5.288 de modificări
Modificări
ortografie
{{ÎmbunătăţireOrtodoxiaderitapusean}}
Indiferent de originea lor, riturile galicane erau mai înclinate spre ceremonial decât ritul roman. Materialele galicane care au supravieţuit au părţi similare cu riturile răsăritean şi oriental sub forma unor rugăciuni şi ceremoniale, în timp ce au şi multe similarităţi cu ritul roman.
Elementele cunoscute ale liturghiei galicane sunt:
*Introit
*Cântecul ''Ajus (agios)'' este cântat în latină şi greacă. Apoi, trei băieţi cântă ''Kyrie Eleison (Doamne miluieşte)'' de trei ori. Urmează ''Benedictus''.
*Sărutul păcii
*''Sursum Corda'', Preface, ''Sanctus'', şi Rugăciunea Post-''Sanctus''
*Rugăciunea euharistică romană (gregoriană) (nu este prezentă în liturghiile galicană şi spaniolă, care au elemente schimătoare schimbătoare în anafora)
*Frângerea (prescura este ruptă în nouă părţi, din care şapte sunt apoi aranjate în formă de cruce)
*Tatăl nostru
==Schiţă a liturghiei galicane==
În continuare este prezentată succesiunea părţilor componente a liturghiei galicane aşa cum era ea slujită la Paris în secolul al VI-lea, fiind descrisă în prima scrisoare a Sfântului Gherman din Paris şi publicată în ''Expositio antiquae liturgiae gallicanae''. Spre deosebire de ritul roman şi de cel milanez, ritul galican original nu avea o anafora fixă, folosind în schimb diferite texte înainte şi după relatarea instituirii ?.
*Pregătirea ofrandelor
*Diptih şi explicaţie
*Îmbrăţişarea păcii şi explicaţie
*Anafora:Contestatio/Immolatio schimbătoare, ''Vere Sanctus''schimbătoare, relatarea instituirii ?, ''post mysterium'' schimbătoare
*Frângerea pâinii
*Tatăl nostru
==Evoluţie în secolul XX==
La începutul secolului al XX-lea, din comunitatea rusă emigrată în Paris făceau parte câţiva clerici care erau răspunzători de evanghelizare în Occident. Printre aceştia erau doi fraţi, Evgraf (mai târziu va deveni Episcopul [[Jean-Nectaire (Kovalevsky) de Saint-Denis|Jean-Nectaire de Saint-Denis]]) şi Maxime Kovalevsky. Cei doi Kovalevskys au restaurat ritul galican pe baza celor două scrisori refritoare referitoare la liturghie care sunt atribuite Sfântului Gherman, un episcop din secolul al VI-lea din Paris, dar pe baza altor mise galicane şi ne-romane (Stowe, Bobbio, gotică, mozarabă, Autun). [[Sfânta Liturghie după Sfântul Gherman de Paris]] încă mai este folosită în [[Biserica Ortodoxă Catolică a Franţei|L'Eglise Orthodoxe de France]] dar şi de Union Actuelle Orthodoxe Catholique Francaise, care în prezent este în negocieri pentru a fi primită în cadrul [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Patriarhia Serbiei]]. Ritul a mai fost folosit şi de comunităţi aflate sub ierarhia [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ruse]], [[ROCOR]], [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Române]], [[Biserica Ortodoxă Sârbă|Biserica Serbiei]] şi de Patriarhia Coptă a Alexandriei.
==Izvoare==
==Vezi şi==
*[[http://en.orthodoxwiki.org/Stowe_Missal Stowe Missal]]