Modificări

Salt la: navigare, căutare

Proscomidia

10.272 de octeți adăugați, 27 aprilie 2019 04:13
m
corr.
{{Articol de calitate}}{{Liturghia}}'''Proscomidia''' (gr. Προσκομιδή, de la verbul προσκομίζω - acțiunea de a aduce) este un ritual, parte integrantă prima din cele trei părți a Liturghiei, prin care preotul pregăteşte pâinea şi vinul pentru [[Euharistie|Sfânta Împărtăşanie]].
Înainte de începutul propriu-zis al [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], în [[altar]], la adăpost de privirile credincioşilor[[proscomidiar]], [[preot]]ul, singur sau împreună cu [[diacon]]ul, săvârşeşte un [[ritual]] care are aspectul unei slujbe aparte având o formulă de binecuvântare şi una de încheiere. Este vorba de Proscomidie , care nu este însă o slujbă de sine stătătoare ci o parte integrantă şi indispensabilă a Sfintei Liturghii.
==Ce este Proscomidia?==
==Până în secolul VII ritualul Proscomidiei era mult mai simplu==
[[Image:Proskomidia.jpg|thumb|left|[[Obiecte liturgice]]<br>în ritualul proscomidiei]]
Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creştine ritualul ei era mult mai simplu, evoluând ulterior până la forma de azi. În esenţă consta în primirea de către diaconi [[diacon]]i a darurilor de pâine şi vin aduse de credincioşi şi alegerea celor menite pentru jertfă urmând ca [[episcop]]ul sau preotul să le binecuvinteze.
Locul primirii darurilor era o încăpere numită [[proscomidiar]] sau schevofilachion(uneori identică cu [[diaconicon]]ul). Această încăpere era situată în latura de nord a altarului, iniţial fiind distinctă de [[biserică]].
În ceea ce priveşte timpul săvârşirii şi rânduiala Proscomidiei nu avem descrieri precise din această perioadă. O opinie larg răspândită şi însuşită de numeroşi liturgişti afirmă că ritualul primirii şi pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioşilor. După plecarea [[catehumen]]ilor credincioşii prezentau diaconilor darurile lor de pâine şi vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă şi le aduceau apoi la altar punându-le pe [[Sfânta Masă]]. Aici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri de jertfă printr-o rugăciune specială. Deplasarea Proscomidiei la începutul Liturghiei catehumenilor s-a făcut, potrivit acestei opinii, în sec. VI-VII ca urmare, pe de o parte, a slăbirii şi dispariţiei disciplinei catehumenilor şi, pe de altă parte, a dezvoltării crescânde a ritualului Proscomidiei.
O altă opinie, mai nouă , susţine că Proscomidia s-a aflat întotdeauna la începutul Liturghiei<ref>Juan Mateos, „Deux problemes de traduction dens la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.</ref>. Se aduce ca argument faptul că aşezarea Proscomidiei la începutul Sfintei Liturghii este specifică tuturor Liturghiilor orientale pe când pregătirea darurilor înainte de anafora este specifică Liturghiilor latine. Cel puţin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioşii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoţite de pomelnice . Potrivit acestei opinii în primele veacuri credincioşii veneau la începutul Sfintei Liturghii aducând daruri de pâine şi vin însoţite de pomelnice cu numele lor pe care le încredinţau diaconilor aflaţi în schevofilachion. Diaconii alegeau şi pregăteau darurile pentru Sfânta Jertfă. Episcopul sau preotul [[protos ]] venind la slujbă intra mai întâi în schevofilachion şi binecuvânta darurile iar apoi intra în biserică şi începea Sfânta Liturghie. La începutul Liturghiei catehumenilor darurile erau aduse de către diaconi la altar.  Această a doua opinie a căpătat o greutate și mai mare după ce liturgistul Robert Taft a demonstrat că locul rugăciunii punerii-înainte nu este la intrarea mare cu darurile în logica liturgică bizantină și în istoria ritului bizantin, ci că locul ei a fost la începutul Liturghiei<ref>Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', vol. II: The Great Entrance (=''OCA'' 200), Roma, 1978.</ref>.
==Ritualul de azi al Proscomidiei se dezvoltă între secolele VII—XIV==
Evoluţia Proscomidiei după secolul VII reflectă schimbarea care a intervenit în atitudinea faţă de Sfânta Liturghie şi în înţelegerea acesteia, şi anume scăderea numărului celor ce se împărtăşeau şi accentuarea sensului ei mistico-simbolic.
Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată Sfintei Jertfe deoarece, în condiţiile introducerii împărtăşaniei credincioşilor cu linguriţa şi a reducerii numărului celor care se împărtăşeau, era suficientă doar o parte din prescură şi nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii şi pregătirii agneţului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului [[Gherman I al Constantinopolului]], în sec. VIII Proscomidia consta din următoarele acte: preotul sau diaconul tăia cu copia Agneţul (nimic zicând), îl punea pe disc, turna vin şi apă în potir, iar preotul rostea rugăciunea punerii înainte: "Dumnezeule, Dumnezeul nostru..." peste ele, învelea şi tămâia .
==Dezvoltarea Proscomidiei a fost determinată în primul rând de accentuarea sensului ei tipico-simbolic==
[[Image:Disc.jpg|thumb|left|Cinstitele Daruri pe sfântul [[disc]]]][[Image:Proscomidia.jpg|thumb|left|Proscomidia la români]]
Dintr-o simplă pregătire a darurilor în vederea Sfintei Jertfe, Proscomidia devine tot mai mult o reprezentare simbolică pe de o parte a naşterii şi jertfei Mântuitorului şi, pe de altă parte, a Bisericii.
În secolul al IX-lea apare şi, mai apoi, ia o mare dezvoltare ritualul scoaterii miridelor. În Biserica primară participarea credincioşilor la Sfânta Jertfă consta în împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului. În condiţiile în care împărtăşania a devenit tot mai rară s-a simţit nevoia unei participări mai intime la Sfânta Jertfă. Astfel apare practica scoaterii miridelor pentru credincioşi ca o substituire a împărtăşaniei. Venind la slujbă, credincioşii aduceau câte o prescură pentru fiecare nume de pomenit, din care se scotea o miridă. Cu timpul s-a îngăduit să fie adusă o prescură pentru mai multe nume.
Din secolul al XI-lea avem primele menţiuni despre scoaterea miridelor [[miride]]lor în cinstea [[Maica Domnului|Maicii Domnului ]] şi a sfinţilor ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Cele nouă miride pentru cetele [[sfinți]]lor sunt atestate de manuscrisele liturgice din secolul al IX-lea siècle; prezența sfântului [[Atanasie Athonitul]] în enumerarea sfinților asceți și fondatori ai [[monahism]]ului în ritual sugerează că [[Muntele Athos]] a putut fi la originea acestei etape a dezvoltării ritualului proscomidiei<ref>Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985, p. 292.</ref>.  Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări şi la diferenţe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinţii pomeniţi impunându-se intervenţia autorităţii bisericeşti. Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul [[Filotei (Kokkinos) al Constantinopolului|Filotei al Constantinopolului]] redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu<ref>Profesorul grec N. Trembela prezintă două variante grecești ale acestui ritual în : ''Trei Liturghii după manuscrisele din Atena'' (în greacă), p. 1-16 și 226-240.</ref>. ==Momentele proscomidiei la greci, ruși și români==<table border="1" cellspacing="2" cellpadding="2" width="80%"> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>Momente ale ritualului Proscomidiei</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">GRECI</p></td> <td width="19%"><p align="center">RUȘI</p></td> <td width="19%"><p align="center">ROMÂNI</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>0. Troparul &laquo;&nbsp;Gătește-te Betleeme...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>1. Troparul &laquo;&nbsp;Răscumpăratu-ne-ai...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>2.</strong> <strong>Binecuvântare</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>3. Pregătirea agnețului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>4. Pregătirea potirului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>5. Miridă pentru Maica Domnului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>6. Miride pentru sfinți</strong><br /> (nouă la număr, trei șiruri verticale de trei)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- grecii încep cu o miridă pentru puterile îngerești (prima miridă) și continuă cu proorocii (inclusiv înaintemergătorul și botezătorul Ioan - a 2-a miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- rușii nu scot miridă pentru îngeri, ci încep cu înaintemergătorul și botezătorul Ioan (prima miridă) și continuă cu proorocii (a doua miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au schimbat de mai multe ori ritualul (între tradiția slavonă și cea greacă), pentru a rămâne la tradiția greacă începând cu liturghierele din 2005</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>7. Miridă pentru vii</strong> </p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici, în secolul al 19-lea, o rugăciune pentru vii la momentul când sunt scoase miridele pentru vii, inspirată din rugăciunea de la Litie, rugăciunea din Psaltire și din anaforaua sfântului Vasile cel Mare)</p> <p align="center">- românii scot aici și o miridă specială pentru autoritățile civile</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>8. Miridă pentru morți</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici ([[Veniamin Costache]] la începutul secolului al 19-lea), o rugăciune pentru morți la momentul scoaterii miridelor, inspirată din două canoane pentru morți și anume: cel din sâmbăta dinaintea începerii Postului Mare și respectiv cel din sâmbăta de dinainte de [[Cincizecime]]</p> <p align="center">- românii scot aici o miridă specială pentru ctitorii bisericii sau ai mănăstirii</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>9. Miride pentru sine și pentru alții</strong><br /> (miride care pomenesc pe cei din pomelnicele aduse de credincioși, precum și miride speciale pentru cei bolnavi, pentru cei ce sunt în călătorie sau alte miride speciale)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>10. Darurile sunt cădite și acoperite</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>11. Rugăciunea proscomidiei: &laquo;&nbsp;Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cerească...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>12. Cădire și otpust</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr></table>
Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul Filotei (Kokkinos) al Constantinopolului redactează o Diataxă (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavă şi răspândită în Biserica bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu.==Note==<references />
==RANDUIALA DUMNEZEIESTII PROSCOMIDIISurse==Preotul si diaconul vin *Pr. Florin Botezan, ''Explicarea Sfintei Liturghii (IX): Proscomidia'' - http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/ex-lica/lit-9.htm*Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985.*Juan Mateos, „Deux problèmes de traduction dans la proscomidiar cu capul descoperit si se inchina Liturgie Byzantine de trei ori inaintea luiS. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.*Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', zicand de fiecare datavol. II:The Great Entrance (=''OCA'' 200), Roma, 1978.*Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l’Église grecque'', Paris, 1895, art. Προσκομιδή și Πρόθεσις.
Dumnezeule, curateste-ma pe mine pacatosul si ma miluieste.==Rânduiala Dumnezeieștii Proscomidii==
Preotul ia intaia prescura si copia și diaconul vin la proscomidiar cu amandoua mainilecapul descoperit și se închină de trei ori înaintea lui, le ridica pana in dreptul fruntii si zicezicând de fiecare dată:
Preotul: RascumparatuDumnezeule, curățește-ne-ai pe noi din blestemul Legii cu scump Sangele Tau. Pe Cruce fiind rastignit si cu sulita impuns, nemu rire ai izvorat oamenilor, Mantuitorul nostru, slava Tiemine păcătosul și mă miluiește.
DiaconulPreotul ia întâia [[prescură]] și [[copia]] cu amândouă mâinile, le ridică până în dreptul frunții și zice: Binecuvanteaza, parinte.
'''Preotul tine prescura si copia in mana stanga''': Răscumpăratu-ne-ai pe noi din blestemul Legii cu scump Sângele Tău. Pe [[Cruce]] fiind răstignit și cu sulița împuns, nemurire ai izvorât oamenilor, le binecuvanteaza cu dreapta facand semnul cruciiMântuitorul nostru, zicand:slavă Ție.
Preotul'''Diaconul''': Binecuvantat este Dumnezeul nostruBinecuvintează, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilorpărinte.
DiaconulPreotul ține prescura și copia în mâna stangă, le binecuvintează cu dreapta, făcând semnul crucii, zicând: Amin. Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
Apoi, avand prescura in mana stanga, iar in mana dreapta copia'''Preotul''': Binecuvântat este Dumnezeul nostru, preotul insemneaza cu copia semnul crucii de trei ori deasupra prescurii totdeauna, zicand de fiecare data:acum și pururea și în vecii vecilor.
Preotul'''Diaconul''': Intru pomenirea Amin. Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristossă ne rugăm. Doamne miluiește.
Punand Apoi, având prescura pe tavaîn mâna stângă, iar în mâna dreaptă copia, preotul o taie in partea pecetii însemnează cu literele IC si NIcopia [[semnul crucii]] de trei ori deasupra prescurii, zicandzicând de fiecare dată:
'''Preotul''': Ca un miel nevinovat spre junghiere S-a adusÎntru pomenirea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]].
Apoi Punând prescura pe tavă, preotul o taie pecetea in în partea peceții cu semnele XC si KA si ziceliterele IC și NI, zicând:
'''Preotul''': Si ca o oaie, fara de glas impotriva celui ce-o tunde, asa nu siCa un miel nevinovat spre junghiere S-a deschis gura Saadus.
Taind in Apoi preotul taie pecetea în partea de sus a pecetii, preotul cu semnele XC și KA și zice:
'''Preotul''': Intru smerenia LuiȘi ca o oaie, judecata Lui sfără de glas împotriva celui ce-o tunde, așa nu Și-a ridicatdeschis gura Sa.
DiaconulTăind în partea de sus a peceții, preotul zice: Domnului sa ne rugam.
Apoi'''Preotul''': Întru smerenia Lui, taind in partea de jos judecata Lui s-a pecetii, preotul zice: ridicat.
Preotul'''Diaconul''': Iar neamul Lui cine-l va spune? Domnului să ne rugăm.
Diaconul privind cu evlavie la aceasta lucrareApoi, tinand capatul orarului in mana dreaptatăind în partea de jos a peceții, il indreapta catre prescura zicand la fiecare taieturapreotul zice:
Diaconul'''Preotul''': Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste. Iar neamul Lui cine-l va spune?
Indreptand orarul catre Sfantul AgnetDiaconul, diaconul ziceprivind cu evlavie la această lucrare, ținând capătul orarului în mâna dreaptă, îl îndreaptă către prescură zicând la fiecare tăietură:
'''Diaconul''': Ridica, parinteDomnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Infigand copia in prescuraÎndreptând [[orar]]ul către Sfântul [[Agneţ]], in coltul drept al pecetii, si taind deoparte coaja de jos, ridica Sfantul Agnet, zicanddiaconul zice:
Preotul'''Diaconul''': Ca s-a luat de pe pamant viata LuiRidică, părinte.
Preotul pune Sfantul Agnet cu pecetea in Înfigând copia în prescură, în colțul drept al peceții, și tăind deoparte coaja de jos pe sfantul disc, ridică Sfântul Agneţ, zicând:
Diaconul'''Preotul''': Junghie, parinteCă s-a luat de pe pământ viața Lui.
Preotul taie Sfantul Agnet in semnul crucii, avand grija sa nu strapunga pune Sfântul Agneț cu pecetea, zicandîn jos pe Sfântul [[Disc]]:
Preotul'''Diaconul''': Junghie-se Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii, pentru viata si pentru mantuirea lumiipărinte.
Preotul intoarce Sfantul Agnet astfel incat taie Sfântul Agneţ în semnul crucii, având grijă să nu străpungă pecetea sa fie in sus , zicând:
Diaconul'''Preotul''': ImpungeJunghie-Se Mielul lui Dumnezeu, parinteCel ce ridică păcatul lumii, pentru viața și pentru mântuirea lumii.
Preotul impunge cu sfanta copie Sfantul Agnet, in partea cu semnul IC, zicand: întoarce Sfântul Agneţ astfel încât pecetea să fie în sus.
Preotul'''Diaconul''': Si unul din ostasi cu sulita coasta Lui a impunsÎmpunge, părinte.
Diaconul ia in mana dreapta vasul Preotul împunge cu vin si in stanga vasul sfânta copie Sfântul Agneţ, în partea cu apa si toarna in sfantul potir deodata vin si apa. Preotul continuasemnul IC, zicandzicând:
'''Preotul''': Si indata Și unul din ostași cu sulița coasta Lui a iesit sange si apa; si cel ce a vazut a marturisit si adevarata este marturia luiîmpuns.
Diaconulia în mâna dreaptă vasul cu vin și în stânga vasul cu apă și toarnă în Sfântul [[Potir]] deodată vin și apă. Preotul continuă, zicând: Binecuvanteaza, parinte, sfanta amestecare.
'''Preotul binecuvanteaza sfantul potir, zicand''': Și îndată a ieșit sânge și apâ; și cel ce a văzut a mărturisit și adevarată este mărturia lui.
Preotul'''Diaconul''': Binecuvantata este amestecarea Sfintelor TaleBinecuvintează, totdeaunapărinte, acum si pururea si in vecii vecilor. Aminsfânta amestecare.
Sfantul potir este acum acoperit cu acoperamantul sau intocmit (nedesfacut). Preotul binecuvintează Sfântul Potir, zicând:
'''Preotul ia in mana a doua prescura si taie din ea o particica in forma triunghiulara''': Binecuvântată este amestecarea Sfintelor Tale, zicand: totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preotul: Intru cinstea si pomenirea preabinecuvantatei, maritei Stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria, pentru ale carei rugaciuni primeste, Doamne, jertfa aceasta intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruriSfântul Potir este acum acoperit cu acoperământul său întocmit (nedesfăcut).
Si scotand particica, Preotul ia în mână a doua prescură și taie din ea o pune de-a dreapta Sfantului Agnet (in stanga sa)părticică în formă triunghiulară, zicandzicând:
'''Preotul''': De fata a statut imparateasaÎntru cinstea și pomenirea preabinecuvântatei, măritei Stăpânei noastre, de-a dreapta TaDumnezeu Născătoarei și pururea [[Maica Domnului|Fecioarei Maria]], pentru ale cărei rugăciuni primește, Doamne, in haina aurita imbracata si preainfrumusetatajertfa aceasta întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri.
Luand Și scoțând părticica, o pune de-a treia prescuradreapta Sfântului Agneț (în stânga sa), scoate dintr-insa particele pentru cele noua cete. Aceste particele sunt mai mici decat particica pentru Sfanta Fecioara. zicând:
Luand intaia particica'''Preotul''': De față a stătut împărăteasa, el zice: de-a dreapta Ta, în haină aurită îmbracată și preaînfrumusețată.
Preotul: A CinstituluiLuând a treia prescură, maritului prooroc, Inaintemergatorului si Botezatorului Ioanscoate dintr-însa părticele pentru cele nouă cete. Aceste părticele sunt mai mici decât părticica pentru Sfânta Fecioară.
Pune particica susLuând întâia părticică, in partea stanga a Sfantului Agnet (in dreapta sa), in partea cu semnul XC, astfel facand inceputul cetei celei dintai. el zice:
Taind a doua particica'''Preotul''': A Cinstitului, zice: măritului [[proroc|prooroc]], Înaintemergătorului și Botezătorului [[Ioan Botezătorul|Ioan]].
Preotul: A SfintilorPune părticica sus, maritilor prooroci: Moise si Aaronîn partea stângă a Sfântului Agneț (în dreapta sa), Ilie si Eliseiîn partea cu semnul XC, David si Iesei; a sfintilor trei tineri si a lui Daniel proorocul, si a tuturor sfintilor proorociastfel făcând începutul cetei celei dintâi.
Aceasta se aseaza langa Sfantul AgnetTăind a doua părticică, sub cea dintai particicazice:
Taind '''Preotul:''' A Sfinților, măriților prooroci: [[Moise]] și [[Aaron]], [[Ilie Tesviteanul|Ilie]] și [[Elisei]], [[David]] și [[Iesei]]; a sfinților trei tineri și a treia particicalui [[Proorocul Daniel|Daniel proorocul]], zice:și a tuturor sfinților prooroci.
Preotul: A SfintilorAceasta se așază lângă Sfântul Agneț, maritilor si intru tot laudatilor Apostoli Petru si Pavel, a celor doisprezece, a celor saptezeci si a tuturor Sfintilor Apostolisub cea dintâi părticică.
Aceasta este pusa sub Tăind a doua particicatreia părticică, incheind randul cel dintaizice:
Taind '''Preotul''': A Sfinților, măriților și întru tot lăudaților [[Apostoli]] [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]], a patra particicacelor doisprezece, preotul zice: a celor șaptezeci și a tuturor Sfinților Apostoli.
Preotul: A celor intre sfinti Parinti ai nostri si ai lumii mari dascali si ierarhi: Vasile cel MareAceasta este pusă sub a doua părticică, Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu si Ioan Gura de Aur, Atanasie si Chiril, Nicolae încheind rândul cel din Mira, Spiridon al Trimitundei; Calinic Cernicanul, Nifon de la Craiova, Iosif cel Nou, Iorest si Sava, si a tuturor sfintilor ierarhi. dintâi:
Aceasta se pune langa particica cea dintaiTăind a patra părticică, incepand astfel al doilea rand de sus in jos. preotul zice:
Taind '''Preotul''': A celor între sfinți Parinți ai noștri și ai lumii mari dascăli și ierarhi: [[Vasile cel Mare]], [[Grigorie Teologul|Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu]] și [[Ioan Gură de Aur]], [[Atanasie cel Mare|Atanasie]] și [[Chiril al Alexandriei|Chiril]], [[Nicolae al Mirelor|Nicolae cel din Mira]], [[Spiridon al Trimitundei]]; [[Calinic de la Cernica|Calinic Cernicanul]], [[Nifon de la Craiova]], [[Iosif cel Nou]], [[Ilie Iorest|Iorest]] și [[Sava Brancovici|Sava]], și a cincea particica, preotul zice: tuturor sfinților ierarhi.
Preotul: A Sfantului intaiului Mucenic si Arhidiacon StefanAceasta se pune lângă părticica cea dintâi, a sfintilor Marilor Mucenici Dimitrie, Gheorghe, Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Ioan cel Nou, Serghie si Vach, Ioan Valahul si Oprea si a tuturor sfintilor mucenici si a Sfintelor Mucenite: Tecla, Varvara, Paraschiva, Ecaterina, Filoteea si a tuturor sfintelor muceniteîncepând astfel al doilea rând de sus în jos.
Aceasta se pune sub prima particica din randul al doilea. Tăind a cincea părticică, preotul zice:
Taind '''Preotul''': A Sfântului întâiului Mucenic și Arhidiacon [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], a sasea particicasfinților Marilor Mucenici [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Dimitrie]], [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]], [[Teodor Tiron]], [[Teodor Stratilat]], [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]], [[Serghie]] și [[Vah]], zice[[Ioan Valahul]] si [[Oprea (Miclăuş) din Sălişte|Oprea]] și a tuturor sfinților mucenici și a Sfintelor Mucenițe: [[Tecla]], [[Varvara din Heliopolis|Varvara]], [[Paraschiva de la Iaşi|Paraschiva]], [[Ecaterina din Alexandria|Ecaterina]], [[Filofteia|Filoftea]] și a tuturor sfintelor mucenițe.
Preotul: A Cuviosilor si purtatorilor de Dumnezeu Parintilor nostri: Antonie, Eftimie, Sava, Onufrie, Atanasie cel Aceasta se pune sub prima părticică din Aton, Dimitrie cel Nou, Grigorie Decapolitul, Nicodim de la Tismana, Visarion si Sofronie si a tuturor preacuviosilor parinti si Preacuvioaselor maici: Pelaghia, Teodosia, Anastasia, Eupraxia, Fevronia, Teodula, Eufrosina, Maria Egipteanca, Parascheva si a tuturor sfintelor preacuvioaselor maicirândul al doilea.
Aceasta particica se pune sub cea de dinaintea ei. Astfel randul al doilea este terminat. Tăind a șasea părticică, zice:
Taind '''Preotul''': A Cuvioșilor și purtătorilor de Dumnezeu Părinților noștri: [[Antonie cel Mare|Antonie]], [[Eftimie cel Mare|Eftimie]], [[Sava cel Sfinţit|Sava]], [[Onufrie]], [[Atanasie Athonitul|Atanasie cel din Aton]], [[Dimitrie cel Nou din Basarabi|Dimitrie cel Nou]], [[Grigorie Decapolitul]], [[Nicodim de la Tismana]], [[Visarion Mărturisitorul|Visarion]] și [[Sofronie de la Cioara|Sofronie]] și a saptea particicatuturor preacuvioșilor părinți și Preacuvioaselor maici: [[Pelaghia]], [[Teodosia]], [[Anastasia]], [[Eupraxia]], [[Fevronia]], [[Teodula]], zice: [[Eufrosina]], [[Maria Egipteanca]], Paraschiva și a tuturor sfintelor preacuvioaselor maici.
Preotul: A Sfintilor si facatorilor Această părticică se pune sub cea de minuni, doctori fara de arginti: Cosma si Damian, Chir si Ioan, Pantelimon si Ermolae, si a tuturor sfintilor fara de argintidinaintea ei. Astfel rândul al doilea este terminat.
Aceasta se pune deasupraTăind a șaptea părticică, in dreapta randului al doilea, incepand al treilea rand. zice:
Taind a opta particica'''Preotul''': A Sfinților și făcătorilor de minuni, preotul zicedoctori fără de arginți: [[Cosma şi Damian]], [[Chir şi Ioan]], [[Pantelimon]] și [[Ermolae]], și a tuturor sfinților fără de arginți.
Preotul: A Sfintilor si dreptilor dumnezeiesti Parinti Ioachim si AnaAceasta se pune deasupra, a Sfantului (N)în dreapta rândului al doilea, a carui pomenire o savarsim, si a tuturor sfintilor, pentru ale caror rugaciuni, cerceteaza-ne pe noi, Dumnezeuleîncepând al treilea rând.
Aceasta particica se pune sub cea de dinaintea ei. Tăind a opta părticică, preotul zice:
Taind '''Preotul''': A Sfinților și drepților dumnezeiești Părinti [[Ioachim şi Ana|Ioachim]] și [[Ioachim şi Ana|Ana]], a Sfântului (N), a cărui pomenire o săvârșim și a noua si ultima particica tuturor sfinților, pentru ceteale căror rugăciuni, cercetează-ne pe noi, zice: Dumnezeule.
Preotul: A celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de Această părticică se face Liturghia lui; iar pune sub cea de se face Liturghia Marelui Vasile, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, il pomeneste pe acesta) dinaintea ei.
Aceasta se pune sub particica de dinaintea eiTăind a noua și ultima părticică pentru cete, implinind astfel randul al treilea. zice:
Luand a patra prescura'''Preotul''': A celui între sfinţi Părintelui nostru [[Ioan Gură de Aur]], scoate o particica din ea si il aminteste arhiepiscopul Constantinopolului (de se face Liturghia lui; iar de se face Liturghia Marelui Vasile, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, îl pomenește pe ierarhul locului, zicand: acesta).
Preotul: Pomeneste, Stapane, Iubitorule Aceasta se pune sub părticica de oameni, pe toti episcopii ortodocsi si pe Prea Fericitul Parintele nostru (N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, si pe (Inalt-) Prea Sfintitul (Arhi-) Episcopul (si Mitropolitul nostru) (N), (Preotul il pomeneste apoi pe arhiereul care l-a hirotonit - daca este in viata - dupa care continua:), cinstita preotime, cea intru Hristos diaconime si toata ceata preoteasca, pe staretul nostru (N), pe fratii si slujitorii cei dimpreuna cu noi, preoti si diaconi si pe toti fratii nostri, pe care i-ai chemat la impartasirea Tadinaintea ei, prin milostivirea Ta Preabunule Stapaneîmplinind astfel rândul al treilea.
Aceasta particica este asezata apoi sub Sfantul AgnetLuând a patra prescură, spre coltul scoate o părticica din dreapta acestuiaea și îl amintește pe ierarhul locului, (in stanga preotului), in partea cu semnul NI. zicând:
Dupa aceasta taie alta particica din prescura si o pune in stanga celei '''Preotul''': Pomenește, Stăpâne, Iubitorule de dinaintea ei oameni, pe toți [[episcop]]ii ortodocși și pe Prea Fericitul Părintele nostru (N), [[Patriarh]]ul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Romane]], și pe (Înalt-) Prea Sfințitul (Arhi-) Episcopul (și Mitropolitul) nostru (in dreapta luiN), zicand(Preotul îl pomenește apoi pe arhiereul care l-a hirotonit - dacă este în viață - după care continuă: ), cinstita preoțime, cea întru Hristos diaconime și toată ceata preoțească, pe [[stareţ]]ul nostru (N), pe frații și slujitorii cei dimpreună cu noi, preoți și diaconi și pe toți frații noștri, pe care i-ai chemat la împărtășirea Ta, prin milostivirea Ta, Preabunule Stăpâne.
Preotul: PomenesteAceastă părticică este așezată apoi sub Sfântul Agneț, Doamne si pe spre colțul din dreapta acestuia (aici se pomeneste Carmuirea tarii dupa indrumarile Sfantului Sinodîn stânga preotului), în partea cu semnul NI.
Preotul scoate apoi o particica pentru ctitorii si binefacatorii bisericii, asezand-După aceasta taie altă părticică din prescură și o pune în stânga celei de dinaintea ei (in în dreapta salui), langa particica de dinaintea ei, sub partea cu semnul KA si zicezicând:
'''Preotul''': PomenestePomenește, Doamne, si și pe ctitorii si bine fa ca torii sfantului locasului acestuia (Naici se pomenește cârmuirea țării, după îndrumările Sfântului Sinod).
Taie particele mai mici din a patra prescura si le punePreotul scoate apoi o părticică pentru [[ctitor]]ii și binefăcătorii bisericii, așezând-o (în dreapta sa), toate la un loclângă părticica de dinaintea ei, sub particica pentru arhierei, in partea cu semnul NI. Apoi el KA și zice urmatoarea rugaciune:
'''Preotul''': PrimestePomenește, Doamne, jertfa aceasta pentru iertarea pacatelor tuturor fratilor celor intru Hristos si pentru tot sufletul crestinesc cel necajit si intristat, care are trebuinta de mila si de ajutorul Tau; pentru apararea tarii acesteia si a celor ce vietuiesc intr-insa si pentru pacea si buna asezarea intregii lumi; pentru bunastarea sfintelor lui Dumnezeu biserici, pentru mantuirea si ajutorul celor ce cu osardie si cu frica de Dumnezeu se ostenesc si slujesc: parinti si frati ai nostri; pentru cei trimisi; pentru cei ce sunt in calatorie; pentru tamaduirea celor ce zac in boli; pentru izbavirea celor robiti; pentru cei ce sunt in judecati, in ocne, in izgoniri, in necazuri si stramtorare; pentru cei ce ne urasc si pentru cei ce ne iubesc și pe noi; pentru cei ce ne miluiesc si slujesc noua si pentru cei ce ne-au poruncit noua, nevrednicilor; sa ne rugam pentru dansii; pentru fratii nostri care sunt in slujbe, si pentru toti cei ce slujesc si au slujit in sfant locasul acestactitorii și binefăcătorii sfântului locașului acestuia (N).
Taie părticele mai mici din a patra prescură și le pune, toate la un loc, sub părticica pentru arhierei, în partea cu semnul NI. Apoi preotul pomeneste pe cei pe care va voi dintre cei vii. La fiecare nume ia cu copia cate o particica mica, zicandel zice următoarea rugăciune:
'''Preotul''': PomenestePrimește, Doamne, pe robul (roaba) jertfa aceasta pentru iertarea păcatelor tuturor fraților celor întru Hristos și pentru tot sufletul creștinesc cel necăjit și întristat, care are trebuință de mila și de ajutorul Tău; pentru apărarea țării acesteia și a celor ce viețuiesc într-însa și pentru pacea și buna așezare a întregii lumi; pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu (N)biserici, pentru mântuirea și ajutorul celor ce cu osârdie și cu frică de Dumnezeu se ostenesc și slujesc: părinți și frați ai noștri; pentru cei trimiși; pentru cei ce sunt în călătorie; pentru tămăduirea celor ce zac în boli; pentru izbăvirea celor robiți; pentru cei ce sunt în judecăți, în ocne, în izgoniri, în necazuri și strâmtorare; pentru cei ce ne urăsc și pentru cei ce ne iubesc pe noi; pentru cei ce ne miluiesc și slujesc nouă și pentru cei ce ne-au poruncit nouă, nevrednicilor să ne rugăm pentru dânșii; pentru frații noștri care sunt în slujbe și pentru toți cei ce slujesc și au slujit în sfânt locașul acesta.
El pune aceste particelele sub Sfantul Agnet, la un loc cu cele scoase mai inainte pentru Apoi preotul pomenește pe cei pe care va voi dintre cei vii. La fiecare nume ia cu copia câte o părticică mică, zicând:
Apoi preotul ia a cincea prescura'''Preotul''': Pomenește, taie particele mici pentru pomenirea celor care au adormit intru Domnul si le pune, toate la un locDoamne, pe sfantul disc in dreapta sa, sub particica pentru ctitori,in partea cu semnul KA, zicand: robul (roaba) lui Dumnezeu (N).
Preotul: Pentru pomenirea si iertarea pacatelor tuturor celor din veac adormiti intru dreapta credinta: ale stramosilorEl pune aceste părticele sub Sfântul Agneț, ale mosilor, ale parintilor, ale maicilor, ale fratilor, ale surorilor, ale fiilor si fiicelor, ale celor dintr-o rudenie si ale celor dintr-o semintie cu noi si ale tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii si a vietii vesnice; ale ctitorilor sfantului locasului acestuia (aici pomeneste pe ctitorii raposati); ale miluitorilor si facatorilor de bine; ale tuturor celor ce s-au ostenit si au slujit in sfant locasul acesta: arhierei, arhimandriti, ieromonahi, preoti, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahii si slujitori; ale preabinecinstitorilor imparati, domnitori si dregatori; ale fericitilor patriarhi, ale ortodocsilor arhierei si preoti; ale dreptmaritorilor crestini, pe care i-au acoperit apa, marea, raurile, izvoarele, baltile, puturile, sau razboiul i-a secerat si cutremurul i-a cuprins, talharii i-au ucis si focul i-a ars, sau fiarelor, pasarilor, jiganiilor si la toata firea celor din mare s-au facut mancare; ale celor rapiti fara de veste; ale celor arsi de trasnete si ale celor inghetati in munti, pe cale, in un loc pustiu si in sihastrie; ale celor sfarsiti de intristare sau de bucurie; ale celor ce au patimit in zile bune si in nenorocire; ale celor pe care i-a ucis calul, sau grindina, zapada, ploaia inmultita, caramida si tarana i-au im presurat si de naprasna au cazut; ale celor pe care i-au omorat bauturile otravitoare, inecarile cu oase; ale celor loviti de tot felul de aruncare: a fierului, a lemnului si a oricarui fel de piatra; ale celor sfarsiti de chiotul tare, de alergarea grabnica, de palma, de pumn, de lovitura cu piciorul, de ciuma, de foame, de sete, de muscaturi inve ninate, de inghitirea serpilor, de cal carea cailor, de sugrumare de cel de aproa pe, sau marea sau pamantul desfacandu-se i-a inghitit; si de toata varsta: batrani, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fara de vreme, parte barbateasca si femeiasca; si pe care nu i-am pomenit, din nestiinta sau din uitare, sau din pricina multimii numelor, Insuti ii pomeneste, Dumnezeule, Cel ce stii numele si varsta fiecaruiacele scoase mai înainte pentru cei vii.
Apoi preotul ia a cincea prescură, taie părticele mici pentru pomenirea celor care au adormit întru Domnul și le pune, toate la un loc, pe Sfântul Disc în dreapta sa, sub părticica pentru ctitori, în partea cu semnul KA, zicând: '''Preotul il pomeneste ''': Pentru pomenirea și iertarea păcatelor tuturor celor din veac adormiți intru dreapta credință: ale strămoșilor, ale moșilor, ale părinților, ale maicilor, ale fraților, ale surorilor, ale fiilor și fiicelor, ale celor dintr-o rudenie și ale celor dintr-o seminție cu noi și ale tuturor celor ce au adormit întru nădejdea învierii și a vieții veșnice; ale ctitorilor sfântului locașului acestuia (aici pomenește pe ctitorii răposați); ale miluitorilor și făcătorilor de bine; ale tuturor celor ce s-au ostenit și au slujit în sfânt locașul acesta: arhierei, arhimandriți, ieromonahi, preoți, ierodiaconi, diaconi, monahi, monahii și slujitori; ale preabinecinstitorilor împărați, domnitori și dregători; ale fericiților patriarhi, ale ortodocșilor arhierei și preoți; ale dreptmăritorilor creștini, pe episcopul care li-au acoperit apa, marea, râurile, izvoarele, bălțile, puțurile, sau războiul i-a secerat și cutremurul i-a hirotonit cuprins, tâlharii i-au ucis și focul i- daca a trecut ars, sau fiarelor, păsărilor, jigăniilor și la Domnul toată firea celor din mare s- si au făcut mâncare; ale celor răpiți fără de veste; ale celor arși de trăsnete și ale celor înghețați în munți, pe cale, în loc pustiu și în sihăstrie; ale celor sfârșiți de întristare sau de bucurie; ale celor ce au pătimit în zile bune și în nenorocire; ale celor pe toti cei adormiticare i-a ucis calul, punand o particica pentru fiecare sau grindina, zăpada, ploaia înmulțită, cărămida și țărâna i-au împresurat și de năprasnă au căzut; ale celor pe sfantul disc laolalta care i-au omorât băuturile otrăvitoare, înecările cu particelele pentru cei adormiti oase; ale celor loviți de tot felul de aruncare: a fierului, a lemnului și a oricărui fel de piatră; ale celor sfârșiți de chiotul tare, de alergarea grabnică, de palmă, de pumn, de lovitura cu piciorul, de ciumă, de foame, de sete, de mușcături înveninate, de înghițirea șerpilor, de călcarea cailor, de sugrumare de cel de dinaintea loraproape, zicandsau marea sau pământul desfăcându-se i-a înghițit; și de toată vârsta: bătrâni, tineri, voinici, copilandri, copii, prunci fără de vreme, parte bărbătească și femeiască; și pe care nu i-am pomenit, din neștiință sau din uitare, sau din pricina mulțimii numelor, Însuți îi pomenește, Dumnezeule, Cel ce știi numele și vârsta fiecăruia.
Preotul: Pomenesteîl pomenește pe episcopul care l-a hirotonit - dacă a trecut la Domnul - și pe toți cei adormiți, Doamnepunând o părticică pentru fiecare pe Sfântul Disc laolaltă cu părticelele pentru cei adormiți de dinaintea lor, pe robul lui Dumnezeu (N). zicând:
Terminand pomenirea mortilor'''Preotul''': Pomenește, preotul zice: Doamne, pe robul lui Dumnezeu (N).
PreotulTerminând pomenirea morților, preotul zice: Si pe toti, care intru nadejdea invierii si a vietii de veci, cu impartasirea Ta au adormit, dreptmaritori parinti si frati ai nostri, Iubitorule de oameni, Doamne.
'''Preotul ia din nou ''': Și pe toți, care întru nădejdea învierii și a patra prescura pentru vii; scoate o particica si o pune la cele viivieții de veci, cu împărtășirea Ta au adormit, dreptmăritori părinți și frați ai noștri, zicand: Iubitorule de oameni, Doamne.
Preotul: Pomeneste, Doamne, dupa multimea indurarilor Tale, si ia din nou a mea nevredniciepatra prescură pentru vii; iarta-mi toata greseala cea de voie si cea fara de voie si sa nu oprestiscoate o părticică și o pune la cele vii, pentru pacatele mele, harul Preasfantului Tau Duh, de la darurile ce sunt puse inainte. zicând:
'''Preotul ia buretele si aranjeaza cu grija particelele ''': Pomenește, Doamne, după mulțimea îndurărilor Tale, și a mea nevrednicie; iartă-mi toată greșeala cea de pe marginea disculuivoie și cea fără de voie și să nu oprești, ca sa nu cada jos ceva dintr-inselepentru păcatele mele, harul [[Duhul Sfânt|Preasfântului Tău Duh]], de la darurile ce sunt puse înainte. Diaconul pune cadelnita inaintea preotului si zice:
Preotul ia buretele și aranjează cu grijă părticelele de pe marginea discului, ca să nu cadă jos ceva dintr-însele. Diaconulpune [[cădelniţă|cădelniţa]] înaintea preotului și zice: Binecuvanteaza, parinte, tamaia.
Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste'''Diaconul''': Binecuvintează, părinte, [[tămâie|tămâia]].
Preotul binecuvanteaza tamaia si zice rugaciunea tamaiei: Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Preotulbinecuvintează tămâia și zice rugăciunea tămâiei: Tamaie Iti aducem Tie, Hristoase Dumnezeul nostru intru miros de buna mireasma duhovniceasca, pe care primind-o intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri, trimite-ne noua harul Prea sfantului Tau Duh.
Diaconul'''Preotul''': Domnului sa Tămâie Îți aducem Ție, Hristoase Dumnezeul nostru întru miros de bună mireasmă duhovnicească, pe care primind-o întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri, trimite-ne rugam. Doamne miluiestenouă harul Preasfântului Tău Duh.
Preotul ia steluta, o tine deasupra tamaiei apoi o pune deasupra Sfantului Agnet pe sfantul disc, zicand'''Diaconul''': Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Preotul: Si venind steauaia [[steluţa]], o ține deasupra tămâiei, a statut apoi o pune deasupraSfântului Agneț pe Sfântul Disc, unde era Pruncul. zicând:
Diaconul'''Preotul''': Domnului sa ne rugam. Doamne miluiesteȘi venind steaua, a stătut deasupra, unde era Pruncul.
Acopera, parinte'''Diaconul''': Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Preotul ia acoperamantul sfantului discAcoperă, il tine deasupra tamaiei, apoi acopera discul, zicand: părinte.
Preotul: Domnul a imparatitia acoperământul Sfântului Disc, intru podoaba S-a imbracat ; imbracatu-S-a Domnul intru putere si S-a incinsîl ține deasupra tămâiei, pentru ca a intarit lumeaapoi acoperă discul, care nu se va clinti. Gata este scaunul Tau de atunci, din veac esti Tu. Ridicat-au raurile, Doamne, ridicat-au raurile glasurile lor, ridica-vor raurile valurile lor cu glasuri de ape multe. Minunate sunt inaltarile marii, minunat este intru cele inalte Domnul. Marturiile Tale s-au incredintat foarte. Casei Tale se cuvine sfintenie, Doamne, intru lungime de zile. zicând:
Diaconul'''Preotul''': Domnului sa ne rugamDomnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins, pentru că a întărit lumea, care nu se va clinti. Gata este scaunul Tău de atunci, din veac ești Tu. Ridicat-au râurile, Doamne, ridicat-au râurile glasurile lor, ridica-vor râurile valurile lor cu glasuri de ape multe. Minunate sunt înălțările mării, minunat este întru cele înalte Domnul. Mărturiile Tale s-au încredințat foarte. Casei Tale se cuvine sfințenie, Doamne miluieste, întru lungime de zile.
Acopera, parinte'''Diaconul''': Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Preotul tine acoperamantul sfantului potir deasupra tamaiei si apoi acopera potirul zicand: Acoperă, părinte.
Preotulține acoperământul Sfântului Potir deasupra tămâiei și apoi acoperă potirul zicând: Acoperit-a cerurile bunatatea Ta, Hristoase, si de lauda Ta este plin pamantul.
Diaconul'''Preotul''': Domnului sa ne rugam. Doamne miluiesteAcoperit-a cerurile bunătatea Ta, Hristoase, și de lauda Ta este plin pământul.
Acopera, parinte'''Diaconul''': Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Preotul tine acoperamantul mare (Aerul) deasupra tamaiei si apoi acopera cu el sfantul disc si potir laolaltaAcoperă, zicand: părinte.
Preotul: Acopera-ne pe noi ține Acoperământul mare ([[Sfântul Aer|Aerul]]) deasupra tămâiei și apoi acoperă cu acoperamantul ari pilor Tale; departeaza de la noi pe tot vrajmasul si potrivnicul; impaca viata noastrael Sfântul Disc și Potir laolaltă, Doamne; miluieste-ne pe noi si lumea Ta si mantuieste sufletele noastre, ca un bun si de oameni iubitor. zicând:
Luand cadelnita'''Preotul''': Acoperă-ne pe noi cu acoperământul aripilor Tale; depărtează de la noi pe tot vrăjmașul și potrivnicul; împacă viața noastră, Doamne; miluiește-ne pe noi și lumea Ta și mântuiește sufletele noastre, preotul tamaiaza ca un bun și de trei ori Darurile asezate la proscomidiaroameni iubitor.
Preotul: Bine esti cuvantatLuând cădelnița, Dumnezeul nostru, Care ai binevoit asa, slava Tiepreotul tămâiază de trei ori Darurile așezate la proscomidiar.
Diaconul incheie de fiecare data'''Preotul''': Bine ești cuvântat, Dumnezeul nostru, Care ai binevoit așa, zicand: slavă Ție.
Diaconulîncheie de fiecare dată, zicând: Totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preotul si diaconul se inchina amandoi cu toata cucernicia de trei ori. '''Diaconul''': Totdeauna, luand cadelnita, zice: acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preotul și diaconul se închină amândoi cu toată cucernicia de trei ori. Diaconul, luând cădelnița, zice: Pentru punerea inainte a Cinstitelor Daruri, Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.
Preotul zice rugaciunea punerii inainte'''Diaconul''': Pentru punerea înainte a Cinstitelor Daruri, Domnului să ne rugăm. Doamne miluiește.
Preotulzice rugăciunea punerii înainte: Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce painea cea cereasca, hrana a toata lumea, pe Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis mantuitor si izbavitor si binefacator, Care ne binecuvanteaza si ne sfinteste pe noi, Insuti, binecuvanteaza (preotul binecuvanteaza cu mana) aceasta punere inainte si o primeste pe dansa intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri. Pomeneste, ca un bun si de oameni iubitor, pe cei ce au adus-o si pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne pazeste neosanditi intru sfintita lucrare a Dumnezeiestilor Tale Taine. Ca s-a sfintit si s-a preaslavit preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Si dupa aceasta'''Preotul''': Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cerească, hrana a toată lumea, pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis mântuitor și izbăvitor și binefăcător, Care ne binecuvintează și ne sfințește pe noi, Însuți, binecuvintează (preotul face apolisulbinecuvintează cu mâna) această punere înainte și o primește pe dânsa întru jertfelnicul Tău cel mai presus de ceruri. Pomenește, ca un bun și de oameni iubitor, pe cei ce au adus-o și pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne păzește neosândiți întru sfințita lucrare a Dumnezeieștilor Tale Taine. Că s-a sfințit și s-a preaslăvit preacinstitul și de mare cuviință numele Tău, zicand: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preotul: Slava Tie HristoaseȘi după aceasta, Dumnezeulepreotul face [[apolis]]ul, nadejdea noastra, slava Tie. zicând:
Diaconul'''Preotul''': Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. AminSlavă Ție, Hristoase Dumnezeule, nădejdea noastră, slavă Ție.
Doamne miluieste'''Diaconul''': Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Doamne miluiesteȘi acum și pururea și în vecii vecilor. Doamne miluiesteAmin.
In numele Domnului, Parinte, binecuvanteazaDoamne miluiește. Doamne miluiește. Doamne miluiește.
Otpustul În numele Domnului, Părinte, binecuvintează.
Preotul face otpustul potrivit fiecarei zile. [[Otpust]]ul:
Preotul: (Duminica) Cel ce a inviat din morti... (in celelalte face otpustul potrivit fiecărei zile ale saptamanii, zice numai) Hristos, Adevaratul Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Sale, ale celui intre sfinti Parintelui nostru Ioan Gura de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de se savarseste Liturghia Marelui Vasile zice: ale celui intre sfinti Parintelui nostru Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei) si ale tuturor sfintilor, sa ne miluiasca si sa ne mantuiasca pe noi ca un bun si de oameni iubitor.
Diaconul'''Preotul''': Amin(Duminica) Cel ce a înviat din morți... (în celelalte zile ale săptămânii, zice numai) Hristos, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, ale celui între sfinți Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (de se săvărșește Liturghia Marelui Vasile zice: ale celui între sfinți Părintelui nostru Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei) și ale tuturor sfinților, să ne miluiască și să ne mântuiască pe noi, ca un bun și de oameni iubitor.
Preotul merge si sta inaintea Sfintei Mese. '''Diaconul tamaiaza Darurile asezate la proscomidiar, apoi tamaiaza in cele patru laturi ale Sfintei Mese si altarul, zicand incet''': Amin.
Preotul merge și stă înaintea Sfintei Mese. Diaconul: In mormant cu trupultămâiază Darurile așezate la proscomidiar, in iad cu sufletul ca un Dumnezeuapoi tămâiază în cele patru laturi ale Sfintei Mese și [[altar]]ul, in rai cu talharul si pe scaun impreuna cu Tatal si cu Duhul ai fost, Hristoase pe toate umplandu-le, Cel ce esti necuprins. zicând încet:
'''Diaconul continua sa tamaieze intreaga biserica zicand psalmul 50''': MiluiesteÎn mormânt cu trupul, în iad cu sufletul ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost, Hristoase, pe toate umplându-ma Dumnezeule... le, Cela ce ești necuprins.
Dupa Diaconul continuă să tămâieze întreaga biserică, zicând Psalmul 50: Miluiește-mă Dumnezeule...  După ce tamaiaza toata tămâiază toată biserica, intra in sfantul intră în sfântul altar si tamaiaza Sfanta Masa si și tămâiază Sfânta Masă și pe preot si și apoi pune cadelnita cădelnița la locul ei.
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Sfânta Liturghie]]
 
[[en:Proskomedia]]
[[fr:Proscomidie]]
[[mk:Проскомидија]]
[[ru:Проскомидия]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare