiunea slavonă spune ' небрежεнїѧ /nebrezheniya' care înseamnă ‘melancolie’ sau 'descurajare', care în greceşte este 'ακηδία/achedia', păcatul călugăresc clasic. Dcă aceste diferenţe provin din originale diferite sau dacă reflectă temperamente naţionale diferite, încă nu a putut fi stabilit cu certitudine.
  
===Nikonian version of 1656===
+
Această versiune a fost înlocuită în Rusia în 1656 în timpul reformelor liturgice ale [[Nikon din Moscova|Patriarhului Nikon]], dar este folosită până în zilele noastre de [[vechi credincioşi]].
:''Господи и владыко живота моегω, духъ праздности, оунынїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ не даждь ми.
 
:''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.
 
:''Ей Господи Царю, даруй ми зрѣти моѧ прегрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''
 
  
This is the version found in the editions of the liturgical books published in 1656 by Patriarch Nikon of Moscow, and given his wish that every difference in usage between Muscovite and Greek books be eliminated, it is no surprise that this corresponds word-for-word with the Greek version. This is the version currently in use by the [[Russian Orthodox Church]] (both the [[Moscow Patriarchate]] and the [[Russian Orthodox Church Outside Russia]]), the [[Ukrainian Orthodox Church]], the [[Belarusian Orthodox Church]], the [[Serbian Orthodox Church]], the [[Bulgarian Orthodox Church]], and all other Slavic Orthodox churches.
+
===Versiunea kieveană din 1639===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Господи и владыко живота моегω, духъ оунынїѧ, небрежεнїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.''</p>
 +
<p>''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиреномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.''</p>
 +
<p>''Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''</p>
 +
</blockquote>
  
==Bows and prostrations==
+
Această variantă se găseşte în Liturghier (Sluzhebnik) sau ''Cartea slujbelor preotului'', publicată la Kiev în 1639 de către Sfântul [[Petru Movilă]]. În conţinut, această versiune este similară cu cea anterioară, dar are unele actualizări gramaticale, deoarece în acea vreme folosirea cazului dativ (животѹ моемѹ) pentru a marca posesiunea era considerată o caracteristică arhaică iar folosirea genitivului (живота моегω) părea să fie cea corectă. Această versiune menţine diferenţele celei anterioare faţă de versiunea greacă, fără nici una din schimbările importante din versiunile ulterioare.  
The prayer is accompanied by [[prostration]]s. The most common practice has one after each line of the prayer, a number of bows/prostrations either in silence or accompanied by short ejaculatory prayers then follows (the exact number of which varies between ethnic traditions), followed by one at the end of a repeat of the entire prayer, with a final prostration.
 
  
The current Russian Orthodox practice, such as in [[Russian Orthodox Church Outside Russia|ROCOR]] and the Moscow Patriarchate, is to perform twelve bows between the repeats of the prayer, saying at each bow, 'Боже, ѡчисти мѧ грѣшнаго (грѣшнѹю if one is female)&mdash;O God, cleanse me a sinner.' When the prayer is prayed in the course of a church service, the priest alone says 'O God, cleanse me a sinner' as everyone makes bows. In the common usage of ROCOR, the last (twelfth time) he adds, "...и помилѹй мѧ&mdash;and have mercy on me." Though this last addition is not written in the service books, it does help all of those present to know that it was the last bow.  
+
Această versiune era folosită pe vremuri în întreaga mitropolie kieveană dar şi în Bisericile Ortodoxe din Europa Centrală (Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria şi celelalte), dar mai târziu s-a renunţa la ea, fiind adoptată versiunea următoare. În varianta slavonă sau în traduceri, este folosită în prezent este folosită doar de acele biserici care folosesc revizuirea ruteană - Biserica Greco-Catolică Ucraineeană, Biserica Catolică Ruteană, Biserica Greco-Catolică Belarusă, Biserica Greco-Catolică Ungară şi Biserica Greco-Catolică Slovacă.  
  
The tradition of the [[Old Believers]] is similar, but instead of twelve bows in silence, they have thirteen prostrations, each time reciting the [[Jesus Prayer]] or the following prayers:
+
===Versiunea nikoniană din 1656===
:Lord Jesus Christ, Son of God, have mercy on me, a sinner. ('Господи Ісусе Христе Сыне Божїй помилѹй мѧ грѣшнаго/грѣшнѹю.')
+
<blockquote>
:God be merciful to me a sinner. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ.')
+
<p>''Господи и владыко живота моегω, духъ праздности, оунынїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ не даждь ми.</p>
:God, cleanse me of my sins and have mercy on me. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ.')
+
<p>''Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.</p>
:Thou has created me; Lord, have mercy on me. ('Создавый мѧ Господи, помилѹй.')
+
<p>''Ей Господи Царю, даруй ми зрѣти моѧ прегрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь''</p>
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ.')
+
</blockquote>
:Lord Jesus Christ, Son of God, have mercy on me, a sinner.
 
:God be merciful to me a sinner.
 
:God, cleanse me of my sins and have mercy on me.
 
:Thou has created me; Lord, have mercy on me.
 
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me.
 
:God be merciful to me a sinner.
 
:Thou has created me; Lord, have mercy on me.
 
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me.
 
  
The Ruthenian tradition, again, differs slightly, retaining some aspects closely related to Old Believer usage. The 1639 Liturgikon (Sluzhebnik) of St. [[Peter Mogila]] prescribes twelve waist-bows, repeating the following three lines to make twelve:
+
Această versiune este cea din cărţile de cult publicate în 1656 de [[Nikon din Moscova|Patriarhul Nikon]] de Moscova, iar dată fiind dorinţa acestuia de a elimina orice diferenţă dintre versiunea moscovită şi cea greacă, nu este o surpriză faptul că ea corespunde cuvânt cu cuvânt cu versiunea greacă. Această versiunea este cea folosită în prezent de [[Biserica Ortodoxă Rusă]] (atât [[Patriarhia Moscovei]] cât şi [[Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Rusiei]]), [[Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană]], [[Biserica Ortodoxă Belarusă]], [[Biserica Ortodoxă Sârbă]], [[Biserica Ortodoxă Bulgară]] şi toate celelalte Biserici Ortodoxe slave.
:God be merciful to me a sinner. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ.')
 
:God, cleanse me of my sins and have mercy on me. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ.')
 
:I have sinned immeasurably; Lord, forgive me. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ.')
 
  
==Other languages==
+
==Plecăciuni şi metanii==
===Romanian===
+
Rugăciunea este însoţită de metanii. Practica cea mai frecventă constă în efectuarea unei metanii la fiecare rând al rugăciunii, plecăciuni sau metanii făcute fie în linişte fie însoţite de scurte rugăciuni (numărul acestora este în funcţie de tradiţia etnică), urmate apoi la sfârşit de una la sfârşitul unei repetiţii a rugăciunii cu o metanie de încheiere.  
:''Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.
 
:''Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.
 
:''Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin.
 
  
The Romanian text follows the Greek version.
+
Practica curentă din Biserica Ortodoxă Rusă constă în efectuarea a doisprezece plecăciuni între două repetiţii ale rugăciunii, spunând la fiecare plecăciune: 'Боже, ѡчисти мѧ грѣшнаго (грѣшнѹю dacă este femeie) - 'Doamne, curăţeşte-mă pe mine păcătosul'. Când rugăciunea face parte dintr-o slujbă, doar preotul spune 'Doamne, curăţeşte-mă pe mine păcătosul' în timp ce toată lumea face plecăciuni. În ROCOR, la ultima metanie (a doisprezecea oară) se adaugă: "... и помилѹй мѧ /şi miluieşte-mă pe mine." Cu toate că această ultimă adăugire nu este trecută în cartea de slujbe, ea ajută la a-i înştiinţa pe toţi cei prezenţi că este ultima metanie.  
  
===Ukrainian===
+
Tradiţia [[rascolnici|vechi-credincioşi|vechi credincioşilor]] este similară, dar în loc de doisprezece metanii, ei efectuează treisprezece, de fiecare dată spunând [[Rugăciunea lui Iisus]] sau următoarele rugăciuni:
:''Господи і Владико життя мого, дух млявости, недбайливости, владолюбства й пустослів’я віджени від мене.
+
<blockquote>
:''Дух же доброчесности і смиренномудрія, терпіння й любови даруй мені, недостойному рабові Твоєму.
+
<p>Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul. ('Господи Ісусе Христе Сыне Божїй помилѹй мѧ грѣшнаго/грѣшнѹю')</p>
:''Так, Господи Царю, дай мені зріти мої прогрішення і не осуджувати брата мого, бо Ти благословен єси на віки віків. Амінь.
+
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')</p>
 +
<p>Doamne, curăţeşte păcatele mele şi mă miluieşte. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')</p>
 +
<p>Tu care m-ai făcut; Doamne, miluieşte-mă. ('Создавый мѧ Господи, помилѹй')</p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')</p>
 +
<p>Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul.</p>
 +
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul.</p>
 +
<p>Doamne, curăţeşte păcatele mele şi mă miluieşte. </p>
 +
<p>Tu care m-ai făcut; Doamne, miluieşte-mă. </p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă. </p>
 +
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul.</p>
 +
<p>Tu care m-ai făcut; Doamne, miluieşte-mă. </p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă. </p>
 +
</blockquote>
  
The Ukrainian version appears to follow the Mogila version closely.
+
Tradiţia ruteană diferă puţin, păstrând unele aspecte strâns legate de uzul vechi credincioşilor. Liturghierul din 1639 (Sluzhebnik) al Sfântului [[Petru Movilă]] prevede doisprezece nplecăciuni de mijloc, repetând următoarele rugăciuni până se fac doisprezece:
 +
<blockquote>
 +
<p>Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')</p>
 +
<p>Doamne, curăţeşte păcatele mele şi mă miluieşte. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ')</p>
 +
<p>Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')</p>
 +
</blockquote>
  
==Source==
+
==În alte limbi==
*[http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Prayer_of_Saint_Ephrem&oldid=193052173 Wikipedia: Prayer of Saint Ephrem]
+
===Română===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie''</p>
  
==Notes==
+
<p>''Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.''</p>
 +
 
 +
<p>''Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin''</p>
 +
</blockquote>
 +
Textul românesc este traducere după versiunea greacă.
 +
 
 +
===Ucraineeană===
 +
<blockquote>
 +
<p>''Господи і Владико життя мого, дух млявости, недбайливости, владолюбства й пустослів’я віджени від мене.''</p>
 +
 
 +
<p>''Дух же доброчесности і смиренномудрія, терпіння й любови даруй мені, недостойному рабові Твоєму.''</p>
 +
 
 +
<p>''Так, Господи Царю, дай мені зріти мої прогрішення і не осуджувати брата мого, бо Ти благословен єси на віки віків. Амінь.''</p>
 +
</blockquote>
 +
Versiunea ucraineeană este foarte apropiată de variantă lui Petru Movilă.
 +
 
 +
==Izvoare==
 +
[[W:Prayer of Saint Ephrem|Wikipedia: Prayer of Saint Ephrem]]
 +
 
 +
==Vezi şi==
 +
 
 +
[[Efrem Sirul]]
 +
 
 +
==Note==
 
<div class="references-small">
 
<div class="references-small">
 
<references />
 
<references />
 
</div>
 
</div>
  
[[Category:Prayers]]
+
[[Categorie:Imnografie]]
 +
 
 +
[[en:The Prayer of St. Ephraim]]

Versiunea de la data 4 martie 2009 17:54

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.


Rugăciunea Sfântului Efrem (greacă: Εὐχἠ τοῦ Ὁσίου Ἐφραίμ, Euchē tou Hosiou Ephraim), este o rugăciune atribuită Sfântului Efrem Sirul folosită cu precădere în Postul Mare, în Biserica Ortodoxă. Această rugăciune este considerată ca fiind cea mai succintă prezentare a ceea ce înseamnă Postul Mare şi deci, este o rugăciune pascală 'prin excelenţă', spusă la toate slujbele din zilele de lucru din Postul Mare, cum ar fi Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite şi mult mai mult în particular. Istoric, sunt două versiuni ale acestei rugăciuni - cea greacă şi cea slavonă.[1]

Versiunea greacă

Κύριε καὶ Δέσποτα τῆς ζωῆς μου, πνεῦμα ἀργίας, περιεργίας, φιλαρχίας, καὶ ἀργολογίας μή μοι δῷς.

Πνεῦμα δὲ σωφροσύνης[1], ταπεινοφροσύνης, ὑπομονῆς, καὶ ἀγάπης χάρισαί μοι τῷ σῷ δούλῳ.

Ναί, Κύριε Βασιλεῦ, δώρησαι μοι τοῦ ὁρᾶν τὰ ἐμὰ πταίσματα, καὶ μὴ κατακρίνειν τὸν ἀδελφόν μου, ὅτι εὐλογητὸς εἶ, εἰς τοὺς αἰῶνας τῶν αἰώνων. Ἀμήν.

În engleză:

O Lord and Master of my life, give me not the spirit of sloth, idle curiosity/meddling, lust for power and idle talk.

But grant unto me, Thy servant, a spirit of chastity/integrity, humility, patience and love.

Yea, O Lord and King, grant me to see mine own faults and not to judge my brothers and sisters. For blessed art Thou unto the ages of ages. Amen.

Această versiune din greceşte, constituie forma standard a rugăciunii şi se regăseşte în acele biserici ortodoxe care folosesc greaca sau araba în cult. Versiuni cu diferenţe minore ale acestei rugăciuni se regăsesc în texte foarte vechi.

Versiunea în slavona veche

Pre-nikoniană

Traduceri în slavona foarte veche sună în felul următor:

Господи и владико животѹ моемѹ, духъ оунынїѧ, небре жεнїѧ, срεбролюбїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.

Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренїѧ, терпѣнїѧ и любве дарѹй ми рабѹ твоемѹ.

În prima frază a rugăciunii, există două diferenţe care intrigă între versiunea greacă şi cea slavonă.

Prima, care priveşte duhul trândăviei..., versiunea greacă spune μή μοι δῷς ceea ce înseamnă nu-mi da mie, dar varianta slavonă spune ωтжεни ωт мεнε care înseamnă îndepărtează de la mine. Mai departe, unde grecii spun 'περιέργια/periergia' care înseamnă 'curiozitate deşartă’ sau 'intrigă', versiunea slavonă spune ' небрежεнїѧ /nebrezheniya' care înseamnă ‘melancolie’ sau 'descurajare', care în greceşte este 'ακηδία/achedia', păcatul călugăresc clasic. Dcă aceste diferenţe provin din originale diferite sau dacă reflectă temperamente naţionale diferite, încă nu a putut fi stabilit cu certitudine.

Această versiune a fost înlocuită în Rusia în 1656 în timpul reformelor liturgice ale Patriarhului Nikon, dar este folosită până în zilele noastre de vechi credincioşi.

Versiunea kieveană din 1639

Господи и владыко живота моегω, духъ оунынїѧ, небрежεнїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ ѿжεни ѿ мεнε.

Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиреномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.

Ей Господи Царю, даждь ми зрѣти моѧ согрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь

Această variantă se găseşte în Liturghier (Sluzhebnik) sau Cartea slujbelor preotului, publicată la Kiev în 1639 de către Sfântul Petru Movilă. În conţinut, această versiune este similară cu cea anterioară, dar are unele actualizări gramaticale, deoarece în acea vreme folosirea cazului dativ (животѹ моемѹ) pentru a marca posesiunea era considerată o caracteristică arhaică iar folosirea genitivului (живота моегω) părea să fie cea corectă. Această versiune menţine diferenţele celei anterioare faţă de versiunea greacă, fără nici una din schimbările importante din versiunile ulterioare.

Această versiune era folosită pe vremuri în întreaga mitropolie kieveană dar şi în Bisericile Ortodoxe din Europa Centrală (Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, Austria şi celelalte), dar mai târziu s-a renunţa la ea, fiind adoptată versiunea următoare. În varianta slavonă sau în traduceri, este folosită în prezent este folosită doar de acele biserici care folosesc revizuirea ruteană - Biserica Greco-Catolică Ucraineeană, Biserica Catolică Ruteană, Biserica Greco-Catolică Belarusă, Biserica Greco-Catolică Ungară şi Biserica Greco-Catolică Slovacă.

Versiunea nikoniană din 1656

Господи и владыко живота моегω, духъ праздности, оунынїѧ, любоначалїѧ и празднословїѧ не даждь ми.

Духъ же цѣломѹдрїѧ, смиренномѹдрїѧ, терпѣнїѧ и любве, дарѹй ми рабѹ твоемѹ.

Ей Господи Царю, даруй ми зрѣти моѧ прегрѣшенїѧ, и не ωсуждати брата моегω, якω благословенъ еси во вѣки вѣковъ. Аминь

Această versiune este cea din cărţile de cult publicate în 1656 de Patriarhul Nikon de Moscova, iar dată fiind dorinţa acestuia de a elimina orice diferenţă dintre versiunea moscovită şi cea greacă, nu este o surpriză faptul că ea corespunde cuvânt cu cuvânt cu versiunea greacă. Această versiunea este cea folosită în prezent de Biserica Ortodoxă Rusă (atât Patriarhia Moscovei cât şi Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Rusiei), Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, Biserica Ortodoxă Belarusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Bulgară şi toate celelalte Biserici Ortodoxe slave.

Plecăciuni şi metanii

Rugăciunea este însoţită de metanii. Practica cea mai frecventă constă în efectuarea unei metanii la fiecare rând al rugăciunii, plecăciuni sau metanii făcute fie în linişte fie însoţite de scurte rugăciuni (numărul acestora este în funcţie de tradiţia etnică), urmate apoi la sfârşit de una la sfârşitul unei repetiţii a rugăciunii cu o metanie de încheiere.

Practica curentă din Biserica Ortodoxă Rusă constă în efectuarea a doisprezece plecăciuni între două repetiţii ale rugăciunii, spunând la fiecare plecăciune: 'Боже, ѡчисти мѧ грѣшнаго (грѣшнѹю dacă este femeie) - 'Doamne, curăţeşte-mă pe mine păcătosul'. Când rugăciunea face parte dintr-o slujbă, doar preotul spune 'Doamne, curăţeşte-mă pe mine păcătosul' în timp ce toată lumea face plecăciuni. În ROCOR, la ultima metanie (a doisprezecea oară) se adaugă: "... и помилѹй мѧ /şi miluieşte-mă pe mine." Cu toate că această ultimă adăugire nu este trecută în cartea de slujbe, ea ajută la a-i înştiinţa pe toţi cei prezenţi că este ultima metanie.

Tradiţia vechi-credincioşi|vechi credincioşilor este similară, dar în loc de doisprezece metanii, ei efectuează treisprezece, de fiecare dată spunând Rugăciunea lui Iisus sau următoarele rugăciuni:

Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul. ('Господи Ісусе Христе Сыне Божїй помилѹй мѧ грѣшнаго/грѣшнѹю')

Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')

Doamne, curăţeşte păcatele mele şi mă miluieşte. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')

Tu care m-ai făcut; Doamne, miluieşte-mă. ('Создавый мѧ Господи, помилѹй')

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')

Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte-mă pe mine, păcătosul.

Doamne, milostiv fi mie păcătosul.

Doamne, curăţeşte păcatele mele şi mă miluieşte.

Tu care m-ai făcut; Doamne, miluieşte-mă.

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă.

Doamne, milostiv fi mie păcătosul.

Tu care m-ai făcut; Doamne, miluieşte-mă.

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă.

Tradiţia ruteană diferă puţin, păstrând unele aspecte strâns legate de uzul vechi credincioşilor. Liturghierul din 1639 (Sluzhebnik) al Sfântului Petru Movilă prevede doisprezece nplecăciuni de mijloc, repetând următoarele rugăciuni până se fac doisprezece:

Doamne, milostiv fi mie păcătosul. ('Боже милостивъ буди мнѣ грѣшномѹ')

Doamne, curăţeşte păcatele mele şi mă miluieşte. ('Боже ѡчисти грѣхи моѧ и помилѹй мѧ')

Fără de număr am păcătuit, Doamne miluieşte-mă. ('Безъ числа согрѣшихъ, Господи прости мѧ')

În alte limbi

Română

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie

Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.

Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin

Textul românesc este traducere după versiunea greacă.

Ucraineeană

Господи і Владико життя мого, дух млявости, недбайливости, владолюбства й пустослів’я віджени від мене.

Дух же доброчесности і смиренномудрія, терпіння й любови даруй мені, недостойному рабові Твоєму.

Так, Господи Царю, дай мені зріти мої прогрішення і не осуджувати брата мого, бо Ти благословен єси на віки віків. Амінь.

Versiunea ucraineeană este foarte apropiată de variantă lui Petru Movilă.

Izvoare

Wikipedia: Prayer of Saint Ephrem

Vezi şi

Efrem Sirul

Note

  1. Deşi cuvântul grecesc "σωφρόσυνη/sōphrosunē" este tradus, de obicei, prin "castitate," totuşi acest cuvânt are sensul "minte deplină, adunată." În consecinţă, în acest loc rugăciunea cere restaurarea deplinătăţii. (Vezi articolul lui Alexander Schmemann Rugăciunea pascală a Sfântului Efrem Sirul - engleză şi cartea sa Postul Mare)