Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Ctitorii: referințe
Principala ctitorie a lui Radu cel Mare este [[Mănăstirea Dealu]], care este și în prezent unul din cele mai importante monumente religioase și arhitectonice ale Evului Mediu din țările române. De asemenea, [[pronaos]]ul bisericii Mănăstirii Dealu este una dintre cele mai mari necropole domnești din țările române, aici dormindu-și somnul de veci, nu numai ctitorul, ci și încă cinci voievozi ai Țării Românești, urmași ai acestuia.
De asemenea, Radu cel Mare a sprijinit cu moșii și daruri mănăstirile [[Mănăstirea Govora|Govora]](unde este considerat ca al doilea ctitor al acestei mănăstiri<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', p. 65</ref>), [[Mănăstirea Tismana (județul Gorj)|Tismana]] și Glavacioc, din Țara Românească, precum și mănăstirile [[Mănăstirea Cutlumuș (Muntele Athos)|Cutlumuș]], [[Mănăstirea Zografu (Muntele Athos)|Zografu]], [[Mănăstirea Hilandar (Muntele Athos)|Hilandar]], [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Sfântul Pantelimon]] și [[Mănăstirea Dochiaru (Muntele Athos)|Dochiariu]] de la [[Muntele Athos]].<ref name=enciclo/>
Un aspect mai puțin cunoscut este faptul că Radu cel Mare a ctitorit o serie de biserici pentru vlahii din Valea Timocului (în Bulgaria și Serbia de astăzi).<ref>[http://www.daciaortodoxa.ro/ro/index/6-religioase/150-sfanta-liturghie-in-ctitoria-lui-radu-cel-mare-din-timoc.html ''Sfânta Liturghie în ctitoria lui Radu cel Mare din Timoc'', 12 august 2012], ''Daciaortodoxa.ro'', accesat la 6 martie 2019</ref><ref>[http://ziarullumina.ro/sfanta-liturghie-in-ctitoria-lui-radu-cel-mare-din-timoc-75068.html ''Sfânta Liturghie în ctitoria lui Radu cel Mare din Timoc'', 12 august 2012], ''Ziarul Lumina'', accesat la 6 martie 2019</ref>
==Note==
