Modificări

Salt la: navigare, căutare

Radu cel Mare

11 octeți adăugați, 9 ianuarie 2021 18:56
m
Domnia
{{În cursArticol de calitate}}
[[Fișier:Radu_cel_Mare.jpg|thumb|180px|<center>Radu cel Mare<br/>(pictură murală de la<br/>[[Mănăstirea Curtea de Argeș]])</center>]]
'''Radu cel Mare''' (n. 1467 – d. 23 aprilie 1508) a fost Domn al Țării Românești între anii 1495-1508. A primit supranumele „cel Mare”, de la cronicari, nu pentru fapte de arme deosebite (dimpotrivă, domnia sa a fost una pașnică), ci pentru faptul că într-o epocă în care mulți supuși ai Porții Otomane treceau la islamism, el, prin activitatea spirituală și culturală pe care a desfășurat-o, a făcut ca ortodoxia să înflorească și Țara Românească să devină un refugiu pentru cei oprimați. Radu cel Mare este ctitorul [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]], unul din cele mai importante monumente religioase și arhitectonice ale Evului Mediu din țările române. La inițiativa lui Radu cel Mare a fost tipărită în 1508 prima carte de pe teritoriul actual al României: ''[[Liturghier]]ul lui Macarie'' (în [[limba slavonă]]).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref> Tot el l-a chemat în Țara Românească pe Sf. [[Nifon al II-lea al Constantinopolului]], care fusese alungat din scaunul patriarhal datorită unor intrigi din sânul [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]], acesta devenind [[mitropolit]] al Ungrovlahiei în perioada 1502-1505.
Radu cel Mare l-a adus la Târgoviște, în anul 1507, pe [[ieromonah]]ul sârb Macarie, pentru a realiza tipărituri care să ajute la consolidarea prestigiului Bisericii ca principal sprijin al statului. Astfel, Târgoviște a fost al patrulea centru tipografic de limbă slavonă după Veneția, Cracovia și Cetinje, și primul în spațiul sud-est european. Macarie (cca 1450 - cca 1521) se formase ca meșter tipograf la Veneția și tipărise deja cinci cărți de cult în limba slavonă la Cetinje (Muntenegru), între anii 1493-1495. Condițiile politice și culturale neprielnice de acolo, precum și relațiile bune cu românii de peste Dunăre, au făcut ca, în 1507, respectivul călugăr să-și afle adăpost la [[Mănăstirea Dealu]] de lângă Târgoviște, din mila lui Radu cel Mare, unde a început munca migăloasă de tipărire a primei cărți pe teritoriul actual al României - ''[[Liturghier]]ul'' (1508).<ref>[https://adevarul.ro/locale/targoviste/manastirea-dealu-locul-aparut-carte-tara-calugarul-macarie-utilizator-tiparnitei-Tarile-romane-1_555b3b93cfbe376e355e311b/index.htmlGeorge Enache, ''Mănăstirea Dealu, locul unde a apărut prima carte din țară''], 19 mai 2015, ''Adevărul.ro''</ref>
La Târgoviște, Radu cel Mare a continuat lucrările de fortificare a orașului, care este numit în documente „cetatea de scaun” sau „cetatea Târgoviștei”. În afară de măreața lui ctitorie, [[Mănăstirea Dealu]], tot la Târgoviște, chiar în interiorul cetății, al el a început construirea unui nou sediu pentru Mitropolia Ungro-Vlahiei, terminat mai târziu de [[Neagoe Basarab]].<ref name=enciclo/>
====Radu cel Mare și Sfântul Nifon====
14.991 de modificări

Meniu de navigare