Modificări

Salt la: navigare, căutare

Proscomidia

9.938 de octeți adăugați, 27 aprilie 2019 04:13
m
corr.
{{Articol de calitate}}{{Liturghia}}'''Proscomidia''' (gr. Προσκομιδή, de la verbul προσκομίζω - acțiunea de a aduce) este un ritual, parte integrantă prima din cele trei părți a Liturghiei, prin care preotul pregăteşte pâinea şi vinul pentru [[Euharistie|Sfânta Împărtăşanie]].
Înainte de începutul propriu-zis al [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], în [[altar]], la adăpost de privirile credincioşilor[[proscomidiar]], [[preot]]ul, singur sau împreună cu [[diacon]]ul, săvârşeşte un [[ritual]] care are aspectul unei slujbe aparte având o formulă de binecuvântare şi una de încheiere. Este vorba de Proscomidie , care nu este însă o slujbă de sine stătătoare ci o parte integrantă şi indispensabilă a Sfintei Liturghii.
==Ce este Proscomidia?==
==Până în secolul VII ritualul Proscomidiei era mult mai simplu==
[[Image:Proskomidia.jpg|thumb|left|[[Obiecte liturgice]]<br>în ritualul proscomidiei]]
Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creştine ritualul ei era mult mai simplu, evoluând ulterior până la forma de azi. În esenţă consta în primirea de către diaconi [[diacon]]i a darurilor de pâine şi vin aduse de credincioşi şi alegerea celor menite pentru jertfă urmând ca [[episcop]]ul sau preotul să le binecuvinteze.
Locul primirii darurilor era o încăpere numită [[proscomidiar]] sau schevofilachion(uneori identică cu [[diaconicon]]ul). Această încăpere era situată în latura de nord a altarului, iniţial fiind distinctă de [[biserică]].
În ceea ce priveşte timpul săvârşirii şi rânduiala Proscomidiei nu avem descrieri precise din această perioadă. O opinie larg răspândită şi însuşită de numeroşi liturgişti afirmă că ritualul primirii şi pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioşilor. După plecarea [[catehumen]]ilor credincioşii prezentau diaconilor darurile lor de pâine şi vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă şi le aduceau apoi la altar punându-le pe [[Sfânta Masă]]. Aici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri de jertfă printr-o rugăciune specială. Deplasarea Proscomidiei la începutul Liturghiei catehumenilor s-a făcut, potrivit acestei opinii, în sec. VI-VII ca urmare, pe de o parte, a slăbirii şi dispariţiei disciplinei catehumenilor şi, pe de altă parte, a dezvoltării crescânde a ritualului Proscomidiei.
O altă opinie, mai nouă , susţine că Proscomidia s-a aflat întotdeauna la începutul Liturghiei<ref>Juan Mateos, „Deux problemes de traduction dens la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.</ref>. Se aduce ca argument faptul că aşezarea Proscomidiei la începutul Sfintei Liturghii este specifică tuturor Liturghiilor orientale pe când pregătirea darurilor înainte de anafora este specifică Liturghiilor latine. Cel puţin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioşii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoţite de pomelnice . Potrivit acestei opinii în primele veacuri credincioşii veneau la începutul Sfintei Liturghii aducând daruri de pâine şi vin însoţite de pomelnice cu numele lor pe care le încredinţau diaconilor aflaţi în schevofilachion. Diaconii alegeau şi pregăteau darurile pentru Sfânta Jertfă. Episcopul sau preotul [[protos ]] venind la slujbă intra mai întâi în schevofilachion şi binecuvânta darurile iar apoi intra în biserică şi începea Sfânta Liturghie. La începutul Liturghiei catehumenilor darurile erau aduse de către diaconi la altar.  Această a doua opinie a căpătat o greutate și mai mare după ce liturgistul Robert Taft a demonstrat că locul rugăciunii punerii-înainte nu este la intrarea mare cu darurile în logica liturgică bizantină și în istoria ritului bizantin, ci că locul ei a fost la începutul Liturghiei<ref>Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', vol. II: The Great Entrance (=''OCA'' 200), Roma, 1978.</ref>.
==Ritualul de azi al Proscomidiei se dezvoltă între secolele VII—XIV==
Evoluţia Proscomidiei după secolul VII reflectă schimbarea care a intervenit în atitudinea faţă de Sfânta Liturghie şi în înţelegerea acesteia, şi anume scăderea numărului celor ce se împărtăşeau şi accentuarea sensului ei mistico-simbolic.
Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată Sfintei Jertfe deoarece, în condiţiile introducerii împărtăşaniei credincioşilor cu linguriţa şi a reducerii numărului celor care se împărtăşeau, era suficientă doar o parte din prescură şi nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii şi pregătirii agneţului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului [[Gherman I al Constantinopolului]], în sec. VIII Proscomidia consta din următoarele acte: preotul sau diaconul tăia cu copia Agneţul (nimic zicând), îl punea pe disc, turna vin şi apă în potir, iar preotul rostea rugăciunea punerii înainte: "Dumnezeule, Dumnezeul nostru..." peste ele, învelea şi tămâia .
==Dezvoltarea Proscomidiei a fost determinată în primul rând de accentuarea sensului ei tipico-simbolic==
[[Image:Disc.jpg|thumb|left|Cinstitele Daruri pe sfântul [[disc]]]][[Image:Proscomidia.jpg|thumb|left|Proscomidia la români]]
Dintr-o simplă pregătire a darurilor în vederea Sfintei Jertfe, Proscomidia devine tot mai mult o reprezentare simbolică pe de o parte a naşterii şi jertfei Mântuitorului şi, pe de altă parte, a Bisericii.
În secolul al IX-lea apare şi, mai apoi, ia o mare dezvoltare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară participarea credincioşilor la Sfânta Jertfă consta în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. În condiţiile în care împărtăşania a devenit tot mai rară s-a simţit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioşi ca o substituire a împărtăşaniei. Venind la slujbă, credincioşii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
Din secolul al XI-lea avem primele menţiuni despre scoaterea miridelor [[miride]]lor în cinstea [[Maica Domnului|Maicii Domnului ]] şi a sfinţilor ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Cele nouă miride pentru cetele [[sfinți]]lor sunt atestate de manuscrisele liturgice din secolul al IX-lea siècle; prezența sfântului [[Atanasie Athonitul]] în enumerarea sfinților asceți și fondatori ai [[monahism]]ului în ritual sugerează că [[Muntele Athos]] a putut fi la originea acestei etape a dezvoltării ritualului proscomidiei<ref>Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985, p. 292.</ref>.  Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări şi la diferenţe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinţii pomeniţi impunându-se intervenţia autorităţii bisericeşti. Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul [[Filotei (Kokkinos) al Constantinopolului|Filotei al Constantinopolului]] redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu<ref>Profesorul grec N. Trembela prezintă două variante grecești ale acestui ritual în : ''Trei Liturghii după manuscrisele din Atena'' (în greacă), p. 1-16 și 226-240.</ref>.
Ca urmare==Momentele proscomidiei la greci, ruși și români==<table border="1" cellspacing="2" cellpadding="2" width="80%"> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>Momente ale ritualului Proscomidiei</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">GRECI</p></td> <td width="19%"><p align="center">RUȘI</p></td> <td width="19%"><p align="center">ROMÂNI</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>0. Troparul &laquo;&nbsp;Gătește-te Betleeme...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>1. Troparul &laquo;&nbsp;Răscumpăratu-ne-ai...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>2.</strong> <strong>Binecuvântare</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>3. Pregătirea agnețului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>4. Pregătirea potirului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>5. Miridă pentru Maica Domnului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>6. Miride pentru sfinți</strong><br /> (nouă la număr, trei șiruri verticale de trei)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- grecii încep cu o miridă pentru puterile îngerești (prima miridă) și continuă cu proorocii (inclusiv înaintemergătorul și botezătorul Ioan - a 2-a miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- rușii nu scot miridă pentru îngeri, ci încep cu înaintemergătorul și botezătorul Ioan (prima miridă) și continuă cu proorocii (a doua miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au schimbat de mai multe ori ritualul (între tradiția slavonă și cea greacă), pentru a rămâne la tradiția greacă începând cu liturghierele din 2005</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>7. Miridă pentru vii</strong> </p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici, în secolul al XIV19-lea, patriarhul Filotei o rugăciune pentru vii la momentul când sunt scoase miridele pentru vii, inspirată din rugăciunea de la Litie, rugăciunea din Psaltire și din anaforaua sfântului Vasile cel Mare)</p> <p align="center">- românii scot aici și o miridă specială pentru autoritățile civile</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>8. Miridă pentru morți</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici (Kokkinos[[Veniamin Costache]] la începutul secolului al 19-lea) al Constantinopolului redactează , o rugăciune pentru morți la momentul scoaterii miridelor, inspirată din două canoane pentru morți și anume: cel din sâmbăta dinaintea începerii Postului Mare și respectiv cel din sâmbăta de dinainte de [[Cincizecime]]</p> <p align="center">- românii scot aici o Diataxă miridă specială pentru ctitorii bisericii sau ai mănăstirii</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>9. Miride pentru sine și pentru alții</strong><br /> (rânduialămiride care pomenesc pe cei din pomelnicele aduse de credincioși, precum și miride speciale pentru cei bolnavi, pentru cei ce sunt în călătorie sau alte miride speciale) liturgică </p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>10. Darurile sunt cădite și acoperite</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>11. Rugăciunea proscomidiei: &laquo;&nbsp;Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cerească...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>12. Cădire și otpust</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr></table> ==Note==<references /> ==Surse==*Pr. Florin Botezan, ''Explicarea Sfintei Liturghii (tradusă în acelaşi secol în slavă şi răspândită în Biserica bulgarăIX): Proscomidia'' - http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/ex-lica/lit-9.htm*Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985.*Juan Mateos, „Deux problèmes de traduction dans la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.*Robert Taft, sârbă''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', română şi rusăvol. II: The Great Entrance (=''OCA'' 200) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu, Roma, 1978.*Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l’Église grecque'', Paris, 1895, art. Προσκομιδή și Πρόθεσις.
==Rânduiala Dumnezeieștii Proscomidii==
Preotul ia întâia [[prescură]] și [[copia]] cu amândouă mâinile, le ridică până în dreptul frunții și zice:
'''Preotul''': Răscumpăratu-ne-ai pe noi din blestemul Legii cu scump Sângele Tău. Pe [[Cruce]] fiind răstignit și cu sulița împuns, nemurire ai izvorât oamenilor, Mântuitorul nostru, slavă Ție.
'''Diaconul''': Binecuvintează, părinte.
Preotul ține prescura și copia în mâna stangă, le binecuvintează cu dreapta, făcând semnul crucii, zicând:
'''Preotul''': Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
'''Diaconul''': Amin. Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Apoi, având prescura în mâna stângă, iar în mâna dreaptă copia, preotul însemnează cu copia [[semnul crucii]] de trei ori deasupra prescurii, zicând de fiecare dată:
'''Preotul''': Întru pomenirea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]].
Punând prescura pe tavă, preotul o taie în partea peceții cu literele IC și NI, zicând:
'''Preotul''': Ca un miel nevinovat spre junghiere S-a adus.
Apoi preotul taie pecetea în partea cu semnele XC și KA și zice:
'''Preotul''': Și ca o oaie, fără de glas împotriva celui ce-o tunde, așa nu Și-a deschis gura Sa.
Tăind în partea de sus a peceții, preotul zice:
'''Preotul''': Întru smerenia Lui, judecata Lui s-a ridicat.
'''Diaconul''': Domnului să ne rugăm.
Apoi, tăind în partea de jos a peceții, preotul zice:
'''Preotul''': Iar neamul Lui cine-l va spune?
Diaconul, privind cu evlavie la această lucrare, ținând capătul orarului în mâna dreaptă, îl îndreaptă către prescură zicând la fiecare tăietură:
'''Diaconul''': Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Îndreptând [[orar]]ul către Sfântul [[Agneţ]], diaconul zice:
'''Diaconul''': Ridică, părinte.
Înfigând copia în prescură, în colțul drept al peceții, și tăind deoparte coaja de jos, ridică Sfântul Agneţ, zicând:
'''Preotul''': Că s-a luat de pe pământ viața Lui.
Preotul pune Sfântul Agneț cu pecetea în jos pe Sfântul [[Disc]]:
'''Diaconul''': Junghie, părinte.
Preotul taie Sfântul Agneţ în semnul crucii, având grijă să nu străpungă pecetea, zicând:
'''Preotul''': Junghie-Se Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii, pentru viața și pentru mântuirea lumii.
Preotul întoarce Sfântul Agneţ astfel încât pecetea să fie în sus.
'''Diaconul''': Împunge, părinte.
Preotul împunge cu sfânta copie Sfântul Agneţ, în partea cu semnul IC, zicând:
'''Preotul''': Și unul din ostași cu sulița coasta Lui a împuns.
Diaconul ia în mâna dreaptă vasul cu vin și în stânga vasul cu apă și toarnă în Sfântul [[Potir]] deodată vin și apă. Preotul continuă, zicând:
'''Preotul''': Și îndată a ieșit sânge și apâ; și cel ce a văzut a mărturisit și adevarată este mărturia lui.
'''Diaconul''': Binecuvintează, părinte, sfânta amestecare.
Preotul binecuvintează Sfântul Potir, zicând:
'''Preotul''': Binecuvântată este amestecarea Sfintelor Tale, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sfântul Potir este acum acoperit cu acoperământul său întocmit (nedesfăcut).
Preotul ia în mână a doua prescură și taie din ea o părticică în formă triunghiulară, zicând:
'''Preotul''': Întru cinstea și pomenirea preabinecuvântatei, măritei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei și pururea [[Maica Domnului|Fecioarei Maria]], pentru ale cărei rugăciuni primește, Doamne, jertfa aceasta întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri.
Și scoțând părticica, o pune de-a dreapta Sfântului Agneț (în stânga sa), zicând:
'''Preotul''': De față a stătut împărăteasa, de-a dreapta Ta, în haină aurită îmbracată și preaînfrumusețată.
Luand Luând a treia prescuraprescură, scoate dintr-insa particele însa părticele pentru cele noua nouă cete. Aceste particele părticele sunt mai mici decat particica decât părticica pentru Sfanta FecioaraSfânta Fecioară.
Luand intaia particicaLuând întâia părticică, el zice:
'''Preotul''': A Cinstitului, maritului măritului [[proroc|prooroc]], Inaintemergatorului si Botezatorului Înaintemergătorului și Botezătorului [[IoanBotezătorul|Ioan]].
Pune particica părticica sus, in în partea stanga stângă a Sfantului Agnet Sfântului Agneț (in în dreapta sa), in în partea cu semnul XC, astfel facand inceputul făcând începutul cetei celei dintaidintâi.
Taind Tăind a doua particicapărticică, zice:
'''Preotul: ''' A SfintilorSfinților, maritilor măriților prooroci: [[Moise si ]] și [[Aaron]], [[Ilie si Tesviteanul|Ilie]] și [[Elisei]], [[David si ]] și [[Iesei]]; a sfintilor sfinților trei tineri si și a lui [[Proorocul Daniel|Daniel proorocul]], si și a tuturor sfintilor sfinților prooroci.
Aceasta se aseaza langa Sfantul Agnetașază lângă Sfântul Agneț, sub cea dintai particicadintâi părticică.
Taind Tăind a treia particicapărticică, zice:
'''Preotul''': A SfintilorSfinților, maritilor si intru măriților și întru tot laudatilor lăudaților [[Apostoli ]] [[Apostolul Petru si |Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]], a celor doisprezece, a celor saptezeci si șaptezeci și a tuturor Sfintilor Sfinților Apostoli.
Aceasta este pusa pusă sub a doua particicapărticică, incheind randul încheind rândul cel dintaidintâi:
Taind Tăind a patra particicapărticică, preotul zice:
'''Preotul''': A celor intre sfinti Parinti între sfinți Parinți ai nostri si noștri și ai lumii mari dascali si dascăli și ierarhi: [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Cuvantatorul Teologul|Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu si ]] și [[Ioan Gura Gură de Aur]], [[Atanasie cel Mare|Atanasie si ]] și [[Chirilal Alexandriei|Chiril]], [[Nicolae al Mirelor|Nicolae cel din Mira]], [[Spiridon al Trimitundei]]; [[Calinic de la Cernica|Calinic Cernicanul]], [[Nifon de la Craiova]], [[Iosif cel Nou]], [[Ilie Iorest si |Iorest]] și [[Sava Brancovici|Sava]], si și a tuturor sfintilor sfinților ierarhi.
Aceasta se pune langa particica lângă părticica cea dintaidintâi, incepand începând astfel al doilea rand rând de sus in în jos.
Taind Tăind a cincea particicapărticică, preotul zice:
'''Preotul''': A Sfantului intaiului Sfântului întâiului Mucenic si și Arhidiacon Stefan[[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], a sfintilor sfinților Marilor Mucenici [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Dimitrie]], [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]], [[Teodor Tiron]], [[Teodor Stratilat]], [[Ioan cel Noude la Suceava|Ioan cel Nou]], [[Serghie si Vach]] și [[Vah]], [[Ioan Valahul ]] si [[Oprea (Miclăuş) din Sălişte|Oprea si ]] și a tuturor sfintilor sfinților mucenici si și a Sfintelor MuceniteMucenițe: [[Tecla]], [[Varvaradin Heliopolis|Varvara]], [[Paraschivade la Iaşi|Paraschiva]], [[Ecaterinadin Alexandria|Ecaterina]], Filoteea si [[Filofteia|Filoftea]] și a tuturor sfintelor mucenitemucenițe.
Aceasta se pune sub prima particica părticică din randul rândul al doilea.
Taind Tăind a sasea particicașasea părticică, zice:
'''Preotul''': A Cuviosilor si purtatorilor Cuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu Parintilor nostriPărinților noștri: [[Antoniecel Mare|Antonie]], [[Eftimie cel Mare|Eftimie]], [[Sava cel Sfinţit|Sava]], [[Onufrie]], [[Atanasie Athonitul|Atanasie cel din Aton]], [[Dimitrie cel Noudin Basarabi|Dimitrie cel Nou]], [[Grigorie Decapolitul]], [[Nicodim de la Tismana]], [[Visarion si Mărturisitorul|Visarion]] și [[Sofronie de la Cioara|Sofronie si ]] și a tuturor preacuviosilor parinti si preacuvioșilor părinți și Preacuvioaselor maici: [[Pelaghia]], [[Teodosia]], [[Anastasia]], [[Eupraxia]], [[Fevronia]], [[Teodula]], [[Eufrosina]], [[Maria Egipteanca]], Parascheva si Paraschiva și a tuturor sfintelor preacuvioaselor maici.
Aceasta particica Această părticică se pune sub cea de dinaintea ei. Astfel randul rândul al doilea este terminat.
Taind Tăind a saptea particicașaptea părticică, zice:
'''Preotul''': A Sfintilor si facatorilor Sfinților și făcătorilor de minuni, doctori fara fără de argintiarginți: [[Cosma si şi Damian]], [[Chir si şi Ioan]], [[Pantelimon si ]] și [[Ermolae]], si și a tuturor sfintilor fara sfinților fără de argintiarginți.
Aceasta se pune deasupra, in în dreapta randului rândului al doilea, incepand începând al treilea randrând.
Taind Tăind a opta particicapărticică, preotul zice:
'''Preotul''': A Sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Sfinților și drepților dumnezeiești Părinti [[Ioachim si şi Ana|Ioachim]] și [[Ioachim şi Ana|Ana]], a Sfantului Sfântului (N), a carui cărui pomenire o savarsim, si săvârșim și a tuturor sfintilorsfinților, pentru ale caror rugaciunicăror rugăciuni, cerceteazacercetează-ne pe noi, Dumnezeule.
Aceasta particica Această părticică se pune sub cea de dinaintea ei.
Taind Tăind a noua si și ultima particica părticică pentru cete, zice:
'''Preotul''': A celui intre sfinti Parintelui între sfinţi Părintelui nostru [[Ioan Gura Gură de Aur]], arhiepiscopul Constantinopolului (de se face Liturghia lui; iar de se face Liturghia Marelui Vasile, arhiepiscopul Cezareii Cezareei Capadociei, il pomeneste îl pomenește pe acesta) .
Aceasta se pune sub particica părticica de dinaintea ei, implinind împlinind astfel randul rândul al treilea.
Luand Luând a patra prescuraprescură, scoate o particica părticica din ea si il aminteste și îl amintește pe ierarhul locului, zicandzicând:
'''Preotul''': PomenestePomenește, StapaneStăpâne, Iubitorule de oameni, pe toti episcopii ortodocsi si toți [[episcop]]ii ortodocși și pe Prea Fericitul Parintele Părintele nostru (N), Patriarhul [[Patriarh]]ul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Romane]], si și pe (InaltÎnalt-) Prea Sfintitul Sfințitul (Arhi-) Episcopul (si și Mitropolitul ) nostru) (N), (Preotul il pomeneste îl pomenește apoi pe arhiereul care l-a hirotonit - daca dacă este in viata în viață - dupa după care continuacontinuă:), cinstita preotimepreoțime, cea intru întru Hristos diaconime si toata și toată ceata preoteascapreoțească, pe staretul [[stareţ]]ul nostru (N), pe fratii si frații și slujitorii cei dimpreuna dimpreună cu noi, preoti si preoți și diaconi si și pe toti fratii nostritoți frații noștri, pe care i-ai chemat la impartasirea împărtășirea Ta, prin milostivirea Ta , Preabunule StapaneStăpâne.
Aceasta particica Această părticică este asezata așezată apoi sub Sfantul AgnetSfântul Agneț, spre coltul colțul din dreapta acestuia, (in stanga în stânga preotului), in în partea cu semnul NI.
Dupa După aceasta taie alta particica altă părticică din prescura si prescură și o pune in stanga în stânga celei de dinaintea ei (in în dreapta lui), zicandzicând:
'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne si și pe (aici se pomeneste Carmuirea tarii dupa indrumarile Sfantului pomenește cârmuirea țării, după îndrumările Sfântului Sinod).
Preotul scoate apoi o particica părticică pentru ctitorii si binefacatorii [[ctitor]]ii și binefăcătorii bisericii, asezandașezând-o (in în dreapta sa), langa particica lângă părticica de dinaintea ei, sub partea cu semnul KA si și zice:
'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne, si și pe ctitorii si bine fa ca torii sfantului locasului și binefăcătorii sfântului locașului acestuia (N).
Taie particele părticele mai mici din a patra prescura si prescură și le pune, toate la un loc, sub particica părticica pentru arhierei, in în partea cu semnul NI. Apoi el zice urmatoarea rugaciuneurmătoarea rugăciune:
'''Preotul''': PrimestePrimește, Doamne, jertfa aceasta pentru iertarea pacatelor păcatelor tuturor fratilor fraților celor intru întru Hristos si și pentru tot sufletul crestinesc creștinesc cel necajit si intristatnecăjit și întristat, care are trebuinta trebuință de mila si și de ajutorul TauTău; pentru apararea tarii apărarea țării acesteia si și a celor ce vietuiesc intrviețuiesc într-insa si însa și pentru pacea si și buna asezarea intregii așezare a întregii lumi; pentru bunastarea bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, pentru mantuirea si mântuirea și ajutorul celor ce cu osardie si osârdie și cu frica frică de Dumnezeu se ostenesc si și slujesc: parinti si frati părinți și frați ai nostrinoștri; pentru cei trimisitrimiși; pentru cei ce sunt in calatorieîn călătorie; pentru tamaduirea tămăduirea celor ce zac in în boli; pentru izbavirea izbăvirea celor robitirobiți; pentru cei ce sunt in judecatiîn judecăți, in în ocne, in în izgoniri, in în necazuri si stramtorareși strâmtorare; pentru cei ce ne urasc si urăsc și pentru cei ce ne iubesc pe noi; pentru cei ce ne miluiesc si și slujesc noua si nouă și pentru cei ce ne-au poruncit nouanouă, nevrednicilor; sa ne rugam rugăm pentru dansiidânșii; pentru fratii nostri frații noștri care sunt in în slujbe, si și pentru toti toți cei ce slujesc si și au slujit in sfant locasul în sfânt locașul acesta.
Apoi preotul pomeneste pomenește pe cei pe care va voi dintre cei vii. La fiecare nume ia cu copia cate câte o particica micapărticică mică, zicandzicând:
'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne, pe robul (roaba) lui Dumnezeu (N).
El pune aceste particelele părticele sub Sfantul AgnetSfântul Agneț, la un loc cu cele scoase mai inainte înainte pentru cei vii.
Apoi preotul ia a cincea prescuraprescură, taie particele părticele mici pentru pomenirea celor care au adormit intru întru Domnul si și le pune, toate la un loc, pe sfantul disc in Sfântul Disc în dreapta sa, sub particica părticica pentru ctitori,in în partea cu semnul KA, zicandzicând: '''Preotul''': Pentru pomenirea și iertarea păcatelor tuturor celor din veac adormiți intru dreapta credință: ale strămoșilor, ale moșilor, ale părinților, ale maicilor, ale fraților, ale surorilor, ale fiilor și fiicelor, ale celor dintr-o rudenie și ale celor dintr-o seminție cu noi și ale tuturor celor ce au adormit întru nădejdea învierii și a vieții veșnice; ale ctitorilor sfântului locașului acestuia (aici pomenește pe ctitorii răposați); ale miluitorilor și făcătorilor de bine; ale tuturor celor ce s-au ostenit și au slujit în sfânt locașul acesta: arhierei, arhimandriți, ieromonahi, preoți, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahii și slujitori; ale preabinecinstitorilor împărați, domnitori și dregători; ale fericiților patriarhi, ale ortodocșilor arhierei și preoți; ale dreptmăritorilor creștini, pe care i-au acoperit apa, marea, râurile, izvoarele, bălțile, puțurile, sau războiul i-a secerat și cutremurul i-a cuprins, tâlharii i-au ucis și focul i-a ars, sau fiarelor, păsărilor, jigăniilor și la toată firea celor din mare s-au făcut mâncare; ale celor răpiți fără de veste; ale celor arși de trăsnete și ale celor înghețați în munți, pe cale, în loc pustiu și în sihăstrie; ale celor sfârșiți de întristare sau de bucurie; ale celor ce au pătimit în zile bune și în nenorocire; ale celor pe care i-a ucis calul, sau grindina, zăpada, ploaia înmulțită, cărămida și țărâna i-au împresurat și de năprasnă au căzut; ale celor pe care i-au omorât băuturile otrăvitoare, înecările cu oase; ale celor loviți de tot felul de aruncare: a fierului, a lemnului și a oricărui fel de piatră; ale celor sfârșiți de chiotul tare, de alergarea grabnică, de palmă, de pumn, de lovitura cu piciorul, de ciumă, de foame, de sete, de mușcături înveninate, de înghițirea șerpilor, de călcarea cailor, de sugrumare de cel de aproape, sau marea sau pământul desfăcându-se i-a înghițit; și de toată vârsta: bătrâni, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fără de vreme, parte bărbătească și femeiască; și pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau din uitare, sau din pricina mulțimii numelor, Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi numele și vârsta fiecăruia.
Preotul: Pentru pomenirea si iertarea pacatelor tuturor celor din veac adormiti intru dreapta credinta: ale stramosilor, ale mosilor, ale parintilor, ale maicilor, ale fratilor, ale surorilor, ale fiilor si fiicelor, ale celor dintr-o rudenie si ale celor dintr-o semintie cu noi si ale tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii si a vietii vesnice; ale ctitorilor sfantului locasului acestuia (aici pomeneste pe ctitorii raposati); ale miluitorilor si facatorilor de bine; ale tuturor celor ce s-au ostenit si au slujit in sfant locasul acesta: arhierei, arhimandriti, ieromonahi, preoti, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahii si slujitori; ale preabinecinstitorilor imparati, domnitori si dregatori; ale fericitilor patriarhi, ale ortodocsilor arhierei si preoti; ale dreptmaritorilor crestini, îl pomenește pe episcopul care i-au acoperit apa, marea, raurile, izvoarele, baltile, puturile, sau razboiul il-a secerat si cutremurul ihirotonit -dacă a cuprins, talharii i-au ucis si focul i-a ars, sau fiarelor, pasarilor, jiganiilor si trecut la toata firea celor din mare sDomnul -au facut mancare; ale celor rapiti fara de veste; ale celor arsi de trasnete si ale celor inghetati in munti, și pe caletoți cei adormiți, in loc pustiu si in sihastrie; ale celor sfarsiti de intristare sau de bucurie; ale celor ce au patimit in zile bune si in nenorocire; ale celor punând o părticică pentru fiecare pe care i-a ucis calul, sau grindina, zapada, ploaia inmultita, caramida si tarana i-au im presurat si de naprasna au cazut; ale celor pe care i-au omorat bauturile otravitoare, inecarile Sfântul Disc laolaltă cu oase; ale celor loviti de tot felul părticelele pentru cei adormiți de aruncare: a fieruluidinaintea lor, a lemnului si a oricarui fel de piatra; ale celor sfarsiti de chiotul tare, de alergarea grabnica, de palma, de pumn, de lovitura cu piciorul, de ciuma, de foame, de sete, de muscaturi inve ninate, de inghitirea serpilor, de cal carea cailor, de sugrumare de cel de aproa pe, sau marea sau pamantul desfacandu-se i-a inghitit; si de toata varstazicând: batrani, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fara de vreme, parte barbateasca si femeiasca; si pe care nu i-am pomenit, din nestiinta sau din uitare, sau din pricina multimii numelor, Insuti ii pomeneste, Dumnezeule, Cel ce stii numele si varsta fiecaruia.
'''Preotul il pomeneste pe episcopul care l-a hirotonit - daca a trecut la Domnul - si pe toti cei adormiti''': Pomenește, Doamne, punand o particica pentru fiecare pe sfantul disc laolalta cu particelele pentru cei adormiti de dinaintea lor, zicand: robul lui Dumnezeu (N).
PreotulTerminând pomenirea morților, preotul zice: Pomeneste, Doamne, pe robul lui Dumnezeu (N).
Terminand pomenirea mortilor'''Preotul''': Și pe toți, care întru nădejdea învierii și a vieții de veci, cu împărtășirea Ta au adormit, dreptmăritori părinți și frați ai noștri, preotul zice: Iubitorule de oameni, Doamne.
Preotul: Si pe toti, care intru nadejdea invierii si ia din nou a vietii de vecipatra prescură pentru vii; scoate o părticică și o pune la cele vii, cu impartasirea Ta au adormit, dreptmaritori parinti si frati ai nostri, Iubitorule de oameni, Doamne. zicând:
'''Preotul ia din nou ''': Pomenește, Doamne, după mulțimea îndurărilor Tale, și a patra prescura mea nevrednicie; iartă-mi toată greșeala cea de voie și cea fără de voie și să nu oprești, pentru vii; scoate o particica si o pune păcatele mele, harul [[Duhul Sfânt|Preasfântului Tău Duh]], de la cele vii, zicand: darurile ce sunt puse înainte.
Preotul: Pomenesteia buretele și aranjează cu grijă părticelele de pe marginea discului, Doamne, dupa multimea indurarilor Tale, si a mea nevrednicie; iartaca să nu cadă jos ceva dintr-mi toata greseala cea de voie si cea fara de voie si sa nu opresti, pentru pacatele mele, harul Preasfantului Tau Duh, de la darurile ce sunt puse inainteînsele. Diaconul pune [[cădelniţă|cădelniţa]] înaintea preotului și zice:
Preotul ia buretele si aranjeaza cu grija particelele de pe marginea discului'''Diaconul''': Binecuvintează, ca sa nu cada jos ceva dintr-inselepărinte, [[tămâie|tămâia]]. Diaconul pune cadelnita inaintea preotului si zice:
Diaconul: Binecuvanteaza, parinte, tamaiaDomnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste. Preotul binecuvintează tămâia și zice rugăciunea tămâiei:
'''Preotul binecuvanteaza tamaia si zice rugaciunea tamaiei''': Tămâie Îți aducem Ție, Hristoase Dumnezeul nostru întru miros de bună mireasmă duhovnicească, pe care primind-o întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne nouă harul Preasfântului Tău Duh.
Preotul'''Diaconul''': Tamaie Iti aducem Tie, Hristoase Dumnezeul nostru intru miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care primind-o intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri, trimite-Domnului să ne noua harul Prea sfantului Tau Duhrugăm. Doamne miluiește.
DiaconulPreotul ia [[steluţa]], o ține deasupra tămâiei, apoi o pune deasupra Sfântului Agneț pe Sfântul Disc, zicând: Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
'''Preotul ia steluta''': Și venind steaua, o tine a stătut deasupra tamaiei apoi o pune deasupra Sfantului Agnet pe sfantul disc, zicand: unde era Pruncul.
Preotul'''Diaconul''': Si venind steaua, a statut deasupra, unde era PrunculDomnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluiesteAcoperă, părinte.
AcoperaPreotul ia acoperământul Sfântului Disc, parinte. îl ține deasupra tămâiei, apoi acoperă discul, zicând:
'''Preotul ia acoperamantul sfantului disc''': Domnul a împărățit, il tine deasupra tamaieiîntru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins, apoi acopera disculpentru că a întărit lumea, zicand: care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac ești Tu. Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor, ridica-vor râurile valurile lor cu glasuri de ape multe. Minunate sunt înălțările mării, minunat este întru cele înalte Domnul. Mărturiile Tale s-au încredințat foarte. Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile.
Preotul'''Diaconul''': Domnul a imparatit, intru podoaba S-a imbracat ; imbracatu-S-a Domnul intru putere si S-a incins, pentru ca a intarit lumea, care nu se va clintiDomnului să ne rugăm. Gata este scaunul Tau de atunci, din veac esti Tu. Ridicat-au raurile, Doamne, ridicat-au raurile glasurile lor, ridica-vor raurile valurile lor cu glasuri de ape multe. Minunate sunt inaltarile marii, minunat este intru cele inalte Domnul. Marturiile Tale s-au incredintat foarte. Casei Tale se cuvine sfintenie, Doamne, intru lungime de zilemiluiește.
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluiesteAcoperă, părinte.
Acopera, parinte. Preotul ține acoperământul Sfântului Potir deasupra tămâiei și apoi acoperă potirul zicând:
'''Preotul tine acoperamantul sfantului potir deasupra tamaiei si apoi acopera potirul zicand''': Acoperit-a cerurile bunătatea Ta, Hristoase, și de lauda Ta este plin pământul.
Preotul'''Diaconul''': Acoperit-a cerurile bunatatea Ta, Hristoase, si de lauda Ta este plin pamantulDomnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Diaconul: Domnului sa ne rugam. Doamne miluiesteAcoperă, părinte.
AcoperaPreotul ține Acoperământul mare ([[Sfântul Aer|Aerul]]) deasupra tămâiei și apoi acoperă cu el Sfântul Disc și Potir laolaltă, parinte. zicând:
'''Preotul tine acoperamantul mare (Aerul) deasupra tamaiei si apoi acopera ''': Acoperă-ne pe noi cu el sfantul disc si potir laolaltaacoperământul aripilor Tale; depărtează de la noi pe tot vrăjmașul și potrivnicul; împacă viața noastră, zicand: Doamne; miluiește-ne pe noi și lumea Ta și mântuiește sufletele noastre, ca un bun și de oameni iubitor.
Preotul: Acopera-ne pe noi cu acoperamantul ari pilor Tale; departeaza Luând cădelnița, preotul tămâiază de trei ori Darurile așezate la noi pe tot vrajmasul si potrivnicul; impaca viata noastra, Doamne; miluieste-ne pe noi si lumea Ta si mantuieste sufletele noastre, ca un bun si de oameni iubitorproscomidiar.
Luand cadelnita'''Preotul''': Bine ești cuvântat, preotul tamaiaza de trei ori Darurile asezate la proscomidiarDumnezeul nostru, Care ai binevoit așa, slavă Ție.
PreotulDiaconul încheie de fiecare dată, zicând: Bine esti cuvantat, Dumnezeul nostru, Care ai binevoit asa, slava Tie.
'''Diaconul incheie de fiecare data''': Totdeauna, zicand: acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preotul și diaconul se închină amândoi cu toată cucernicia de trei ori. Diaconul, luând cădelnița, zice: Totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preotul si diaconul se inchina amandoi cu toata cucernicia de trei ori. '''Diaconul''': Pentru punerea înainte a Cinstitelor Daruri, luand cadelnita, zice: Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
DiaconulPreotul zice rugăciunea punerii înainte: Pentru punerea inainte a Cinstitelor Daruri, Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
'''Preotul zice rugaciunea punerii inainte''': Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cerească, hrana a toată lumea, pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis mântuitor și izbăvitor și binefăcător, Care ne binecuvintează și ne sfințește pe noi, Însuți, binecuvintează (preotul binecuvintează cu mâna) această punere înainte și o primește pe dânsa întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri. Pomenește, ca un bun și de oameni iubitor, pe cei ce au adus-o și pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne păzește neosândiți întru sfințita lucrare a Dumnezeieștilor Tale Taine. Că s-a sfințit și s-a preaslăvit preacinstitul și de mare cuviință numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preotul: Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce painea cea cereasca, hrana a toata lumea, pe Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis mantuitor si izbavitor si binefacator, Care ne binecuvanteaza si ne sfinteste pe noi, InsutiȘi după aceasta, binecuvanteaza (preotul binecuvanteaza cu mana) aceasta punere inainte si o primeste pe dansa intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri. Pomenesteface [[apolis]]ul, ca un bun si de oameni iubitor, pe cei ce au adus-o si pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne pazeste neosanditi intru sfintita lucrare a Dumnezeiestilor Tale Taine. Ca s-a sfintit si s-a preaslavit preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. zicând:
Si dupa aceasta'''Preotul''': Slavă Ție, preotul face apolisulHristoase Dumnezeule, zicand: nădejdea noastră, slavă Ție.
Preotul'''Diaconul''': Slava Tie Hristoase, Dumnezeule, nadejdea noastra, slava TieSlavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Diaconul: Slava Tatalui si Fiului si Sfantului DuhDoamne miluiește. Si acum si pururea si in vecii vecilorDoamne miluiește. AminDoamne miluiește.
Doamne miluieste. Doamne miluieste. Doamne miluiesteÎn numele Domnului, Părinte, binecuvintează.
In numele Domnului, Parinte, binecuvanteaza. [[Otpust]]ul:
Otpustul Preotul face otpustul potrivit fiecărei zile.
'''Preotul face otpustul potrivit fiecarei ''': (Duminica) Cel ce a înviat din morți... (în celelalte zileale săptămânii, zice numai) Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale celui între sfinți Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de se săvărșește Liturghia Marelui Vasile zice: ale celui între sfinți Părintelui nostru Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei) și ale tuturor sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, ca un bun și de oameni iubitor.
Preotul'''Diaconul''': (Duminica) Cel ce a inviat din morti... (in celelalte zile ale saptamanii, zice numai) Hristos, Adevaratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, ale celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de se savarseste Liturghia Marelui Vasile zice: ale celui intre sfinti Parintelui nostru Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei) si ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi ca un bun si de oameni iubitorAmin.
Preotul merge și stă înaintea Sfintei Mese. Diaconultămâiază Darurile așezate la proscomidiar, apoi tămâiază în cele patru laturi ale Sfintei Mese și [[altar]]ul, zicând încet: Amin.
Preotul merge si sta inaintea Sfintei Mese. '''Diaconul tamaiaza Darurile asezate la proscomidiar''': În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, apoi tamaiaza in cele patru laturi ale Sfintei Mese si altarulîn rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost, zicand incet: Hristoase, pe toate umplându-le, Cela ce ești necuprins.
Diaconulcontinuă să tămâieze întreaga biserică, zicând Psalmul 50: In mormant cu trupul, in iad cu sufletul ca un Dumnezeu, in rai cu talharul si pe scaun impreuna cu Tatal si cu Duhul ai fost, Hristoase pe toate umplanduMiluiește-le, Cel ce esti necuprinsmă Dumnezeule...
Diaconul continua sa tamaieze intreaga După ce tămâiază toată biserica zicand psalmul 50: Miluieste-ma Dumnezeule... , intră în sfântul altar și tămâiază Sfânta Masă și pe preot și apoi pune cădelnița la locul ei.
Dupa ce tamaiaza toata biserica, intra in sfantul altar si tamaiaza Sfanta Masa si pe preot si apoi pune cadelnita la locul ei. [[Categorie:Liturgică]][[Categorie:Sfânta Liturghie]]
[[Categorie:Liturgică]]
[[en:Proskomedia]]
[[fr:Proscomidie]]
[[mk:Проскомидија]]
[[ru:Проскомидия]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare