Modificări

{{Articol de calitate}}{{Liturghia}}'''Proscomidia''' (gr. Προσκομιδή, de la verbul προσκομίζω - acțiunea de a aduce) este un ritual, parte integrantă prima din cele trei părți a Liturghiei, prin care preotul pregăteşte pâinea şi vinul pentru [[Euharistie|Sfânta Împărtăşanie]].

Înainte de începutul propriu-zis al [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], în [[altar]], la adăpost de privirile credincioşilor[[proscomidiar]], [[preot]]ul, singur sau împreună cu [[diacon]]ul, săvârşeşte un [[ritual]] care are aspectul unei slujbe aparte având o formulă de binecuvântare şi una de încheiere. Este vorba de Proscomidie , care nu este însă o slujbă de sine stătătoare ci o parte integrantă şi indispensabilă a Sfintei Liturghii.

Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creştine ritualul ei era mult mai simplu, evoluând ulterior până la forma de azi. În esenţă consta în primirea de către diaconi [[diacon]]i a darurilor de pâine şi vin aduse de credincioşi şi alegerea celor menite pentru jertfă urmând ca [[episcop]]ul sau preotul să le binecuvinteze.

Locul primirii darurilor era o încăpere numită [[proscomidiar]] sau schevofilachion(uneori identică cu [[diaconicon]]ul). Această încăpere era situată în latura de nord a altarului, iniţial fiind distinctă de [[biserică]].

În ceea ce priveşte timpul săvârşirii şi rânduiala Proscomidiei nu avem descrieri precise din această perioadă. O opinie larg răspândită şi însuşită de numeroşi liturgişti afirmă că ritualul primirii şi pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioşilor. După plecarea [[catehumen]]ilor credincioşii prezentau diaconilor darurile lor de pâine şi vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă şi le aduceau apoi la altar punându-le pe [[Sfânta Masă]]. Aici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri de jertfă printr-o rugăciune specială. Deplasarea Proscomidiei la începutul Liturghiei catehumenilor s-a făcut, potrivit acestei opinii, în sec. VI-VII ca urmare, pe de o parte, a slăbirii şi dispariţiei disciplinei catehumenilor şi, pe de altă parte, a dezvoltării crescânde a ritualului Proscomidiei.

O altă opinie, mai nouă , susţine că Proscomidia s-a aflat întotdeauna la începutul Liturghiei<ref>Juan Mateos, „Deux problemes de traduction dens la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.</ref>. Se aduce ca argument faptul că aşezarea Proscomidiei la începutul Sfintei Liturghii este specifică tuturor Liturghiilor orientale pe când pregătirea darurilor înainte de anafora este specifică Liturghiilor latine. Cel puţin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioşii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoţite de pomelnice . Potrivit acestei opinii în primele veacuri credincioşii veneau la începutul Sfintei Liturghii aducând daruri de pâine şi vin însoţite de pomelnice cu numele lor pe care le încredinţau diaconilor aflaţi în schevofilachion. Diaconii alegeau şi pregăteau darurile pentru Sfânta Jertfă. Episcopul sau preotul [[protos ]] venind la slujbă intra mai întâi în schevofilachion şi binecuvânta darurile iar apoi intra în biserică şi începea Sfânta Liturghie. La începutul Liturghiei catehumenilor darurile erau aduse de către diaconi la altar.  Această a doua opinie a căpătat o greutate și mai mare după ce liturgistul Robert Taft a demonstrat că locul rugăciunii punerii-înainte nu este la intrarea mare cu darurile în logica liturgică bizantină și în istoria ritului bizantin, ci că locul ei a fost la începutul Liturghiei<ref>Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', vol. II: The Great Entrance (=''OCA'' 200), Roma, 1978.</ref>.

Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată Sfintei Jertfe deoarece, în condiţiile introducerii împărtăşaniei credincioşilor cu linguriţa şi a reducerii numărului celor care se împărtăşeau, era suficientă doar o parte din prescură şi nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii şi pregătirii agneţului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului [[Gherman I al Constantinopolului]], în sec. VIII Proscomidia consta din următoarele acte: preotul sau diaconul tăia cu copia Agneţul (nimic zicând), îl punea pe disc, turna vin şi apă în potir, iar preotul rostea rugăciunea punerii înainte: "Dumnezeule, Dumnezeul nostru..." peste ele, învelea şi tămâia .

[[Image:Disc.jpg|thumb|left|Cinstitele Daruri pe sfântul [[disc]]]][[Image:Proscomidia.jpg|thumb|left|Proscomidia la români]]

Din secolul al XI-lea avem primele menţiuni despre scoaterea miridelor [[miride]]lor în cinstea [[Maica Domnului|Maicii Domnului ]] şi a sfinţilor ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Cele nouă miride pentru cetele [[sfinți]]lor sunt atestate de manuscrisele liturgice din secolul al IX-lea siècle; prezența sfântului [[Atanasie Athonitul]] în enumerarea sfinților asceți și fondatori ai [[monahism]]ului în ritual sugerează că [[Muntele Athos]] a putut fi la originea acestei etape a dezvoltării ritualului proscomidiei<ref>Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985, p. 292.</ref>.  Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări şi la diferenţe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinţii pomeniţi impunându-se intervenţia autorităţii bisericeşti. Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul [[Filotei (Kokkinos) al Constantinopolului|Filotei al Constantinopolului]] redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu<ref>Profesorul grec N. Trembela prezintă două variante grecești ale acestui ritual în : ''Trei Liturghii după manuscrisele din Atena'' (în greacă), p. 1-16 și 226-240.</ref>. ==Momentele proscomidiei la greci, ruși și români==<table border="1" cellspacing="2" cellpadding="2" width="80%"> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>Momente ale ritualului Proscomidiei</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">GRECI</p></td> <td width="19%"><p align="center">RUȘI</p></td> <td width="19%"><p align="center">ROMÂNI</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>0. Troparul &laquo;&nbsp;Gătește-te Betleeme...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>1. Troparul &laquo;&nbsp;Răscumpăratu-ne-ai...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>2.</strong> <strong>Binecuvântare</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>3. Pregătirea agnețului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>4. Pregătirea potirului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>5. Miridă pentru Maica Domnului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>6. Miride pentru sfinți</strong><br /> (nouă la număr, trei șiruri verticale de trei)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- grecii încep cu o miridă pentru puterile îngerești (prima miridă) și continuă cu proorocii (inclusiv înaintemergătorul și botezătorul Ioan - a 2-a miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- rușii nu scot miridă pentru îngeri, ci încep cu înaintemergătorul și botezătorul Ioan (prima miridă) și continuă cu proorocii (a doua miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au schimbat de mai multe ori ritualul (între tradiția slavonă și cea greacă), pentru a rămâne la tradiția greacă începând cu liturghierele din 2005</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>7. Miridă pentru vii</strong> </p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici, în secolul al 19-lea, o rugăciune pentru vii la momentul când sunt scoase miridele pentru vii, inspirată din rugăciunea de la Litie, rugăciunea din Psaltire și din anaforaua sfântului Vasile cel Mare)</p> <p align="center">- românii scot aici și o miridă specială pentru autoritățile civile</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>8. Miridă pentru morți</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici ([[Veniamin Costache]] la începutul secolului al 19-lea), o rugăciune pentru morți la momentul scoaterii miridelor, inspirată din două canoane pentru morți și anume: cel din sâmbăta dinaintea începerii Postului Mare și respectiv cel din sâmbăta de dinainte de [[Cincizecime]]</p> <p align="center">- românii scot aici o miridă specială pentru ctitorii bisericii sau ai mănăstirii</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>9. Miride pentru sine și pentru alții</strong><br /> (miride care pomenesc pe cei din pomelnicele aduse de credincioși, precum și miride speciale pentru cei bolnavi, pentru cei ce sunt în călătorie sau alte miride speciale)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>10. Darurile sunt cădite și acoperite</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>11. Rugăciunea proscomidiei: &laquo;&nbsp;Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cerească...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>12. Cădire și otpust</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr></table> ==Note==<references />

Ca urmare==Surse==*Pr. Florin Botezan, în secolul al XIV''Explicarea Sfintei Liturghii (IX): Proscomidia'' - http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/ex-lica/lit-9.htm*Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985.*Juan Mateos, „Deux problèmes de traduction dans la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-lea255.*Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', patriarhul Filotei vol. II: The Great Entrance (Kokkinos=''OCA'' 200) al Constantinopolului redactează o Diataxă (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavă şi răspândită în Biserica bulgară, sârbăRoma, 1978.*Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l’Église grecque'', Paris, 1895, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniuart. Προσκομιδή și Πρόθεσις.

Luând a treia prescură, scoate dintr-însa părticele pentru cele nouă cete. Aceste părticele sunt mai mici decat decât părticica pentru Sfânta Fecioară.

'''Preotul:''' A Sfinților, măriților prooroci: [[Moise]] si și [[Aaron]], [[Ilie Tesviteanul|Ilie]] si și [[Elisei]], [[David]] si și [[Iesei]]; a sfinților trei tineri și a lui [[Proorocul Daniel|Daniel proorocul]] proorocul, și a tuturor sfinților prooroci.

Taind Tăind a treia părticică, zice:

'''Preotul''': A celor între sfinți Parinți ai noștri și ai lumii mari dascăli și ierarhi: [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Teologul|Grigorie Cuvantatorul Cuvântătorul de Dumnezeu]] și [[Ioan Gură de Aur]], [[Atanasie cel Mare|Atanasie]] și [[Chiril al Alexandriei|Chiril]], [[Nicolae al Mirelor|Nicolae cel din Mira]], [[Spiridon al Trimitundei]]; [[Calinic de la Cernica|Calinic Cernicanul]], [[Nifon de la Craiova]], [[Iosif de la Partoş|Iosif cel Nou]], [[Ilie Iorest|Iorest]] și [[Sava Brancovici|Sava]], și a tuturor sfinților ierarhi.

'''Preotul''': A Sfântului întaiului întâiului Mucenic și Arhidiacon [[Ștefan Apostolul Ştefan (ArhidiaconulÎntâiul-mucenic)|Ştefan]], a sfinților Marilor Mucenici [[Dimitrie izvorâtorul Izvorâtorul de mirMir|Dimitrie]], [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]], [[Teodor Tiron]], [[Teodor Stratilat]], [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]], [[Serghie]] și [[Vah]], [[Ioan Valahul]] si [[Oprea (Miclăuş) din Sălişte|Oprea]] și a tuturor sfinților mucenici și a Sfintelor Mucenițe: [[Tecla]], [[Varvara din Heliopolis|Varvara]], [[Paraschiva de la Iaşi|Paraschiva]], [[Ecaterina din Alexandria|Ecaterina]], [[Filofteia|Filoftea]] și a tuturor sfintelor mucenițe.

Tăind a șasea părticicapărticică, zice:

'''Preotul''': A Cuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu Părinților noștri: [[Antonie cel Mare|Antonie]], [[Eftimie cel Mare|Eftimie]], [[Sava cel Sfinţit|Sava]], [[Onufrie]], [[Atanasie Athonitul|Atanasie cel din Aton]], [[Dimitrie cel Nou (Basarabov)din Basarabi|Dimitrie cel Nou]], [[Grigorie Decapolitul]], [[Nicodim de la Tismana]], [[Visarion Mărturisitorul|Visarion]] și [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și a tuturor preacuvioșilor părinți și Preacuvioaselor maici: [[Pelaghia]], [[Teodosia]], [[Anastasia]], [[Eupraxia]], [[Fevronia]], [[Teodula]], [[Eufrosina]], [[Maria Egipteanca]], Paraschiva și a tuturor sfintelor preacuvioaselor maici.

Taind Tăind a șaptea părticică, zice:

'''Preotul''': A Sfinților și drepților dumnezeiești Părinti [[Ioachim şi Ana|Ioachim]] și [[Ioachim şi Ana|Ana]], a Sfântului (N), a cărui pomenire o săvârșim și a tuturor sfinților, pentru ale căror rugăciuni, cercetează-ne pe noi, Dumnezeule.

'''Preotul''': A celui între sfinși sfinţi Părintelui nostru [[Ioan Gură de Aur]], arhiepiscopul Constantinopolului (de se face Liturghia lui; iar de se face Liturghia Marelui Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, îl pomenește pe acesta).

Preotul scoate apoi o particică părticică pentru [[ctitor]]ii și binefăcătorii bisericii, așezând-o (în dreapta sa), lângă părticica de dinaintea ei, sub partea cu semnul KA și zice:

Taie părticele mai mici din a patra prescură și le pune, toate la un loc, sub părticica pentru arhierei, în partea cu semnul NI. Apoi el zice următoarea [[rugăciune]]:

'''Preotul''': PrimestePrimește, Doamne, jertfa aceasta pentru iertarea pacatelor păcatelor tuturor fratilor fraților celor intru întru Hristos si și pentru tot sufletul crestinesc creștinesc cel necajit si intristatnecăjit și întristat, care are trebuinta trebuință de mila si și de ajutorul TauTău; pentru apararea tarii apărarea țării acesteia si și a celor ce vietuiesc intrviețuiesc într-insa si însa și pentru pacea si și buna asezarea intregii așezare a întregii lumi; pentru bunastarea bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, pentru mantuirea si mântuirea și ajutorul celor ce cu osardie si osârdie și cu frica frică de Dumnezeu se ostenesc si și slujesc: parinti si frati părinți și frați ai nostrinoștri; pentru cei trimisitrimiși; pentru cei ce sunt in calatorieîn călătorie; pentru tamaduirea tămăduirea celor ce zac in în boli; pentru izbavirea izbăvirea celor robitirobiți; pentru cei ce sunt in judecatiîn judecăți, in în ocne, in în izgoniri, in în necazuri si stramtorareși strâmtorare; pentru cei ce ne urasc si urăsc și pentru cei ce ne iubesc pe noi; pentru cei ce ne miluiesc si și slujesc noua si nouă și pentru cei ce ne-au poruncit nouanouă, nevrednicilor; sa să ne rugam rugăm pentru dansiidânșii; pentru fratii nostri frații noștri care sunt in în slujbe, si și pentru toti toți cei ce slujesc si și au slujit in sfant locasul în sfânt locașul acesta.

Apoi preotul pomeneste pomenește pe cei pe care va voi dintre cei vii. La fiecare nume ia cu copia cate câte o particica micapărticică mică, zicandzicând:

'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne, pe robul (roaba) lui Dumnezeu (N).

El pune aceste particelele părticele sub Sfantul AgnetSfântul Agneț, la un loc cu cele scoase mai inainte înainte pentru cei vii.

Apoi preotul ia a cincea prescuraprescură, taie particele părticele mici pentru pomenirea celor care au adormit intru întru Domnul si și le pune, toate la un loc, pe sfantul disc in Sfântul Disc în dreapta sa, sub particica părticica pentru ctitori,in în partea cu semnul KA, zicandzicând: '''Preotul''': Pentru pomenirea si și iertarea pacatelor păcatelor tuturor celor din veac adormiti adormiți intru dreapta credintacredință: ale stramosilorstrămoșilor, ale mosilormoșilor, ale parintilorpărinților, ale maicilor, ale fratilorfraților, ale surorilor, ale fiilor si și fiicelor, ale celor dintr-o rudenie si și ale celor dintr-o semintie seminție cu noi si și ale tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii si întru nădejdea învierii și a vietii vesnicevieții veșnice; ale ctitorilor sfantului locasului sfântului locașului acestuia (aici pomeneste pomenește pe ctitorii raposatirăposați); ale miluitorilor si facatorilor și făcătorilor de bine; ale tuturor celor ce s-au ostenit si și au slujit in sfant locasul în sfânt locașul acesta: arhierei, arhimandritiarhimandriți, ieromonahi, preotipreoți, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahii si și slujitori; ale preabinecinstitorilor imparatiîmpărați, domnitori si dregatoriși dregători; ale fericitilor fericiților patriarhi, ale ortodocsilor ortodocșilor arhierei si preotiși preoți; ale dreptmaritorilor crestinidreptmăritorilor creștini, pe care i-au acoperit apa, marea, raurilerâurile, izvoarele, baltilebălțile, puturilepuțurile, sau razboiul războiul i-a secerat si și cutremurul i-a cuprins, talharii tâlharii i-au ucis si și focul i-a ars, sau fiarelor, pasarilorpăsărilor, jiganiilor si jigăniilor și la toata toată firea celor din mare s-au facut mancarefăcut mâncare; ale celor rapiti fara răpiți fără de veste; ale celor arsi arși de trasnete si trăsnete și ale celor inghetati in muntiînghețați în munți, pe cale, in în loc pustiu si in sihastrieși în sihăstrie; ale celor sfarsiti sfârșiți de intristare întristare sau de bucurie; ale celor ce au patimit in pătimit în zile bune si in și în nenorocire; ale celor pe care i-a ucis calul, sau grindina, zapadazăpada, ploaia inmultitaînmulțită, caramida si tarana cărămida și țărâna i-au im presurat si împresurat și de naprasna năprasnă au cazutcăzut; ale celor pe care i-au omorat bauturile otravitoareomorât băuturile otrăvitoare, inecarile înecările cu oase; ale celor loviti loviți de tot felul de aruncare: a fierului, a lemnului si și a oricarui oricărui fel de piatrapiatră; ale celor sfarsiti sfârșiți de chiotul tare, de alergarea grabnicagrabnică, de palmapalmă, de pumn, de lovitura cu piciorul, de ciumaciumă, de foame, de sete, de muscaturi inve ninatemușcături înveninate, de inghitirea serpilorînghițirea șerpilor, de cal carea călcarea cailor, de sugrumare de cel de aproa peaproape, sau marea sau pamantul desfacandupământul desfăcându-se i-a inghititînghițit; si și de toata varstatoată vârsta: batranibătrâni, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fara fără de vreme, parte barbateasca si femeiascabărbătească și femeiască; si și pe care nu i-am pomenit, din nestiinta neștiință sau din uitare, sau din pricina multimii mulțimii numelor, Insuti ii pomenesteÎnsuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce stii știi numele si varsta fiecaruiași vârsta fiecăruia.

Preotul il pomeneste îl pomenește pe episcopul care l-a hirotonit - daca dacă a trecut la Domnul - si și pe toti toți cei adormitiadormiți, punand punând o particica părticică pentru fiecare pe sfantul disc laolalta Sfântul Disc laolaltă cu particelele părticelele pentru cei adormiti adormiți de dinaintea lor, zicandzicând:

'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne, pe robul lui Dumnezeu (N).

Terminand Terminând pomenirea mortilormorților, preotul zice:

'''Preotul''': Si Și pe totitoți, care intru nadejdea invierii si întru nădejdea învierii și a vietii vieții de veci, cu impartasirea împărtășirea Ta au adormit, dreptmaritori parinti si frati dreptmăritori părinți și frați ai nostrinoștri, Iubitorule de oameni, Doamne.

Preotul ia din nou a patra prescura prescură pentru vii; scoate o particica si părticică și o pune la cele vii, zicandzicând:

'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne, dupa multimea indurarilor după mulțimea îndurărilor Tale, si și a mea nevrednicie; iartaiartă-mi toata greseala toată greșeala cea de voie si și cea fara fără de voie si sa și să nu oprestioprești, pentru pacatele păcatele mele, harul Preasfantului Tau [[Duhul Sfânt|Preasfântului Tău Duh]], de la darurile ce sunt puse inainteînainte.

Preotul ia buretele si aranjeaza și aranjează cu grija particelele grijă părticelele de pe marginea discului, ca sa să nu cada cadă jos ceva dintr-inseleînsele. Diaconul pune cadelnita inaintea [[cădelniţă|cădelniţa]] înaintea preotului si și zice:

'''Diaconul''': BinecuvanteazaBinecuvintează, parintepărinte, tamaia[[tămâie|tămâia]].

Domnului sa să ne rugamrugăm. Doamne miluiestemiluiește.

Preotul binecuvanteaza tamaia si binecuvintează tămâia și zice rugaciunea tamaieirugăciunea tămâiei:

'''Preotul''': Tamaie Iti Tămâie Îți aducem TieȚie, Hristoase Dumnezeul nostru intru întru miros de buna mireasma duhovniceascabună mireasmă duhovnicească, pe care primind-o intru întru jertfelnicul Tau Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne noua nouă harul Prea sfantului Tau Preasfântului Tău Duh.

'''Diaconul''': Domnului sa să ne rugamrugăm. Doamne miluiestemiluiește.

Preotul ia steluta[[steluţa]], o tine ține deasupra tamaiei tămâiei, apoi o pune deasupra Sfantului Agnet Sfântului Agneț pe sfantul discSfântul Disc, zicandzicând:

'''Preotul''': Si Și venind steaua, a statut stătut deasupra, unde era Pruncul.

'''Diaconul''': Domnului sa să ne rugamrugăm. Doamne miluiestemiluiește.

AcoperaAcoperă, parintepărinte.

Preotul ia acoperamantul sfantului discacoperământul Sfântului Disc, il tine îl ține deasupra tamaieitămâiei, apoi acopera acoperă discul, zicandzicând:

'''Preotul''': Domnul a imparatitîmpărățit, intru podoaba întru podoabă S-a imbracat îmbrăcat; imbracatuîmbrăcatu-S-a Domnul intru întru putere si și S-a incinsîncins, pentru ca că a intarit întărit lumea, care nu se va clinti. Gata este scaunul Tau Tău de atunci, din veac esti ești Tu. Ridicat-au raurilerâurile, Doamne, ridicat-au raurile râurile glasurile lor, ridica-vor raurile râurile valurile lor cu glasuri de ape multe. Minunate sunt inaltarile mariiînălțările mării, minunat este intru întru cele inalte înalte Domnul. Marturiile Mărturiile Tale s-au incredintat încredințat foarte. Casei Tale se cuvine sfinteniesfințenie, Doamne, intru întru lungime de zile.

'''Diaconul''': Domnului sa să ne rugamrugăm. Doamne miluiestemiluiește.

AcoperaAcoperă, parintepărinte.

Preotul tine acoperamantul sfantului potir ține acoperământul Sfântului Potir deasupra tamaiei si tămâiei și apoi acopera acoperă potirul zicandzicând:

'''Preotul''': Acoperit-a cerurile bunatatea bunătatea Ta, Hristoase, si și de lauda Ta este plin pamantulpământul.

'''Diaconul''': Domnului sa să ne rugamrugăm. Doamne miluiestemiluiește.

AcoperaAcoperă, parintepărinte.

Preotul tine acoperamantul ține Acoperământul mare ([[Sfântul Aer|Aerul]]) deasupra tamaiei si tămâiei și apoi acopera acoperă cu el sfantul disc si potir laolaltaSfântul Disc și Potir laolaltă, zicandzicând:

'''Preotul''': AcoperaAcoperă-ne pe noi cu acoperamantul ari pilor acoperământul aripilor Tale; departeaza depărtează de la noi pe tot vrajmasul si vrăjmașul și potrivnicul; impaca viata noastraîmpacă viața noastră, Doamne; miluiestemiluiește-ne pe noi si și lumea Ta si mantuieste și mântuiește sufletele noastre, ca un bun si și de oameni iubitor.

Luand cadelnitaLuând cădelnița, preotul tamaiaza tămâiază de trei ori Darurile asezate așezate la proscomidiar.

'''Preotul''': Bine esti cuvantatești cuvântat, Dumnezeul nostru, Care ai binevoit asaașa, slava Tieslavă Ție.

Diaconul incheie încheie de fiecare datadată, zicandzicând:

'''Diaconul''': Totdeauna, acum si și pururea si in și în vecii vecilor. Amin.

Preotul si și diaconul se inchina amandoi închină amândoi cu toata toată cucernicia de trei ori. Diaconul, luand cadelnitaluând cădelnița, zice:

'''Diaconul''': Pentru punerea inainte înainte a Cinstitelor Daruri, Domnului sa să ne rugamrugăm. Doamne miluiestemiluiește.

Preotul zice rugaciunea rugăciunea punerii inainteînainte:

'''Preotul''': Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce painea pâinea cea cereascacerească, hrana a toata toată lumea, pe Domnul si și Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis mantuitor si izbavitor si binefacatormântuitor și izbăvitor și binefăcător, Care ne binecuvanteaza si binecuvintează și ne sfinteste sfințește pe noi, InsutiÎnsuți, binecuvanteaza binecuvintează (preotul binecuvanteaza binecuvintează cu manamâna) aceasta această punere inainte si înainte și o primeste primește pe dansa intru dânsa întru jertfelnicul Tau Tău cel mai presus de ceruri. PomenestePomenește, ca un bun si și de oameni iubitor, pe cei ce au adus-o si și pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne pazeste neosanditi intru sfintita păzește neosândiți întru sfințita lucrare a Dumnezeiestilor Dumnezeieștilor Tale Taine. Ca Că s-a sfintit si sfințit și s-a preaslavit preaslăvit preacinstitul si și de mare cuviinta cuviință numele TauTău, al Tatalui si Tatălui și al Fiului si și al Sfantului Sfântului Duh, acum si și pururea si in și în vecii vecilor. Amin.

Si dupa Și după aceasta, preotul face apolisul[[apolis]]ul, zicandzicând:

'''Preotul''': Slava Tie Slavă Ție, Hristoase, Dumnezeule, nadejdea noastranădejdea noastră, slava Tieslavă Ție.

'''Diaconul''': Slava Tatalui si Slavă Tatălui și Fiului si Sfantului și Sfântului Duh. Si Și acum si și pururea si in și în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluiestemiluiește. Doamne miluiestemiluiește. Doamne miluiestemiluiește.

In În numele Domnului, ParintePărinte, binecuvanteazabinecuvintează.

Preotul face otpustul potrivit fiecarei fiecărei zile.

'''Preotul''': (Duminica) Cel ce a inviat înviat din mortimorți... (in în celelalte zile ale saptamaniisăptămânii, zice numai) Hristos, Adevaratul Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale celui intre sfinti Parintelui între sfinți Părintelui nostru Ioan Gura Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de se savarseste săvărșește Liturghia Marelui Vasile zice: ale celui intre sfinti Parintelui între sfinți Părintelui nostru Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Cezareei Capadociei) si și ale tuturor sfintilorsfinților, sa să ne miluiasca si sa miluiască și să ne mantuiasca mântuiască pe noi , ca un bun si și de oameni iubitor.

'''Diaconul''': Amin.

Preotul merge si sta inaintea și stă înaintea Sfintei Mese. Diaconul tamaiaza tămâiază Darurile asezate așezate la proscomidiar, apoi tamaiaza in tămâiază în cele patru laturi ale Sfintei Mese si altarulși [[altar]]ul, zicand incetzicând încet:

'''Diaconul''': In mormant În mormânt cu trupul, in în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, in în rai cu talharul si tâlharul și pe scaun impreuna împreună cu Tatal si Tatăl și cu Duhul ai fost, Hristoase , pe toate umplanduumplându-le, Cel Cela ce esti ești necuprins.

Diaconul continua sa tamaieze intreaga biserica zicand psalmul continuă să tămâieze întreaga biserică, zicând Psalmul 50: MiluiesteMiluiește-ma mă Dumnezeule... .

Dupa După ce tamaiaza toata tămâiază toată biserica, intra in sfantul intră în sfântul altar si tamaiaza Sfanta Masa si și tămâiază Sfânta Masă și pe preot si și apoi pune cadelnita cădelnița la locul ei.