Proorocul Elisei

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Proorocul Elisei,
gravură din sec. XVI

Elisei a fost un mare prooroc din secolul al IX-lea î.Hr., succesor al proorocului Ilie, făcător de minuni și vindecător, potrivit relatării din Cartea a IV-a a Regilor. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 14 iunie.

Succesor al lui Ilie

Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă
Dumnezeu i se arată lui Ilie pe când stătea în peșteră și îi spune ce să facă: să-l ungă pe Hazael, împărat al Siriei, pe Iehu, împărat al lui Israel și pe Elisei în locul său și-l anunță că va lăsa în Israel 7000 de bărbați care nu s-au închinat lui Baal.(19,9-18).Elisei, care era plugar, se ține după Ilie în Betel, Ierihon, până pe malurile Iordanului. Elisei este anunțat de fiii proorocilor din Betel și Ierihon că Ilie va fi ,,răpit deasupra capului său”. Ilie își face mantaua sul, lovește cu ea apele care se despart într-o parte și în alta și trec amândoi pe uscat. Ilie îi spune lui Elisei să ceară ce vrea de la el. Elisei cere o măsură îndoită din duhul său. Ilie spune că a cerut un lucru greu și că numai dacă îl va vedea când va fi răpit la cer se va întâmpla acest lucru. Un car de foc și niște cai de foc apar și Ilie se înălță la cer într-un vârtej de vânt iar Elisei vede totul. Acesta își sfâșie hainele în două bucăți, ia mantaua lui Ilie, lovește apele Iordanului, acestea se despart și pleacă.(2,1-14)

Proorociile

Proorocie împotriva împăratului Moabului
Ioram, împăratul lui Israel, se aliază cu Iosafat, împăratul lui Iuda și cu împăratul Edomului pentru a lupta împotriva lui Meșa, împăratul Moabului. Acesta îi plătise până atunci bir împăratului Israelului, Ahab o sută de mii de miei și o sută de mii de berbeci cu lâna lor, dar acum, când la conducere rămâne fiul său, Ioram, se răscoală împotriva acestuia. Rămași fără apă pentru oștire și pentru animale, Iosafat face apel la un prooroc al Domnului și este chemat Elisei. Acesta solicită un cântăreț, acesta îi cântă din harfă și mâna Domnului vine peste Elisei. Acesta le spune să sape niște gropi căci ele vor fi umplute de apă și le prezice victoria. Proorocia se împlinește, împăratul Moabului este înfrânt. Acesta încearcă să-l omoare pe împăratul Edomului, nu reușește și atunci îl omoară pe fiul acestuia, aducându-l ca ardere de tot. Atunci Israel s-a îndepărtat de împăratul Moabului și s-a întors în țară. (cap.3)

Proorociile împotriva lui Ben-Hadad
Împăratul Siriei, Ben-Hadad, aflat în luptă cu împăratul lui Israel este tulburat din pricina faptului că acesta cunoștea locul unde se ascundeau sirienii, fiind informat de proorocul Elisei. Avertizat că proorocul îi dezvăluie mișcările, Ben-Hadad pleacă să-l omoare. Înconjurat din toate părțile, Elisei se roagă lui Dumnezeu și Acesta îi lovește cu orbire, iar proorocul le spune că îi va conduce la omul pe care-l caută și îi predă împăratului lui Israel, căruia îi spune să-i cruțe și să-i dea stăpânului lor. Acesta îi ospătează și le dă drumul. Şi oștile asirienilor nu s-au mai întors pe ținutul lui Israel.(6,8-23)

Proorocia unei inflații
Elisei proorocește că în ziua următoare, în Samaria, se va vinde o măsură de floare de faină cu un siclu și două măsuri de orz pe un siclu. Proorocul îi spune călărețului care se îndoise că proorocia se va împlini că el va vedea acest lucru, dar nu va mânca din ele. Sirienii fug la auzul unui vuiet trimis de Domnul crezând că sunt hitiții și egiptenii tocmiți de împăratul lui Israel și poporul, înștiințat de 4 leproși, pradă tabăra abandonată a sirienilor. Iar lucrurile prădate încep să se vândă la prețuri mari fiindcă era foamete în cetate, împlinind profeția lui Elisei. În plus, călărețului respectiv îi este încredințată paza porții de către împărat și este călcat în picioare de popor la poartă și moare, împlinind profeția aceluiași prooroc (cap. 7)

Proorocia unei foamete de 7 ani
Elisei îi spune Sunamitei că Dumnezeu va trimite o foamete în țară șapte ani și îi spune să plece din țară împreună cu familia ei. Aceasta face întocmai după cuvântul omului lui Dumnezeu și pleacă în țara filistenilor șapte ani. Sunamita se întoarce și își recuperează casa și ogorul ei de la împărat, căruia Ghehazi îi povestise episodul învierii fiului ei ( cap. 8, 1-6).

Proorocia nelegiuirilor lui Hazael
Elisei îi proorocește lui Hazael că va ajunge împăratul Siriei și plânge pentru că vede dinainte răul pe care-l va face copiilor lui Israel: că va pune foc cetăților întărite ale lor, că va ucide cu sabia pe tinerii lor, că va zdrobi pe pruncii lor și că va spinteca pântecele femeilor însărcinate(8,7-15). Elisei îi proorocește lui Ioas că va avea trei victorii asupra sirienilor (13,14-19).

Minunile

Elisei vindecă apele de la Ierihon de moarte și sterpăciune aruncând sare dintr-un blid nou la izvorul apelor(2,19-22).

Elisei o ajută pe o nevastă a unui fiu de prooroc foarte credincios să nu-și vândă copiii ca robi- pentru a plăti o datorie- înmulțind untdelemnul pe care aceasta îl vindea (4,1-7).

Elisei înmulțește pâinile: din 20 de pâini de orz și spice noi mănâncă 100 de oameni și mai și rămâne (4,42-44).

Profetul îi dăruiește un fiu unei femei bogate din cetatea Şunem, care stăruia ca Elisei să mănânce și la ea și apoi chiar i-a făcut o cameră sus, în pod- căci ea nu avea fiu, iar bărbatul ei era bătrân. Când acesta are o durere de cap și moare, Elisei îi spune lui Ghehazi să pună toiagul pe capul copilului dar copilul nu se trezește. Atunci vine la fața locului, se roagă lui Dumnezeu se pune cu trupul peste trupul copilului mort, cu gura pe gura lui, cu ochii pe ochii lui, cu mâinile pe mâinile lui, trupul copilului se încălzește, apoi se mai pune o dată și copilul strănută de șapte ori, deschide ochii și își revine(4,8-37).

Elisei lovește cu lepră pe Ghehazi (slujitorul său) și sămânța lui pentru totdeauna, pentru că acesta ceruse de la Naaman un talant de argint și două haine de schimb chipurile pentru doi fii de prooroci.(cap. 5).

Un om care urma să fie îngropat a fost aruncat, la vederea unei cete de moabiți în mormântul lui Elisei, care era mort de mai bine de un an. Omul s-a atins de oasele lui Elisei, a înviat și s-a sculat pe picioare(13,20-21). Acesta este unul din temeiurile biblice ale cultului sfintelor moaște, întemeiat pe credința că relicvele unor oameni ai lui Dumnezeu își păstrează puterea de a face minuni.

Vindecarea lui Naaman

Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, tare și viteaz, care avea trecere la stăpânul său și era ținut la mare vază (căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni), suferea de lepră. O fetiță din Israel luată roabă și fiind în slujba nevestei lui Naaman spune stăpânei sale că proorocul din Samaria l-ar tămădui de lepra lui. Naaman a spus împăratului său acest lucru iar împăratul îl trimite pe Naaman cu o scrisoare la împăratul Israelului cu rugămintea de a-l scăpa de lepra sa. Când aude împăratul lui Israel își rupe hainele spunând că nu e Dumnezeu să omoare și să învie și că nu poate să-l vindece pe Naaman, crezând că împăratul Siriei caută un prilej de ceartă cu el. Elisei îi spune împăratului să-l lase să vină la el și astfel va ști că este un prooroc în Israel. Niște soli din partea lui Elisei îi spun lui Naaman aflat la poarta casei proorocului să se scalde de șapte ori în Iordan și va fi sănătos. Naaman se umple de mânie spunând că se aștepta ca să se înfățișeze Elisei însuși, să cheme Numele Dumnezeului lui, să ducă mâna la locul rănii și astfel să se vindece de lepră, adăugând că râurile din țara lui sunt mai bune decât toate apele lui Israel și că el s-ar fi putut curăți acolo. Slujitorii lui Elisei îi spun că dacă ar fi făcut un lucru greu dacă i s-ar fi cerut, de ce să nu facă și un lucru simplu. Atunci Naaman s-a cufundat de șapte ori în Iordan și s-a curățit. Naaman se înfățișează înaintea lui Elisei și îi spune că acuma cunoaște că nu este Dumnezeu pe tot pământul decât în Israel. Apoi vrea să-l răsplătească pe Elisei, dar acesta refuză. Naaman îi spune că îl roagă să-i dea pământ cât pot duce doi catâri ca de atunci înainte să nu mai aducă arderi de tot și jertfe decât Domnului; și îl mai roagă să-l ierte când se va închina zeității siriene alături de stăpânul său.( IV Regi, cap 5)

Imnografie

Tropar, glasul al 2-lea:

Cel ce a fost înger în trup, temeiul proorocilor, al doilea înaintemergător al venirii lui Hristos, Ilie măritul, care a trimis lui Elisei dar, bolile gonește și pe cei leproși curățește. Pentru aceasta și celor ce-l cinstesc pe el le izvorăște tămăduiri.

Condac, glasul al 2-lea:

Îndoit har luând de la Duhul, prooroc minunat te-ai arătat tuturor marginilor, pe cei ce te laudă pe tine izbăvindu-i din primejdii și dăruind harul minunilor tale celor ce aleargă la tine cu credință și strigă: Bucură-te, proorocule minunate!

Bibliografie

  • Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament cu trimiteri, ISBN 0 564 01708 6
  • Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârnă, Mircea Chialda, Studiul Vechiului Testament, manual pentru Facultățile Teologice, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
  • Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9332-59-5, București, 2002
  • Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, ISBN 973-9332-86-2