Modificări

Salt la: navigare, căutare

Radu Șerban

869 de octeți adăugați, 3 martie 2015 06:32
completări
În toamna anului 1602 Simion Movilă a făcut o nouă încercare de a redobândi tronul Țării Românești. În acest scop, el s-a adresat tătarilor din Hanatul Crimeii, „prieteni mai răi decât cel mai rău dușman” (cum îi caracteriza Nicolae Iorga), promițându-le că le va îngădui jaful liber în țară dacă îl vor ajuta să ocupe tronul muntean. La 13 septembrie, Simion Movilă împreună cu cei 40.000 de tătari (sub comanda Hanului Gazi Ghirai), moldovenii trimiși de fratele său, Ieremia Movilă, și circa 300 de cazaci a intrat în Țara Românească.
 
 
După ce și-a consolidat domnia Radu Șerban a preferat Târgoviștea ca cetate de scaun (pentru a fi mai ferit de o eventuală invazie turcească), dar nu a neglijat nici Bucureștiul, unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I.<ref>[http://oras-romania.ablog.ro/2008-12-21/istoria-bucurestiului-din-cele-mai-vechi-timpuri.html Istoria orașului București]</ref>
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
Radu Șerban a rezidit [[Mănăstirea Comana]], [[ctitor]]ie din 1461 a lui [[Vlad Țepeș]], care se ruinase.
 
Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat [[Mănăstirea Cernica]], care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. <ref>[http://filmeortodoxe.blogspot.com/2009/04/manastirea-cernica-romania.html Mănăstirea Cernica (România)]</ref>
 
==Note bibliografice==
14.991 de modificări

Meniu de navigare