https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&feed=atom&action=historyRadu cel Mare - Revizia istoricului2024-03-28T14:29:06ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.30.0https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=54263&oldid=prevSîmbotin: /* Ctitorii */ actualizare referință2023-04-27T18:51:28Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Ctitorii: </span> actualizare referință</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 27 aprilie 2023 18:51</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l58" >Linia 58:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 58:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>De asemenea, Radu cel Mare a sprijinit cu moșii și daruri mănăstirile [[Mănăstirea Govora|Govora]] (unde este considerat ca al doilea ctitor al acestei mănăstiri<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', p. 65.</ref>), [[Mănăstirea Tismana (județul Gorj)|Tismana]] și Glavacioc, din Țara Românească, precum și mănăstirile [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Cutlumuș]], [[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|Zografu]], [[Mănăstirea Hilandar (Muntele Athos)|Hilandar]], [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Sfântul Pantelimon]] și [[Mănăstirea Dochiaru (Muntele Athos)|Dochiariu]] de la [[Muntele Athos]].<ref name=enciclo/></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>De asemenea, Radu cel Mare a sprijinit cu moșii și daruri mănăstirile [[Mănăstirea Govora|Govora]] (unde este considerat ca al doilea ctitor al acestei mănăstiri<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', p. 65.</ref>), [[Mănăstirea Tismana (județul Gorj)|Tismana]] și Glavacioc, din Țara Românească, precum și mănăstirile [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Cutlumuș]], [[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|Zografu]], [[Mănăstirea Hilandar (Muntele Athos)|Hilandar]], [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Sfântul Pantelimon]] și [[Mănăstirea Dochiaru (Muntele Athos)|Dochiariu]] de la [[Muntele Athos]].<ref name=enciclo/></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că Radu cel Mare a ctitorit o serie de biserici pentru vlahii din Valea Timocului (în Bulgaria și Serbia de astăzi).<ref>[http://<del class="diffchange diffchange-inline">www.daciaortodoxa</del>.ro/<del class="diffchange diffchange-inline">ro/index/6-religioase/150-</del>sfanta-liturghie-in-ctitoria-lui-radu-cel-mare-din-timoc.html ''Sfânta Liturghie în ctitoria lui Radu cel Mare din Timoc'', 12 august 2012<del class="diffchange diffchange-inline">]</del>, ''<del class="diffchange diffchange-inline">Daciaortodoxa.ro</del>'', accesat la 6 martie 2019</ref><ref>[<del class="diffchange diffchange-inline">http</del>://<del class="diffchange diffchange-inline">ziarullumina</del>.ro/sfanta-liturghie-in-ctitoria-lui-radu-cel-mare-din-<del class="diffchange diffchange-inline">timoc-75068</del>.html ''Sfânta Liturghie în ctitoria lui Radu cel Mare din Timoc'', <del class="diffchange diffchange-inline">12 </del>august 2012<del class="diffchange diffchange-inline">]</del>, ''<del class="diffchange diffchange-inline">Ziarul Lumina</del>'', accesat la <del class="diffchange diffchange-inline">6 martie 2019</del></ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că Radu cel Mare a ctitorit o serie de biserici pentru vlahii din Valea Timocului (în Bulgaria și Serbia de astăzi).<ref>[http://<ins class="diffchange diffchange-inline">ziarullumina</ins>.ro/sfanta-liturghie-in-ctitoria-lui-radu-cel-mare-din-timoc<ins class="diffchange diffchange-inline">-75068</ins>.html ''Sfânta Liturghie în ctitoria lui Radu cel Mare din Timoc''<ins class="diffchange diffchange-inline">]</ins>, 12 august 2012, ''<ins class="diffchange diffchange-inline">Ziarul Lumina</ins>'', accesat la 6 martie 2019</ref><ref>[<ins class="diffchange diffchange-inline">https</ins>://<ins class="diffchange diffchange-inline">www.noutati-ortodoxe</ins>.ro/sfanta-liturghie-in-ctitoria-lui-radu-cel-mare-din-<ins class="diffchange diffchange-inline">timoc_l23986_p0</ins>.html ''Sfânta Liturghie în ctitoria lui Radu cel Mare din Timoc''<ins class="diffchange diffchange-inline">]</ins>, <ins class="diffchange diffchange-inline">18 </ins>august 2012, ''<ins class="diffchange diffchange-inline">Noutati-ortodoxe.ro</ins>'', accesat la <ins class="diffchange diffchange-inline">27 aprilie 2023</ins></ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Note==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Note==</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=54262&oldid=prevSîmbotin: /* Domnia */2023-04-27T18:42:58Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Domnia</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 27 aprilie 2023 18:42</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l11" >Linia 11:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 11:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Primind o educație aleasă, Radu cel Mare a fost desemnat succesor la tron încă din timpul domniei tatălui său, Vlad Călugărul (1482-1495), aceasta fiind o modalitate destul de des întâlnită în evul mediu pentru indicarea urmașului la tron. În momentul urcării pe tron, Radu cel Mare era la vârsta maturității; era căsătorit cu doamna Cătălina și avea mai mulți copii. Primul document care s-a păstrat de la el a fost emis la Târgoviște, în septembrie 1495.<ref name=enciclo>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 382]</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Primind o educație aleasă, Radu cel Mare a fost desemnat succesor la tron încă din timpul domniei tatălui său, Vlad Călugărul (1482-1495), aceasta fiind o modalitate destul de des întâlnită în evul mediu pentru indicarea urmașului la tron. În momentul urcării pe tron, Radu cel Mare era la vârsta maturității; era căsătorit cu doamna Cătălina și avea mai mulți copii. Primul document care s-a păstrat de la el a fost emis la Târgoviște, în septembrie 1495.<ref name=enciclo>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 382]</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pentru a consolida mai bine instituția domniei, voievodul a ținut cont atât de schimbările de pe plan intern din Țara Românească, dar și de momentele de criză ale puterii Imperiului Otoman. A fost un domnitor doritor de pace, nu a purtat războaie și s-a ocupat în special de problemele de organizare internă, sprijinind biserica și cultura românească din acea vreme. O excepție a constituit-o conflictul cu Bogdan al III-lea al Moldovei (fiul și urmașul lui [[Ștefan cel Mare]]) din toamna anului 1507, când Radu cel Mare l-a susținut împotriva lui Bogdan pe un pretendent la tron, Roman, care a intrat în Moldova cu oști adunate din Țara Românească și a prădat ținutul Putnei, din Țara de Jos. În replică, Bogdan al III-lea a devastat timp de 10 zile ținutul Râmnicului Sărat. Împăcarea între cei doi domni a fost mediată de [[călugăr]]ul sârb [[Maxim Brancović]] (care a devenit [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|mitropolit al Ungro-Vlahiei]] între anii 1505–1508 și care a fost [[Proslăvire|canonizat]] mai târziu de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]]<ref <del class="diffchange diffchange-inline">name=enciclo</del>/><ref>[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1991, ISBN 973-9130-08-9, p. 535</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pentru a consolida mai bine instituția domniei, voievodul a ținut cont atât de schimbările de pe plan intern din Țara Românească, dar și de momentele de criză ale puterii Imperiului Otoman. A fost un domnitor doritor de pace, nu a purtat războaie și s-a ocupat în special de problemele de organizare internă, sprijinind biserica și cultura românească din acea vreme. O excepție a constituit-o conflictul cu Bogdan al III-lea al Moldovei (fiul și urmașul lui [[Ștefan cel Mare]]) din toamna anului 1507, când Radu cel Mare l-a susținut împotriva lui Bogdan pe un pretendent la tron, Roman, care a intrat în Moldova cu oști adunate din Țara Românească și a prădat ținutul Putnei, din Țara de Jos. În replică, Bogdan al III-lea a devastat timp de 10 zile ținutul Râmnicului Sărat. Împăcarea între cei doi domni a fost mediată de [[călugăr]]ul sârb [[Maxim Brancović]] (care a devenit [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|mitropolit al Ungro-Vlahiei]] între anii 1505–1508 și care a fost [[Proslăvire|canonizat]] mai târziu de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]]<ref<ins class="diffchange diffchange-inline">>[http:</ins>/<ins class="diffchange diffchange-inline">/www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 317]</ref</ins>><ref>[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1991, ISBN 973-9130-08-9, p. 535</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În acea perioadă, boierimea Țării Românești încerca să limiteze puterea domnului țării, folosindu-se de relațiile de la Poarta Otomană. Radu cel Mare s-a văzut nevoit să ducă o politică nouă, apropiindu-și marii boieri, îndeosebi familia Craioveștilor: Barbu, Pârvu, Danciu, Radu și Neagoe (fiul lui Pârvu Craiovescu, viitorul domn [[Neagoe Basarab]]), prin acordarea de privilegii.<ref name=historia>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tara-romaneasca-de-la-radu-cel-mare-la-neagoe-basarab-1495-1521 Mirela Sorina Mateescu, ''Țara Românească, de la Radu cel Mare la Neagoe Basarab (1495 – 1521)''], ''Historia.ro'', accesat la 23 noiembrie 2018</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În acea perioadă, boierimea Țării Românești încerca să limiteze puterea domnului țării, folosindu-se de relațiile de la Poarta Otomană. Radu cel Mare s-a văzut nevoit să ducă o politică nouă, apropiindu-și marii boieri, îndeosebi familia Craioveștilor: Barbu, Pârvu, Danciu, Radu și Neagoe (fiul lui Pârvu Craiovescu, viitorul domn [[Neagoe Basarab]]), prin acordarea de privilegii.<ref name=historia>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tara-romaneasca-de-la-radu-cel-mare-la-neagoe-basarab-1495-1521 Mirela Sorina Mateescu, ''Țara Românească, de la Radu cel Mare la Neagoe Basarab (1495 – 1521)''], ''Historia.ro'', accesat la 23 noiembrie 2018</ref></div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=54261&oldid=prevSîmbotin: /* Bibliografie */2023-04-27T18:41:38Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Bibliografie</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 27 aprilie 2023 18:41</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l67" >Linia 67:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 67:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2001. ISBN 973-45-0387-1</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Editura Cartea Românească, București, 1925, vol. IV</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Editura Cartea Românească, București, 1925, vol. IV</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia <del class="diffchange diffchange-inline">Târgoviștei</del>'', Editura <del class="diffchange diffchange-inline"> </del>Bibliotheca, Târgoviște, 2012, <del class="diffchange diffchange-inline">pag. 382</del>]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf <ins class="diffchange diffchange-inline">Mihai Stan (coord.), </ins>''Enciclopedia <ins class="diffchange diffchange-inline">orașului Târgoviște</ins>''<ins class="diffchange diffchange-inline">, ediția a II-a</ins>, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2012, <ins class="diffchange diffchange-inline">ISBN 978-973-712-679-5</ins>]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=54259&oldid=prevSîmbotin: /* Domnia */2023-04-27T18:23:57Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Domnia</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 27 aprilie 2023 18:23</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l11" >Linia 11:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 11:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Primind o educație aleasă, Radu cel Mare a fost desemnat succesor la tron încă din timpul domniei tatălui său, Vlad Călugărul (1482-1495), aceasta fiind o modalitate destul de des întâlnită în evul mediu pentru indicarea urmașului la tron. În momentul urcării pe tron, Radu cel Mare era la vârsta maturității; era căsătorit cu doamna Cătălina și avea mai mulți copii. Primul document care s-a păstrat de la el a fost emis la Târgoviște, în septembrie 1495.<ref name=enciclo>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 382]</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Primind o educație aleasă, Radu cel Mare a fost desemnat succesor la tron încă din timpul domniei tatălui său, Vlad Călugărul (1482-1495), aceasta fiind o modalitate destul de des întâlnită în evul mediu pentru indicarea urmașului la tron. În momentul urcării pe tron, Radu cel Mare era la vârsta maturității; era căsătorit cu doamna Cătălina și avea mai mulți copii. Primul document care s-a păstrat de la el a fost emis la Târgoviște, în septembrie 1495.<ref name=enciclo>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 382]</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pentru a consolida mai bine instituția domniei, voievodul a ținut cont atât de schimbările de pe plan intern din Țara Românească, dar și de momentele de criză ale puterii Imperiului Otoman. A fost un domnitor doritor de pace, nu a purtat războaie și s-a ocupat în special de problemele de organizare internă, sprijinind biserica și cultura românească din acea vreme. O excepție a constituit-o conflictul cu Bogdan al III-lea al Moldovei (fiul și urmașul lui [[Ștefan cel Mare]]) din toamna anului 1507, când Radu cel Mare l-a susținut împotriva lui Bogdan pe un pretendent la tron, Roman, care a intrat în Moldova cu oști adunate din Țara Românească și a prădat ținutul Putnei, din Țara de Jos. În replică, Bogdan al III<del class="diffchange diffchange-inline">=</del>lea a devastat timp de 10 zile ținutul Râmnicului Sărat. Împăcarea între cei doi domni a fost mediată de <del class="diffchange diffchange-inline">călugărul </del>sârb Maxim Brancović ([[Proslăvire|canonizat]] mai târziu de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]]<del class="diffchange diffchange-inline">).</del><ref name=enciclo/></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Pentru a consolida mai bine instituția domniei, voievodul a ținut cont atât de schimbările de pe plan intern din Țara Românească, dar și de momentele de criză ale puterii Imperiului Otoman. A fost un domnitor doritor de pace, nu a purtat războaie și s-a ocupat în special de problemele de organizare internă, sprijinind biserica și cultura românească din acea vreme. O excepție a constituit-o conflictul cu Bogdan al III-lea al Moldovei (fiul și urmașul lui [[Ștefan cel Mare]]) din toamna anului 1507, când Radu cel Mare l-a susținut împotriva lui Bogdan pe un pretendent la tron, Roman, care a intrat în Moldova cu oști adunate din Țara Românească și a prădat ținutul Putnei, din Țara de Jos. În replică, Bogdan al III<ins class="diffchange diffchange-inline">-</ins>lea a devastat timp de 10 zile ținutul Râmnicului Sărat. Împăcarea între cei doi domni a fost mediată de <ins class="diffchange diffchange-inline">[[călugăr]]ul </ins>sârb <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Maxim Brancović<ins class="diffchange diffchange-inline">]] </ins>(<ins class="diffchange diffchange-inline">care a devenit [[Listă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|mitropolit al Ungro-Vlahiei]] între anii 1505–1508 și care a fost </ins>[[Proslăvire|canonizat]] mai târziu de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]]<ref name=enciclo/<ins class="diffchange diffchange-inline">><ref>[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1991, ISBN 973-9130-08-9, p. 535</ref</ins>></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În acea perioadă, boierimea Țării Românești încerca să limiteze puterea domnului țării, folosindu-se de relațiile de la Poarta Otomană. Radu cel Mare s-a văzut nevoit să ducă o politică nouă, apropiindu-și marii boieri, îndeosebi familia Craioveștilor: Barbu, Pârvu, Danciu, Radu și Neagoe (fiul lui Pârvu Craiovescu, viitorul domn [[Neagoe Basarab]]), prin acordarea de privilegii.<ref name=historia>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tara-romaneasca-de-la-radu-cel-mare-la-neagoe-basarab-1495-1521 Mirela Sorina Mateescu, ''Țara Românească, de la Radu cel Mare la Neagoe Basarab (1495 – 1521)''], ''Historia.ro'', accesat la 23 noiembrie 2018</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În acea perioadă, boierimea Țării Românești încerca să limiteze puterea domnului țării, folosindu-se de relațiile de la Poarta Otomană. Radu cel Mare s-a văzut nevoit să ducă o politică nouă, apropiindu-și marii boieri, îndeosebi familia Craioveștilor: Barbu, Pârvu, Danciu, Radu și Neagoe (fiul lui Pârvu Craiovescu, viitorul domn [[Neagoe Basarab]]), prin acordarea de privilegii.<ref name=historia>[https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tara-romaneasca-de-la-radu-cel-mare-la-neagoe-basarab-1495-1521 Mirela Sorina Mateescu, ''Țara Românească, de la Radu cel Mare la Neagoe Basarab (1495 – 1521)''], ''Historia.ro'', accesat la 23 noiembrie 2018</ref></div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=51279&oldid=prevSîmbotin: /* Domnia */2021-01-09T18:56:52Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Domnia</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 9 ianuarie 2021 18:56</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l17" >Linia 17:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 17:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Radu cel Mare l-a adus la Târgoviște, în anul 1507, pe [[ieromonah]]ul sârb Macarie, pentru a realiza tipărituri care să ajute la  consolidarea prestigiului Bisericii ca principal sprijin al statului. Astfel, Târgoviște a fost al patrulea centru tipografic de limbă slavonă după Veneția, Cracovia și Cetinje, și primul în spațiul sud-est european. Macarie (cca 1450 - cca 1521) se formase ca meșter tipograf la Veneția și tipărise deja cinci cărți de cult în limba slavonă la Cetinje (Muntenegru), între anii 1493-1495. Condițiile politice și culturale neprielnice de acolo, precum și relațiile bune cu românii de peste Dunăre, au făcut ca, în 1507, respectivul călugăr să-și afle adăpost la [[Mănăstirea Dealu]] de lângă Târgoviște, din mila lui Radu cel Mare, unde a început munca migăloasă de tipărire a primei cărți pe teritoriul actual al României - ''[[Liturghier]]ul'' (1508).<ref>[https://adevarul.ro/locale/targoviste/manastirea-dealu-locul-aparut-carte-tara-calugarul-macarie-utilizator-tiparnitei-Tarile-romane-1_555b3b93cfbe376e355e311b/index.htmlGeorge Enache, ''Mănăstirea Dealu, locul unde a apărut prima carte din țară''], 19 mai 2015, ''Adevărul.ro''</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Radu cel Mare l-a adus la Târgoviște, în anul 1507, pe [[ieromonah]]ul sârb Macarie, pentru a realiza tipărituri care să ajute la  consolidarea prestigiului Bisericii ca principal sprijin al statului. Astfel, Târgoviște a fost al patrulea centru tipografic de limbă slavonă după Veneția, Cracovia și Cetinje, și primul în spațiul sud-est european. Macarie (cca 1450 - cca 1521) se formase ca meșter tipograf la Veneția și tipărise deja cinci cărți de cult în limba slavonă la Cetinje (Muntenegru), între anii 1493-1495. Condițiile politice și culturale neprielnice de acolo, precum și relațiile bune cu românii de peste Dunăre, au făcut ca, în 1507, respectivul călugăr să-și afle adăpost la [[Mănăstirea Dealu]] de lângă Târgoviște, din mila lui Radu cel Mare, unde a început munca migăloasă de tipărire a primei cărți pe teritoriul actual al României - ''[[Liturghier]]ul'' (1508).<ref>[https://adevarul.ro/locale/targoviste/manastirea-dealu-locul-aparut-carte-tara-calugarul-macarie-utilizator-tiparnitei-Tarile-romane-1_555b3b93cfbe376e355e311b/index.htmlGeorge Enache, ''Mănăstirea Dealu, locul unde a apărut prima carte din țară''], 19 mai 2015, ''Adevărul.ro''</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>La Târgoviște, Radu cel Mare a continuat lucrările de fortificare a orașului, care este numit în documente „cetatea de scaun” sau „cetatea Târgoviștei”. În afară de măreața lui ctitorie, [[Mănăstirea Dealu]], tot la  Târgoviște, chiar în interiorul cetății, <del class="diffchange diffchange-inline">al </del>a început construirea unui nou sediu pentru Mitropolia Ungro-Vlahiei, terminat mai târziu de [[Neagoe Basarab]].<ref name=enciclo/></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>La Târgoviște, Radu cel Mare a continuat lucrările de fortificare a orașului, care este numit în documente „cetatea de scaun” sau „cetatea Târgoviștei”. În afară de măreața lui ctitorie, [[Mănăstirea Dealu]], tot la  Târgoviște, chiar în interiorul cetății, <ins class="diffchange diffchange-inline">el </ins>a început construirea unui nou sediu pentru Mitropolia Ungro-Vlahiei, terminat mai târziu de [[Neagoe Basarab]].<ref name=enciclo/></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>====Radu cel Mare și Sfântul Nifon====</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>====Radu cel Mare și Sfântul Nifon====</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=49221&oldid=prevSîmbotin: AC2019-04-15T17:21:05Z<p>AC</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 15 aprilie 2019 17:21</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins style="font-weight: bold; text-decoration: none;">{{Articol de calitate}}</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Radu_cel_Mare.jpg|thumb|180px|<center>Radu cel Mare<br/>(pictură murală de la<br/>[[Mănăstirea Curtea de Argeș]])</center>]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Radu_cel_Mare.jpg|thumb|180px|<center>Radu cel Mare<br/>(pictură murală de la<br/>[[Mănăstirea Curtea de Argeș]])</center>]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Radu cel Mare''' (n. 1467 – d. 23 aprilie 1508) a fost Domn al Țării Românești între anii 1495-1508. A primit supranumele „cel Mare”, de la cronicari, nu pentru fapte de arme deosebite (dimpotrivă, domnia sa a fost una pașnică), ci pentru faptul că într-o epocă în care mulți supuși ai Porții Otomane treceau la islamism, el, prin activitatea spirituală și culturală pe care a desfășurat-o, a făcut ca ortodoxia să înflorească și Țara Românească să devină un refugiu pentru cei oprimați. Radu cel Mare este ctitorul [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], unul din cele mai importante monumente religioase și arhitectonice ale Evului Mediu din țările române. La inițiativa lui Radu cel Mare a fost tipărită în 1508 prima carte de pe teritoriul actual al României: ''[[Liturghier]]ul lui Macarie'' (în [[limba slavonă]]).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Tot el l-a chemat în Țara Românească pe Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului]], care fusese alungat din scaunul patriarhal datorită unor intrigi din sânul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], acesta devenind [[mitropolit]] al Ungrovlahiei în perioada 1502-1505.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Radu cel Mare''' (n. 1467 – d. 23 aprilie 1508) a fost Domn al Țării Românești între anii 1495-1508. A primit supranumele „cel Mare”, de la cronicari, nu pentru fapte de arme deosebite (dimpotrivă, domnia sa a fost una pașnică), ci pentru faptul că într-o epocă în care mulți supuși ai Porții Otomane treceau la islamism, el, prin activitatea spirituală și culturală pe care a desfășurat-o, a făcut ca ortodoxia să înflorească și Țara Românească să devină un refugiu pentru cei oprimați. Radu cel Mare este ctitorul [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], unul din cele mai importante monumente religioase și arhitectonice ale Evului Mediu din țările române. La inițiativa lui Radu cel Mare a fost tipărită în 1508 prima carte de pe teritoriul actual al României: ''[[Liturghier]]ul lui Macarie'' (în [[limba slavonă]]).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Tot el l-a chemat în Țara Românească pe Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului]], care fusese alungat din scaunul patriarhal datorită unor intrigi din sânul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], acesta devenind [[mitropolit]] al Ungrovlahiei în perioada 1502-1505.</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=49140&oldid=prevSîmbotin: retragere etichetă2019-03-28T06:48:41Z<p>retragere etichetă</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 28 martie 2019 06:48</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l1" >Linia 1:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 1:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del style="font-weight: bold; text-decoration: none;">{{În curs}}</del></div></td><td colspan="2"> </td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Radu_cel_Mare.jpg|thumb|180px|<center>Radu cel Mare<br/>(pictură murală de la<br/>[[Mănăstirea Curtea de Argeș]])</center>]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Radu_cel_Mare.jpg|thumb|180px|<center>Radu cel Mare<br/>(pictură murală de la<br/>[[Mănăstirea Curtea de Argeș]])</center>]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Radu cel Mare''' (n. 1467 – d. 23 aprilie 1508) a fost Domn al Țării Românești între anii 1495-1508. A primit supranumele „cel Mare”, de la cronicari, nu pentru fapte de arme deosebite (dimpotrivă, domnia sa a fost una pașnică), ci pentru faptul că într-o epocă în care mulți supuși ai Porții Otomane treceau la islamism, el, prin activitatea spirituală și culturală pe care a desfășurat-o, a făcut ca ortodoxia să înflorească și Țara Românească să devină un refugiu pentru cei oprimați. Radu cel Mare este ctitorul [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], unul din cele mai importante monumente religioase și arhitectonice ale Evului Mediu din țările române. La inițiativa lui Radu cel Mare a fost tipărită în 1508 prima carte de pe teritoriul actual al României: ''[[Liturghier]]ul lui Macarie'' (în [[limba slavonă]]).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Tot el l-a chemat în Țara Românească pe Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului]], care fusese alungat din scaunul patriarhal datorită unor intrigi din sânul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], acesta devenind [[mitropolit]] al Ungrovlahiei în perioada 1502-1505.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>'''Radu cel Mare''' (n. 1467 – d. 23 aprilie 1508) a fost Domn al Țării Românești între anii 1495-1508. A primit supranumele „cel Mare”, de la cronicari, nu pentru fapte de arme deosebite (dimpotrivă, domnia sa a fost una pașnică), ci pentru faptul că într-o epocă în care mulți supuși ai Porții Otomane treceau la islamism, el, prin activitatea spirituală și culturală pe care a desfășurat-o, a făcut ca ortodoxia să înflorească și Țara Românească să devină un refugiu pentru cei oprimați. Radu cel Mare este ctitorul [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], unul din cele mai importante monumente religioase și arhitectonice ale Evului Mediu din țările române. La inițiativa lui Radu cel Mare a fost tipărită în 1508 prima carte de pe teritoriul actual al României: ''[[Liturghier]]ul lui Macarie'' (în [[limba slavonă]]).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Tot el l-a chemat în Țara Românească pe Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului]], care fusese alungat din scaunul patriarhal datorită unor intrigi din sânul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], acesta devenind [[mitropolit]] al Ungrovlahiei în perioada 1502-1505.</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=49139&oldid=prevSîmbotin: /* Domnia */ referințe2019-03-28T06:47:53Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Domnia: </span> referințe</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 28 martie 2019 06:47</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l26" >Linia 26:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 26:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Nifon nu a avut reședința sa de mitropolit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]] ca înaintașii săi, ci la Târgoviște, lângă curtea domnească. Una din primele sale acțiuni a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Nifon nu a avut reședința sa de mitropolit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]] ca înaintașii săi, ci la Târgoviște, lângă curtea domnească. Una din primele sale acțiuni a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Din păcate, în anul 1504, relațiile dintre domn și mitropolitul țării s-au deteriorat grav. Sora lui Radu cel Mare, domnița Caplea (al cărei prim soț, Staicu, murise), se măritase cu un boier moldovean, pe nume Bogdan, refugiat în Țara Românească. Aflând însă că Bogdan era deja căsătorit în Moldova și că își părăsise soția fără motiv, Nifon i-a cerut imperios lui Radu să anuleze căsătoria dintre Bogdan și Caplea. Între cererea, întemeiată din punct de vedere religios, a mitropolitului Nifon și slăbiciunea pe care o avea pentru sora sa, Radu a ales să nu dea un răspuns clar, permițând în continuare conviețuirea necreștinească dintre Bogdan și Caplea. Supărat, Nifon l-a mustrat în mod public pe Radu cel Mare, fiind obligat din acest motiv să părăsească Țara Românească. A plecat la unul din sfintele lăcașuri de la [[Muntele Athos]], [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)|Mănăstirea Dionisiu]], unde, patru ani mai târziu (la [[11 august]] 1508) a trecut la cele veșnice.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', pp. 67-68</ref> După șapte ani, în 1515, Sf. [[Neagoe Basarab]], domn al Țării Românești (1512-1521), care se considera „ucenicul de suflet” al Sf. Nifon, a trimis la Muntele Athos o delegație condusă de logofătul Danciul pentru a cere și a aduce înapoi în țară [[moaște]]le sfântului Nifon, pentru a-i putea cere astfel iertare acestuia și a răscumpăra greșelile lui Radu cel Mare și ale poporului față de sfântul mitropolit. Așezate într-un coșciug de lemn și însoțite mitropolitul Neofit de Anchialos și de mai mulți [[călugăr]]i de la Mănăstirea Dionisiu, moaștele sfântului au fost purtate cu cinste până în Țara Românească. Acestea au ajuns la [[Mănăstirea Dealu]] pe [[16 august]] 1517, fiind așezate pe mormântul lui Radu cel Mare, ca semn de dezlegare a domnitorului de [[blestem]]ul ce-l pusese sfântul asupra sa, și tot atunci s-a făcut [[proslăvire]]a sfințitului Nifon.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Din păcate, în anul 1504, relațiile dintre domn și mitropolitul țării s-au deteriorat grav. Sora lui Radu cel Mare, domnița Caplea (al cărei prim soț, Staicu, murise), se măritase cu un boier moldovean, pe nume Bogdan, refugiat în Țara Românească. Aflând însă că Bogdan era deja căsătorit în Moldova și că își părăsise soția fără motiv, Nifon i-a cerut imperios lui Radu să anuleze căsătoria dintre Bogdan și Caplea. Între cererea, întemeiată din punct de vedere religios, a mitropolitului Nifon și slăbiciunea pe care o avea pentru sora sa, Radu a ales să nu dea un răspuns clar, permițând în continuare conviețuirea necreștinească dintre Bogdan și Caplea. Supărat, Nifon l-a mustrat în mod public pe Radu cel Mare, fiind obligat din acest motiv să părăsească Țara Românească. A plecat la unul din sfintele lăcașuri de la [[Muntele Athos]], [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)|Mănăstirea Dionisiu]], unde, patru ani mai târziu (la [[11 august]] 1508) a trecut la cele veșnice.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', pp. 67-68</ref> După șapte ani, în 1515, Sf. [[Neagoe Basarab]], domn al Țării Românești (1512-1521), care se considera „ucenicul de suflet” al Sf. Nifon,<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref name=enciclo335>[http://www.bibliotheca.ro/reviste/enciclopedia/continut/enciclopedia_targovistei.pdf ''Enciclopedia Târgoviștei'', 2012, p. 335]</ref> </ins>a trimis la Muntele Athos o delegație condusă de logofătul Danciul pentru a cere și a aduce înapoi în țară [[moaște]]le sfântului Nifon, pentru a-i putea cere astfel iertare acestuia și a răscumpăra greșelile lui Radu cel Mare și ale poporului față de sfântul mitropolit. Așezate într-un coșciug de lemn și însoțite mitropolitul Neofit de Anchialos și de mai mulți [[călugăr]]i de la Mănăstirea Dionisiu, moaștele sfântului au fost purtate cu cinste până în Țara Românească. Acestea au ajuns la [[Mănăstirea Dealu]] pe [[16 august]] 1517, fiind așezate pe mormântul lui Radu cel Mare, ca semn de dezlegare a domnitorului de [[blestem]]ul ce-l pusese sfântul asupra sa, și tot atunci s-a făcut [[proslăvire]]a sfințitului Nifon.<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref name=enciclo335/></ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>===Sfârșitul===</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>===Sfârșitul===</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=49138&oldid=prevSîmbotin: /* Radu cel Mare și Sfântul Nifon */2019-03-28T06:44:48Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Radu cel Mare și Sfântul Nifon</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 28 martie 2019 06:44</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l26" >Linia 26:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 26:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Nifon nu a avut reședința sa de mitropolit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]] ca înaintașii săi, ci la Târgoviște, lângă curtea domnească. Una din primele sale acțiuni a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Nifon nu a avut reședința sa de mitropolit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]] ca înaintașii săi, ci la Târgoviște, lângă curtea domnească. Una din primele sale acțiuni a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Din păcate, în anul 1504, relațiile dintre domn și mitropolitul țării s-au deteriorat grav. Sora lui Radu cel Mare, domnița Caplea (al cărei prim soț, Staicu, murise), se măritase cu un boier moldovean, pe nume Bogdan, refugiat în Țara Românească. Aflând însă că Bogdan era deja căsătorit în Moldova și că își părăsise soția fără motiv, Nifon i-a cerut imperios lui Radu să anuleze căsătoria dintre Bogdan și Caplea. Între cererea, întemeiată din punct de vedere religios, a mitropolitului Nifon și slăbiciunea pe care o avea pentru sora sa, Radu a ales să nu dea un răspuns clar, permițând în continuare conviețuirea necreștinească dintre Bogdan și Caplea. Supărat, Nifon l-a mustrat în mod public pe Radu cel Mare, fiind obligat din acest motiv să părăsească Țara Românească. A plecat la unul din sfintele lăcașuri de la [[Muntele Athos]], [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)|Mănăstirea Dionisiu]], unde, patru ani mai târziu (la [[11 august]] 1508) a trecut la cele veșnice.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', pp. 67-68</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Din păcate, în anul 1504, relațiile dintre domn și mitropolitul țării s-au deteriorat grav. Sora lui Radu cel Mare, domnița Caplea (al cărei prim soț, Staicu, murise), se măritase cu un boier moldovean, pe nume Bogdan, refugiat în Țara Românească. Aflând însă că Bogdan era deja căsătorit în Moldova și că își părăsise soția fără motiv, Nifon i-a cerut imperios lui Radu să anuleze căsătoria dintre Bogdan și Caplea. Între cererea, întemeiată din punct de vedere religios, a mitropolitului Nifon și slăbiciunea pe care o avea pentru sora sa, Radu a ales să nu dea un răspuns clar, permițând în continuare conviețuirea necreștinească dintre Bogdan și Caplea. Supărat, Nifon l-a mustrat în mod public pe Radu cel Mare, fiind obligat din acest motiv să părăsească Țara Românească. A plecat la unul din sfintele lăcașuri de la [[Muntele Athos]], [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)|Mănăstirea Dionisiu]], unde, patru ani mai târziu (la [[11 august]] 1508) a trecut la cele veșnice.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', pp. 67-68</ref> <ins class="diffchange diffchange-inline">După șapte ani, în 1515, Sf. [[Neagoe Basarab]], domn al Țării Românești (1512-1521), care se considera „ucenicul de suflet” al Sf. Nifon, a trimis la Muntele Athos o delegație condusă de logofătul Danciul pentru a cere și a aduce înapoi în țară [[moaște]]le sfântului Nifon, pentru a-i putea cere astfel iertare acestuia și a răscumpăra greșelile lui Radu cel Mare și ale poporului față de sfântul mitropolit. Așezate într-un coșciug de lemn și însoțite mitropolitul Neofit de Anchialos și de mai mulți [[călugăr]]i de la Mănăstirea Dionisiu, moaștele sfântului au fost purtate cu cinste până în Țara Românească. Acestea au ajuns la [[Mănăstirea Dealu]] pe [[16 august]] 1517, fiind așezate pe mormântul lui Radu cel Mare, ca semn de dezlegare a domnitorului de [[blestem]]ul ce-l pusese sfântul asupra sa, și tot atunci s-a făcut [[proslăvire]]a sfințitului Nifon.</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>===Sfârșitul===</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>===Sfârșitul===</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Radu_cel_Mare&diff=49104&oldid=prevSîmbotin: /* Radu cel Mare și Sfântul Nifon */2019-03-18T06:49:04Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Radu cel Mare și Sfântul Nifon</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 18 martie 2019 06:49</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l26" >Linia 26:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 26:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Nifon nu a avut reședința sa de mitropolit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]] ca înaintașii săi, ci la Târgoviște, lângă curtea domnească. Una din primele sale acțiuni a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref></div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Nifon nu a avut reședința sa de mitropolit la [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Curtea de Argeș]] ca înaintașii săi, ci la Târgoviște, lângă curtea domnească. Una din primele sale acțiuni a fost convocarea unui [[sinod]] la care au fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotoniți]] doi noi [[episcop]]i.<ref>Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', 1925, vol. IV, p. 168</ref> Înmulțindu-se populația țării, Nifon a hotărât înființarea unei noi [[Episcopie|episcopii]], la Buzău. Astfel, Țara Românească avea acum trei [[Eparhie|eparhii]]: Buzău pentru zona de răsărit a țării, Târgoviște pentru centru și Râmnic (actualul Râmnicu Vâlcea) pentru zona de apus (Oltenia și bogatele [[Mănăstire|mănăstiri]] de acolo), raporturile ierarhice fiind bine precizate.<ref>[http://www.istorie-pe-scurt.ro/radu-cel-mare-domnitorul-care-a-comandat-prima-carte-tiparita-din-spatiul-romanesc/ ''Radu cel Mare - domnitorul care a comandat prima carte tipărită din spațiul românesc''], 28 aprilie 2015, ''Istorie pe scurt.ro'', accesat la 4 martie 2019</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Din păcate, în anul 1504, relațiile dintre domn și mitropolitul țării s-au deteriorat grav. Sora lui Radu cel Mare, domnița Caplea (al cărei prim soț, Staicu, murise), se măritase cu un boier moldovean, pe nume Bogdan, refugiat în Țara Românească. Aflând însă că Bogdan era deja căsătorit în Moldova și că își părăsise soția fără motiv, Nifon i-a cerut imperios lui Radu să anuleze căsătoria dintre Bogdan și Caplea. Între cererea, întemeiată din punct de vedere religios, a mitropolitului Nifon și slăbiciunea pe care o avea pentru sora sa, Radu a ales să nu dea un răspuns clar, permițând în continuare conviețuirea necreștinească dintre Bogdan și Caplea. Supărat, Nifon l-a mustrat în mod public pe Radu cel Mare, fiind obligat din acest motiv să părăsească Țara Românească. A plecat la unul din sfintele lăcașuri de la [[Muntele Athos]], unde, patru ani mai târziu ([[11 august]] 1508) a trecut la cele veșnice.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', pp. 67-68</ref></div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Din păcate, în anul 1504, relațiile dintre domn și mitropolitul țării s-au deteriorat grav. Sora lui Radu cel Mare, domnița Caplea (al cărei prim soț, Staicu, murise), se măritase cu un boier moldovean, pe nume Bogdan, refugiat în Țara Românească. Aflând însă că Bogdan era deja căsătorit în Moldova și că își părăsise soția fără motiv, Nifon i-a cerut imperios lui Radu să anuleze căsătoria dintre Bogdan și Caplea. Între cererea, întemeiată din punct de vedere religios, a mitropolitului Nifon și slăbiciunea pe care o avea pentru sora sa, Radu a ales să nu dea un răspuns clar, permițând în continuare conviețuirea necreștinească dintre Bogdan și Caplea. Supărat, Nifon l-a mustrat în mod public pe Radu cel Mare, fiind obligat din acest motiv să părăsească Țara Românească. A plecat la unul din sfintele lăcașuri de la [[Muntele Athos<ins class="diffchange diffchange-inline">]], [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)|Mănăstirea Dionisiu</ins>]], unde, patru ani mai târziu (<ins class="diffchange diffchange-inline">la </ins>[[11 august]] 1508) a trecut la cele veșnice.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', pp. 67-68</ref></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>===Sfârșitul===</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>===Sfârșitul===</div></td></tr>
</table>Sîmbotin