Prohodul Domnului (liturgică): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (diacritice)
 
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
'''Prohodul Domnului''' este slujba punerii în mormânt a Domnului, sau [[prohodire]]a, care se cântă în biserici în [[Vinerea Mare]] din [[Săptămâna Patimilor]]. Slujba se mai numeşte şi "Denia Prohodului", [[denia]] fiind o [[utrenie]] de seara din perioada [[Triod]]ului.
+
'''Prohodul Domnului''' este slujba punerii în mormânt a Domnului, sau [[prohodire]]a, care se cântă în biserici în [[Vinerea Mare]] din [[Săptămâna Patimilor]]. Slujba se mai numește și „Denia Prohodului”, [[denia]] fiind o [[utrenie]] de seară din perioada [[Triod]]ului.
  
==Text: ultima traducere din cărţile de cult (Triod, 2000)==
+
==Text: ultima traducere din cărțile de cult (Triod, 2000)==
 
===Starea I===
 
===Starea I===
1.În mormânt, Viaţă,
+
1. În mormânt, Viață,
 
Pus ai fost, Hristoase,
 
Pus ai fost, Hristoase,
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti,
+
Și s-au spăimântat oștirile îngerești,
 
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
 
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
  
2. Dar cum mori, Viaţă,
+
2. Dar cum mori, Viață,
Şi cum şezi în mormânt ?
+
Și cum șezi în mormânt ?
Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti
+
Și împărăția morții Tu o zdrobești
Şi pe morţii cei din iad îi înviezi ?
+
Și pe morții cei din iad îi înviezi ?
  
 
3. Te mărim pe Tine,
 
3. Te mărim pe Tine,
 
Iisuse Doamne,
 
Iisuse Doamne,
Şi-ngroparea îţi cinstim şi patimile,
+
Și-ngroparea îți cinstim și patimile,
 
Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit.
 
Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit.
  
4.Cel ce-ai pus pământul
+
4. Cel ce-ai pus pământul
 
Cu măsuri, Hristoase,
 
Cu măsuri, Hristoase,
Astăzi şezi în mic mormânt, Ziditorule,
+
Astăzi șezi în mic mormânt, Ziditorule,
Şi din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.
+
Și din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.
  
 
5. Iisuse al meu,
 
5. Iisuse al meu,
 
Împărat a toate,
 
Împărat a toate,
 
De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ?
 
De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ?
Vrei să dezrobeşti neamul omenesc.
+
Vrei să dezrobești neamul omenesc.
  
 
6. Stăpânul a toate
 
6. Stăpânul a toate
 
Mort se vede acum
 
Mort se vede acum
Şi deşertătorul gropilor celor morţi
+
Și deșertătorul gropilor celor morți
 
Se încuie-n groapă nouă ca unom.
 
Se încuie-n groapă nouă ca unom.
  
7. În mormânt, Viaţă,
+
7. În mormânt, Viață,
 
Pus ai fost, Hristoase,
 
Pus ai fost, Hristoase,
Şi cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut
+
Și cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut
Şi viaţă lumii Tu ai izvorât.
+
Și viață lumii Tu ai izvorât.
  
 
8. Cu cei răi, Hristoase,
 
8. Cu cei răi, Hristoase,
 
Ca un răufăcător
 
Ca un răufăcător
Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toţi
+
Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toți
Şi ne-ai scos din amăgirea celui rău.
+
Și ne-ai scos din amăgirea celui rău.
  
 
9. Mai frumos cu chipul
 
9. Mai frumos cu chipul
Decât oamenii toţi,
+
Decât oamenii toți,
Ca un om se vede mort şi fără de chip,
+
Ca un om se vede mort și fără de chip,
Cel ce toată firea a-nfrumuseţat.
+
Cel ce toată firea a-nfrumusețat.
  
 
10. Iadul cum va răbda
 
10. Iadul cum va răbda
 
Intrarea Ta, Doamne,
 
Intrarea Ta, Doamne,
Şi cum nu se va zdrobi întunecându-se,
+
Și cum nu se va zdrobi întunecându-se,
 
De-a luminii Tale fulgere orbind ?
 
De-a luminii Tale fulgere orbind ?
  
 
11. Dulcea mea lumină
 
11. Dulcea mea lumină
Şi mântuitoare,
+
Și mântuitoare,
 
Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ?
 
Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ?
O, răbdare de nespus şi negrăit !
+
O, răbdare de nespus și negrăit !
  
 
12. Nici lumea de duhuri
 
12. Nici lumea de duhuri
 
Nu pricepe, Doamne,
 
Nu pricepe, Doamne,
Nici mulţimea făr’ de trup poate povesti
+
Nici mulțimea făr’ de trup poate povesti
Taina îngropării Tale, neştiind.
+
Taina îngropării Tale, neștiind.
  
 
13. O, minuni străine !
 
13. O, minuni străine !
Linia 70: Linia 70:
 
14. În mormânt ai apus,
 
14. În mormânt ai apus,
 
Dar de-al Tatălui sân
 
Dar de-al Tatălui sân
Nicicum nu Te-ai despărţit, Hristoase al meu.
+
Nicicum nu Te-ai despărțit, Hristoase al meu.
Acest lucru e străin şi nefiresc !
+
Acest lucru e străin și nefiresc !
  
 
15. Întreaga făptură
 
15. Întreaga făptură
Recunoaşte-n Tine:
+
Recunoaște-n Tine:
Împărat adevărat, pe pământ şi-n cer,
+
Împărat adevărat, pe pământ și-n cer,
Deşi în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu !
+
Deși în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu !
  
16.Tu-n mormânt fiind pus
+
16. Tu-n mormânt fiind pus
 
Ziditor Hristoase,
 
Ziditor Hristoase,
 
Temelia iadului s-a cutremurat
 
Temelia iadului s-a cutremurat
Şi-alemorţilor morminte s-audeschis.
+
Și-alemorților morminte s-audeschis.
  
 
17. Cela ce în palmă
 
17. Cela ce în palmă
Tot pământul ţine.
+
Tot pământul ține.
 
Sub pământ acum cu trupul Se află mort,
 
Sub pământ acum cu trupul Se află mort,
Slobozind pe morţii cei legaţi în iad.
+
Slobozind pe morții cei legați în iad.
  
 
18. Din stricare, Doamne,
 
18. Din stricare, Doamne,
Viaţa mea o ridici;
+
Viața mea o ridici;
Căci murind acum, la cei morţi Te-ai pogorît
+
Căci murind acum, la cei morți Te-ai pogorît
Şi-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit.
+
Și-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit.
  
19. Ca lumina-n sfeşnic,
+
19. Ca lumina-n sfeșnic,
 
Se ascunde acum
 
Se ascunde acum
 
Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului
 
Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului
Şi din iad goneşte întunericul.
+
Și din iad gonește întunericul.
  
20. Mulţimea de oştiri,
+
20. Mulțimea de oștiri,
 
Cea duhovnicească,
 
Cea duhovnicească,
Împreună cu Iosif şi Nicodim
+
Împreună cu Iosif și Nicodim
 
Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput.
 
Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput.
  
 
21. Murind Tu de voie,
 
21. Murind Tu de voie,
 
În mormânt ai fost pus;
 
În mormânt ai fost pus;
Şi pe mine ce-am fost mort, Iisuse-al meu,
+
Și pe mine ce-am fost mort, Iisuse-al meu,
De amara mea greşeală m-ai scăpat.
+
De amara mea greșeală m-ai scăpat.
  
 
22. S-a schimbat făptura
 
22. S-a schimbat făptura
 
Prin a Tale patimi,
 
Prin a Tale patimi,
 
Căci cu Tine-au pătimit toate câte sunt,
 
Căci cu Tine-au pătimit toate câte sunt,
Ţiitor a toate cunoscându-Te.
+
Țiitor a toate cunoscându-Te.
  
 
23. Luând în pântece
 
23. Luând în pântece
A vieţii Piatră,
+
A vieții Piatră,
 
Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat
 
Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat
Pe toţi morţii ce din veac i-a înghiţit.
+
Pe toți morții ce din veac i-a înghițit.
  
 
24. În mormânt nou Te-au pus,
 
24. În mormânt nou Te-au pus,
Linia 125: Linia 125:
 
25. Pe pământ ai venit,
 
25. Pe pământ ai venit,
 
Pe Adam să-l mântui.
 
Pe Adam să-l mântui.
Şi pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorît;
+
Și pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorît;
 
Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat.
 
Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat.
  
 
26. Pământul de frică
 
26. Pământul de frică
S-a mişcat, Cuvinte,
+
S-a mișcat, Cuvinte,
Şi luceafărul lumina sa şi-a ascuns,
+
Și luceafărul lumina sa și-a ascuns,
 
Apunând a Ta lumină sub pământ.
 
Apunând a Ta lumină sub pământ.
  
 
27. Ca un om, ai murit
 
27. Ca un om, ai murit
 
De-a Ta voie, Doamne;
 
De-a Ta voie, Doamne;
Dar ca Dumnezeu pe morţi din groap-ai sculat
+
Dar ca Dumnezeu pe morți din groap-ai sculat
Şi din întunericul păcatelor.
+
Și din întunericul păcatelor.
  
 
28. Vărsând râu de lacrimi
 
28. Vărsând râu de lacrimi
Linia 144: Linia 144:
  
 
29. Ca grăuntul de grâu,
 
29. Ca grăuntul de grâu,
Ce-ncolţeşte-n pământ,
+
Ce-ncolțește-n pământ,
 
Spic aducător de rod nouă Te-ai făcut,
 
Spic aducător de rod nouă Te-ai făcut,
Înviind pe toţi urmaşii lui Adam.
+
Înviind pe toți urmașii lui Adam.
  
 
30. Sub pământ Te-ai ascuns
 
30. Sub pământ Te-ai ascuns
 
Ca un soare, acum,
 
Ca un soare, acum,
Şi-ntr-a morţii noapte neagră Te-ai învelit;
+
Și-ntr-a morții noapte neagră Te-ai învelit;
 
Ci răsai, Hristoase-al meu, mai strălucit !
 
Ci răsai, Hristoase-al meu, mai strălucit !
  
 
31. Cum ascunde luna
 
31. Cum ascunde luna
Faţa sa de soare,
+
Fața sa de soare,
Aşa groapa Te-a ascuns şi pe Tine-acum,
+
Așa groapa Te-a ascuns și pe Tine-acum,
 
Cel ce prin trupească moarte ai apus.
 
Cel ce prin trupească moarte ai apus.
  
32. Iisus, Viaţa,
+
32. Iisus, Viața,
 
Gustând moartea acum,
 
Gustând moartea acum,
Pe toţi oamenii de moarte i-a izbăvit
+
Pe toți oamenii de moarte i-a izbăvit
Şi viaţa tuturor le-a dăruit.
+
Și viața tuturor le-a dăruit.
  
 
33.Pe întâiul Adam,
 
33.Pe întâiul Adam,
 
Prin păcat omorât,
 
Prin păcat omorât,
La viaţă ridicându-l cu moartea Ta,
+
La viață ridicându-l cu moartea Ta,
 
Adam nou în trup Te-ai arătat acum.
 
Adam nou în trup Te-ai arătat acum.
  
34. Cereştile cete,
+
34. Cereștile cete,
 
Mort întins, pentru noi,
 
Mort întins, pentru noi,
Te-au văzut, Stăpânul meu, şi s-au spăimântat
+
Te-au văzut, Stăpânul meu, și s-au spăimântat
Şi cu aripile s-au acoperit.
+
Și cu aripile s-au acoperit.
  
 
35. Pogorându-Te mort,
 
35. Pogorându-Te mort,
 
De pe lemn, Cuvinte,
 
De pe lemn, Cuvinte,
 
Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt;
 
Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt;
Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toţi !
+
Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toți !
  
 
36. Bucurie, Doamne,
 
36. Bucurie, Doamne,
Linia 185: Linia 185:
 
37. Suind Tu pe cruce,
 
37. Suind Tu pe cruce,
 
Împreună-ai suit
 
Împreună-ai suit
Şi pe muritorii vii; iar stând sub pământ,
+
Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ,
Ai sculat de-acolo pe cei adormiţi.
+
Ai sculat de-acolo pe cei adormiți.
  
 
38. Ca un leu, Tu Doamne,
 
38. Ca un leu, Tu Doamne,
 
Adormind cu trupul,
 
Adormind cu trupul,
 
Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort,
 
Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort,
Lepădând şi bătrâneţea trupului.
+
Lepădând și bătrânețea trupului.
  
 
39. Cela ce din coasta
 
39. Cela ce din coasta
 
Lui Adam cel dintâi
 
Lui Adam cel dintâi
Pe strămoş ai plăsmuit, eşti în coastă-mpuns
+
Pe strămoș ai plăsmuit, ești în coastă-mpuns
Şi izvor curăţitor ne izvorăşti.
+
Și izvor curățitor ne izvorăști.
  
 
40. Se-njunghia-n taină
 
40. Se-njunghia-n taină
 
Mai-nainte mielul,
 
Mai-nainte mielul,
Iar acum Tu, pătimind fără să cârteşti,
+
Iar acum Tu, pătimind fără să cârtești,
Eşti făţiş junghiat şi firea curăţeşti.
+
Ești fățiș junghiat și firea curățești.
  
 
41. Cine dar va spune
 
41. Cine dar va spune
Chipul groaznic şi nou ?
+
Chipul groaznic și nou ?
Cel ce stăpâneşte toate făpturile
+
Cel ce stăpânește toate făpturile
Pătimeşte azi şi moare pentru noi.
+
Pătimește azi și moare pentru noi.
  
 
42. Cuprinzându-i spaima,
 
42. Cuprinzându-i spaima,
 
Au strigat îngerii:
 
Au strigat îngerii:
„Cum Se vede mort Stăpânul vieţii
+
„Cum Se vede mort Stăpânul vieții
Şi de ce-n mormânt se-ncuie Dumnezeu ?”
+
Și de ce-n mormânt se-ncuie Dumnezeu ?”
  
 
43. Din coasta Ta, Doamne,
 
43. Din coasta Ta, Doamne,
Cea însuliţată,
+
Cea însulițată,
Izvorăşti mie viaţă, prin viaţa Ta,
+
Izvorăști mie viață, prin viața Ta,
Şi înnoieşti şi mă viezi cu ea.
+
Și înnoiești și mă viezi cu ea.
 
   
 
   
 
44. Răstignit pe cruce,
 
44. Răstignit pe cruce,
Linia 224: Linia 224:
  
 
45. Cel cu chip cuvios
 
45. Cel cu chip cuvios
Te găteşte-ngrozit
+
Te gătește-ngrozit
Şi Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie,
+
Și Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie,
De-ngroparea Ta înfricoşându-se.
+
De-ngroparea Ta înfricoșându-se.
  
 
46.Sub pământ, de voie,
 
46.Sub pământ, de voie,
Linia 233: Linia 233:
 
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.
 
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.
  
47. Deşi Te-ai văzut mort,
+
47. Deși Te-ai văzut mort,
Dar eşti viu Dumnezeu
+
Dar ești viu Dumnezeu
Şi ridici de pe pământ, Hristoase la cer,
+
Și ridici de pe pământ, Hristoase la cer,
 
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.
 
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.
  
48. Deşi Te-ai văzut mort,
+
48. Deși Te-ai văzut mort,
Dar eşti viu Dumnezeu
+
Dar ești viu Dumnezeu
Şi pe oamenii cei morţi, pe toţi, înviezi,
+
Și pe oamenii cei morți, pe toți, înviezi,
 
Omorând de tot pe-al meu omorâtor.
 
Omorând de tot pe-al meu omorâtor.
  
 
49. O, ce bucurie,
 
49. O, ce bucurie,
Ce dulceaţă multă,
+
Ce dulceață multă,
A fost ceea ce-a umplut pe toţi ceidin iad,
+
A fost ceea ce-a umplut pe toți ceidin iad,
 
Strălucind lumina Ta-n adâncul lui.
 
Strălucind lumina Ta-n adâncul lui.
 
   
 
   
50. Îngroparea-Ţi laud,
+
50. Îngroparea-Ți laud,
 
Patimilor mă-nchin;
 
Patimilor mă-nchin;
Şi puterea Îţi măresc, Milostivule,
+
Și puterea Îți măresc, Milostivule,
 
Prin care de patimi am fost dezlegat.
 
Prin care de patimi am fost dezlegat.
  
 
51. Asupra Ta, Doamne,
 
51. Asupra Ta, Doamne,
Sabie-au ascuţit
+
Sabie-au ascuțit
Şi-a puternicului sabie s-a tocit,
+
Și-a puternicului sabie s-a tocit,
Iar cea din Eden se biruieşte-acum.
+
Iar cea din Eden se biruiește-acum.
  
52. Văzând mieluşeaua
+
52. Văzând mielușeaua
 
Pe-al său Miel înjunghiat,
 
Pe-al său Miel înjunghiat,
Doborâtă de dureri striga şi-ndemna
+
Doborâtă de dureri striga și-ndemna
Ca şi turma să se tânguie cu ea.
+
Ca și turma să se tânguie cu ea.
  
 
53. În mormânt de Te-ngropi,
 
53. În mormânt de Te-ngropi,
Şi în iad de pogori,
+
Și în iad de pogori,
Dar mormintele, lisuse, le-ai deşertat
+
Dar mormintele, lisuse, le-ai deșertat
Şi întregul iad, Hristoase, l-ai golit.
+
Și întregul iad, Hristoase, l-ai golit.
  
 
54. De-a Ta voie, Doamne,
 
54. De-a Ta voie, Doamne,
 
Pogorând sub pământ,
 
Pogorând sub pământ,
Pe toţi oamenii din moarte i-ai înviat
+
Pe toți oamenii din moarte i-ai înviat
Şi la slava Tatălui i-ai înălţat.
+
Și la slava Tatălui i-ai înălțat.
  
 
55. Unul din Treime,
 
55. Unul din Treime,
 
Cu trupul, pentru noi,
 
Cu trupul, pentru noi,
 
Defăimată moarte rabdă, binevoind;
 
Defăimată moarte rabdă, binevoind;
Se cutremură şi soare şi pământ.
+
Se cutremură și soare și pământ.
  
56. Urmaşii lui Iuda,
+
56. Urmașii lui Iuda,
Din izvor adăpaţi
+
Din izvor adăpați
Şi cu mană săturaţi demult, în pustiu,
+
Și cu mană săturați demult, în pustiu,
 
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.
 
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.
  
 
57. Ca un vinovat, stă
 
57. Ca un vinovat, stă
 
Cel Preadrept la Pilat
 
Cel Preadrept la Pilat
Şi la moartea cea nedreaptă e osândit
+
Și la moartea cea nedreaptă e osândit
Şi Judecătoru-i răstignit pe lemn.
+
Și Judecătoru-i răstignit pe lemn.
  
 
58. Îngâmfat Israil,
 
58. Îngâmfat Israil,
Ucigaşe popor !
+
Ucigașe popor !
Pentru ce pe Varava, pătimaş, slobozi,
+
Pentru ce pe Varava, pătimaș, slobozi,
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstigneşti ?
+
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstignești ?
  
 
59. Plăsmuind pe Adam
 
59. Plăsmuind pe Adam
 
Din pământ, cu mâna,
 
Din pământ, cu mâna,
 
Pentru dânsul Te-ai făcut om firesc în trup
 
Pentru dânsul Te-ai făcut om firesc în trup
Şi de bunăvoia Ta Te-ai răstignit.
+
Și de bunăvoia Ta Te-ai răstignit.
  
 
60. Ascultând, Cuvinte,
 
60. Ascultând, Cuvinte,
Linia 306: Linia 306:
 
Vai, a mea Lumină !
 
Vai, a mea Lumină !
 
O, lisuse-al meu ! O, Fiule preadorit !”
 
O, lisuse-al meu ! O, Fiule preadorit !”
Cu amar, striga Fecioara şi jelea.
+
Cu amar, striga Fecioara și jelea.
  
62. Pizmăreţ popor,
+
62. Pizmăreț popor,
Ucigaş blestemat !
+
Ucigaș blestemat !
Ruşinează-te măcar, înviind Hristos,
+
Rușinează-te măcar, înviind Hristos,
De mahrama şi de giulgiurile Lui.
+
De mahrama și de giulgiurile Lui.
  
 
63. Vino, necurate,
 
63. Vino, necurate,
Ucigaş ucenic,
+
Ucigaș ucenic,
Şi pricina răutăţii arată-mi-o:
+
Și pricina răutății arată-mi-o:
 
Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos să-L vinzi ?
 
Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos să-L vinzi ?
  
Linia 323: Linia 323:
 
Tu, ce Mirul ai voit să-L vinzi pe bani.
 
Tu, ce Mirul ai voit să-L vinzi pe bani.
  
65. Cu ce preţ ai vândut
+
65. Cu ce preț ai vândut
 
Sfântul Mir cel ceresc ?
 
Sfântul Mir cel ceresc ?
 
Sau ce lucru de El vrednic în schimb ai luat ?
 
Sau ce lucru de El vrednic în schimb ai luat ?
Nebunie-aflaşi, preablestemat satan !
+
Nebunie-aflași, preablestemat satan !
  
66. De iubeşti pe săraci,
+
66. De iubești pe săraci,
Şi mâhnit eşti de mir
+
Și mâhnit ești de mir
Ce se varsă, curăţind suflet păcătos,
+
Ce se varsă, curățind suflet păcătos,
Cum pe-arginţi pe-a tuturor Lumină vinzi ?
+
Cum pe-arginți pe-a tuturor Lumină vinzi ?
 
   
 
   
 
67. „O, Cuvinte, Doamne,
 
67. „O, Cuvinte, Doamne,
 
A mea bucurie,
 
A mea bucurie,
Îngroparea-Ţi de trei zile cum voi răbda ?
+
Îngroparea-Ți de trei zile cum voi răbda ?
 
Mi se rupe inima ca unei maici”.
 
Mi se rupe inima ca unei maici”.
  
 
68. „Cine-mi va da lacrimi
 
68. „Cine-mi va da lacrimi
Şi izvor nesecat,
+
Și izvor nesecat,
 
Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?”
 
Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?”
 
A strigat Fecioara, Maica Domnului.
 
A strigat Fecioara, Maica Domnului.
  
69. O, munţi şi vâlcele
+
69. O, munți și vâlcele
Şi mulţimi de oameni,
+
Și mulțimi de oameni,
Tânguiţi-vă şi plângeţi cu mine toţi
+
Tânguiți-vă și plângeți cu mine toți
Şi jeliţi cu Maica Domnului ceresc !
+
Și jeliți cu Maica Domnului ceresc !
  
 
70. „Când am să Te mai vad,
 
70. „Când am să Te mai vad,
Veşnică Lumină,
+
Veșnică Lumină,
Bucuria şi dulceaţa sufletului ?”,
+
Bucuria și dulceața sufletului ?”,
 
A strigat Fecioara, tânguindu-se.
 
A strigat Fecioara, tânguindu-se.
  
71. Deşi ca o piatră,
+
71. Deși ca o piatră,
Tare şi tăioasă,
+
Tare și tăioasă,
 
Ai primit a Te tăia; dar ne-ai izvorât
 
Ai primit a Te tăia; dar ne-ai izvorât
Râu de viaţă vie, veşnice Izvor.
+
Râu de viață vie, veșnice Izvor.
  
 
72. Ca dintr-o fântână,
 
72. Ca dintr-o fântână,
 
Din îndoitul râu,
 
Din îndoitul râu,
 
Ce din coasta Ta a curs, noi ne adăpăm  
 
Ce din coasta Ta a curs, noi ne adăpăm  
Şi viaţa veşnică o moştenim.
+
Și viața veșnică o moștenim.
  
 
73.Voind Tu, Cuvinte,
 
73.Voind Tu, Cuvinte,
 
În mormânt Te-ai văzut;
 
În mormânt Te-ai văzut;
Dar eşti viu şi Te ridici din morţi, cum ai spus,
+
Dar ești viu și Te ridici din morți, cum ai spus,
 
Cu-nvierea Ta, Mântuitorule.
 
Cu-nvierea Ta, Mântuitorule.
  
 
74. Te cântăm, Cuvinte,
 
74. Te cântăm, Cuvinte,
 
Doamne al tuturor,
 
Doamne al tuturor,
Împreună şi cu Tatăl şi Duhul Sfânt
+
Împreună și cu Tatăl și Duhul Sfânt
Şi-ngroparea Ta cea sfântă preamărim.
+
Și-ngroparea Ta cea sfântă preamărim.
  
75.Fericimu-Te toţi,
+
75.Fericimu-Te toți,
 
Maica lui Dumnezeu,
 
Maica lui Dumnezeu,
Şi-ngroparea de trei zile noi o cinstim
+
Și-ngroparea de trei zile noi o cinstim
A Fiului tău şi-al nostru Dumnezeu.
+
A Fiului tău și-al nostru Dumnezeu.
  
76. În mormânt, Viaţă,
+
76. În mormânt, Viață,
 
Pus ai fost, Hristoase,
 
Pus ai fost, Hristoase,
Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti
+
Și s-au spăimântat oștirile îngerești
 
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
 
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.
  
Linia 386: Linia 386:
 
1. Cuvine-se, dar,  
 
1. Cuvine-se, dar,  
 
Săcădem Ia Tine, Ziditorul,  
 
Săcădem Ia Tine, Ziditorul,  
Cela ce pe cruce mâinile Ţi-ai întins,  
+
Cela ce pe cruce mâinile Ți-ai întins,  
Şi-ai zdrobit de tot puterea celui rău.
+
Și-ai zdrobit de tot puterea celui rău.
  
 
2. Cuvine-se, dar,  
 
2. Cuvine-se, dar,  
Să-Ţi dăm slava-a toate Ziditorul,  
+
Să-Ți dăm slava-a toate Ziditorul,  
 
Căci din patimi Tu ne-ai scos, prin patima Ta,  
 
Căci din patimi Tu ne-ai scos, prin patima Ta,  
Şi din stricăciune toţi ne-am izbăvit.   
+
Și din stricăciune toți ne-am izbăvit.   
  
 
3. Soarele-a apus  
 
3. Soarele-a apus  
 
Iar pământul s-a clătit, Cuvinte,  
 
Iar pământul s-a clătit, Cuvinte,  
 
Apunând Tu, ne-nseratul Soare, Hristos,  
 
Apunând Tu, ne-nseratul Soare, Hristos,  
Şi cu trupul în mormânt punându-Te.
+
Și cu trupul în mormânt punându-Te.
  
 
4. Somn învietor  
 
4. Somn învietor  
Linia 410: Linia 410:
  
 
6.Sus văzându-Te,  
 
6.Sus văzându-Te,  
De Părinte nedespărţit, Doamne,  
+
De Părinte nedespărțit, Doamne,  
 
Iară jos cu trupul mort, sub pământ fiind,  
 
Iară jos cu trupul mort, sub pământ fiind,  
Serafimii s-au înfricoşat acum.
+
Serafimii s-au înfricoșat acum.
  
 
7. Răstignindu-Te,  
 
7. Răstignindu-Te,  
 
S-a rupt tâmpla templului prin mijloc  
 
S-a rupt tâmpla templului prin mijloc  
Şi şi-ascund luminătorii lumina lor,  
+
Și și-ascund luminătorii lumina lor,  
 
Sub pământ Tu, Soare, ascunzându-Te.
 
Sub pământ Tu, Soare, ascunzându-Te.
  
Linia 422: Linia 422:
 
A făcut la început pământul,  
 
A făcut la început pământul,  
 
Azi apune sub pământ, ca un muritor;  
 
Azi apune sub pământ, ca un muritor;  
Îngrozeşte-te de-aceasta, cerule !
+
Îngrozește-te de-aceasta, cerule !
  
 
9. Sub pământ apui
 
9. Sub pământ apui
 
Cela ce-ai făcut pe om cu mâna,  
 
Cela ce-ai făcut pe om cu mâna,  
Ca pe oameni să-i înalţi din căderea lor,  
+
Ca pe oameni să-i înalți din căderea lor,  
 
Cu puterea Ta atotputernică.
 
Cu puterea Ta atotputernică.
  
10.Veniţi să cântăm  
+
10.Veniți să cântăm  
 
Lui Hristos cel mort, Ce-i plâns cu jale,  
 
Lui Hristos cel mort, Ce-i plâns cu jale,  
 
Ca femeile, ce mir au adus atunci,  
 
Ca femeile, ce mir au adus atunci,  
S-auzim cu ele: „Bucuraţi-vă !”
+
S-auzim cu ele: „Bucurați-vă !”
  
 
11. Cu adevărat,  
 
11. Cu adevărat,  
Nesecat Mir eşti, Cuvinte Doamne;
+
Nesecat Mir ești, Cuvinte Doamne;
Pentru-aceea şi femeile mir Ţi-aduc,  
+
Pentru-aceea și femeile mir Ți-aduc,  
Celui viu, ca unui mort şi îngropat.
+
Celui viu, ca unui mort și îngropat.
  
 
12. Cu-ngroparea Ta  
 
12. Cu-ngroparea Ta  
 
Ai zdrobit de tot iadul, Hristoase,  
 
Ai zdrobit de tot iadul, Hristoase,  
Şi cu moartea Ta pe moarte ai omorât,  
+
Și cu moartea Ta pe moarte ai omorât,  
Şi din stricăciune lumea mântuieşti.
+
Și din stricăciune lumea mântuiești.
  
13. Râu de viaţă eşti
+
13. Râu de viață ești
Cedin Tatăl curgi, Înţelepciune,  
+
Cedin Tatăl curgi, Înțelepciune,  
Iar în groapă apunând, viaţă dăruieşti,  
+
Iar în groapă apunând, viață dăruiești,  
 
Celor din adâncurile iadului.
 
Celor din adâncurile iadului.
  
Linia 452: Linia 452:
 
Firea oamenilor cea zdrobită,  
 
Firea oamenilor cea zdrobită,  
 
Eu cu moartea Mi-am rănit trupul Meu, voind;  
 
Eu cu moartea Mi-am rănit trupul Meu, voind;  
Deci, jelind, nu-ţi bate pieptul, Maica Mea”.
+
Deci, jelind, nu-ți bate pieptul, Maica Mea”.
  
 
15. Sub pământ apui,  
 
15. Sub pământ apui,  
Cel ce eşti Luceafăr al dreptăţii,  
+
Cel ce ești Luceafăr al dreptății,  
Şi pe morţi i-ai ridicat, ca dintr-un somn greu,  
+
Și pe morți i-ai ridicat, ca dintr-un somn greu,  
 
Alungând din iad tot întunericul.
 
Alungând din iad tot întunericul.
  
 
16. Bob cu două firi:  
 
16. Bob cu două firi:  
Dătătorul de viaţă, astăzi,  
+
Dătătorul de viață, astăzi,  
 
În adânc pământ, cu lacrimi se seamănă;  
 
În adânc pământ, cu lacrimi se seamănă;  
 
Răsărind El iar, lumea va bucura.  
 
Răsărind El iar, lumea va bucura.  
Linia 471: Linia 471:
 
18. Maica Ta acum  
 
18. Maica Ta acum  
 
Varsă râuri de lacrimi, Hristoase,  
 
Varsă râuri de lacrimi, Hristoase,  
Şi-a strigat, când Te-a văzut cu trupu-n mormânt: „Înviază, Fiule, precum ai spus !”
+
Și-a strigat, când Te-a văzut cu trupu-n mormânt: „Înviază, Fiule, precum ai spus !”
  
 
19. losif Te-a ascuns,  
 
19. losif Te-a ascuns,  
 
Cu evlavie, în groapă nouă;  
 
Cu evlavie, în groapă nouă;  
Şi cântări dumnezeieşti, de-ngroparea Ta,  
+
Și cântări dumnezeiești, de-ngroparea Ta,  
Ţi-a cântat, cu lacrimi împletindu-le.
+
Ți-a cântat, cu lacrimi împletindu-le.
  
 
20. Doamne, Maica Ta,
 
20. Doamne, Maica Ta,
 
Pironit văzându-Te pe cruce,
 
Pironit văzându-Te pe cruce,
 
De amară întristare, sufletul ei
 
De amară întristare, sufletul ei
S-a pătruns de cuie şi de sabie.  
+
S-a pătruns de cuie și de sabie.  
  
 
21. Maica Ta, văzând
 
21. Maica Ta, văzând
 
Adăparea Ta cu fiere, Doamne,  
 
Adăparea Ta cu fiere, Doamne,  
Cel ce eşti dulceaţa lumii noastre întregi,  
+
Cel ce ești dulceața lumii noastre întregi,  
Faţa ei cu-amare lacrămi a udat.
+
Fața ei cu-amare lacrămi a udat.
  
 
22. „Rău m-am întristat  
 
22. „Rău m-am întristat  
Şi rărunchii mi se rup, Cuvinte,  
+
Și rărunchii mi se rup, Cuvinte,  
 
Junghierea Ta nedreaptă văzând-o”,  
 
Junghierea Ta nedreaptă văzând-o”,  
 
Zis-a Preacurata, tânguindu-se.
 
Zis-a Preacurata, tânguindu-se.
  
23. „Cum am să-Ţi închid  
+
23. „Cum am să-Ți închid  
Ochii dulci şi-ale Tale buze, Doamne,  
+
Ochii dulci și-ale Tale buze, Doamne,  
Şi cum dar ca pe un mort Te voi îngropa ?”,  
+
Și cum dar ca pe un mort Te voi îngropa ?”,  
 
Iosif a strigat, înfiorându-se.
 
Iosif a strigat, înfiorându-se.
  
 
24. Jalnice cântări  
 
24. Jalnice cântări  
Iosif şi cu Nicodim cântă  
+
Iosif și cu Nicodim cântă  
 
Lui Hristos ce S-a-ngropat, acum, în mormânt  
 
Lui Hristos ce S-a-ngropat, acum, în mormânt  
Şi cu dânşii cântă cetele cereşti.
+
Și cu dânșii cântă cetele cerești.
  
 
25. Sub pământ apui  
 
25. Sub pământ apui  
Tu, Hristoase, Soare al dreptăţii;  
+
Tu, Hristoase, Soare al dreptății;  
Deci şi buna, Maica Ta, care Te-a născut,  
+
Deci și buna, Maica Ta, care Te-a născut,  
 
De dureri se stinge, nevăzându-Te.
 
De dureri se stinge, nevăzându-Te.
  
 
26. Iadul s-a-ngrozit
 
26. Iadul s-a-ngrozit
Dătătorule de viaţă, Doamne,
+
Dătătorule de viață, Doamne,
Când prădată şi-a văzut bogăţia lui
+
Când prădată și-a văzut bogăția lui
Şi-nviaţi pe morţii cei legaţi din veac.
+
Și-nviați pe morții cei legați din veac.
  
 
27. Soare luminos  
 
27. Soare luminos  
După noapte străluceşte, Doamne;  
+
După noapte strălucește, Doamne;  
Iar Tu, după moartea Ta, străluceşti mai mult,  
+
Iar Tu, după moartea Ta, strălucești mai mult,  
 
Înviind din groapă ca un Dumnezeu.
 
Înviind din groapă ca un Dumnezeu.
  
Linia 521: Linia 521:
 
Primindu-Te în sân pământul  
 
Primindu-Te în sân pământul  
 
S-a clătit de frica Ta, Preaputernice,  
 
S-a clătit de frica Ta, Preaputernice,  
Şi pe morţi cutremurul i-a deşteptat.
+
Și pe morți cutremurul i-a deșteptat.
  
 
29. O, Hristoase-al meu !
 
29. O, Hristoase-al meu !
Iosif şi Nicodim cu miruri,
+
Iosif și Nicodim cu miruri,
 
Într-un chip deosebit, acum Te gătesc
 
Într-un chip deosebit, acum Te gătesc
Strigând: „O, pământe-nfricoşează-te !”
+
Strigând: „O, pământe-nfricoșează-te !”
  
 
30. Doamne, ai apus  
 
30. Doamne, ai apus  
Şi cu Tine-a soarelui lumină;  
+
Și cu Tine-a soarelui lumină;  
 
Iar făptura de cutremur cuprins-a fost,  
 
Iar făptura de cutremur cuprins-a fost,  
 
Făcător al tuturor vestindu-Te.
 
Făcător al tuturor vestindu-Te.
Linia 535: Linia 535:
 
31. Piatra cea din unghi  
 
31. Piatra cea din unghi  
 
O acoperă piatra tăiată  
 
O acoperă piatra tăiată  
Şi pe Domnu-L pune-n groapă un muritor.  
+
Și pe Domnu-L pune-n groapă un muritor.  
 
Înfioară-te, de-acum, pământule !
 
Înfioară-te, de-acum, pământule !
  
 
32. „Vezi-ne aici:  
 
32. „Vezi-ne aici:  
Ucenicul cel iubit şi Maica,  
+
Ucenicul cel iubit și Maica,  
Şi cu dulce glas răspunde-ne, Fiule !”,  
+
Și cu dulce glas răspunde-ne, Fiule !”,  
 
A strigat Curata, cu amar plângând.
 
A strigat Curata, cu amar plângând.
  
33. Tu, ca Cel ce eşti
+
33. Tu, ca Cel ce ești
De viaţă dătător, Cuvinte,  
+
De viață dătător, Cuvinte,  
 
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;  
 
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;  
Ba chiar şi pe morţii lor îi înviezi.
+
Ba chiar și pe morții lor îi înviezi.
  
 
34. Nici chip ai avut,  
 
34. Nici chip ai avut,  
Nici frum’seţe, când pătimeai, Doamne;  
+
Nici frum’sețe, când pătimeai, Doamne;  
 
Dar mai mult ai strălucit, când ai înviat,  
 
Dar mai mult ai strălucit, când ai înviat,  
Şi cu sfinte raze ne-ai împodobit.  
+
Și cu sfinte raze ne-ai împodobit.  
  
 
35. Ai apus în trup,  
 
35. Ai apus în trup,  
 
Sub pământ, nestinsule Luceafăr;  
 
Sub pământ, nestinsule Luceafăr;  
Şi aceasta neputând vedea soarele,  
+
Și aceasta neputând vedea soarele,  
 
În amiază-zi el s-a întunecat.
 
În amiază-zi el s-a întunecat.
  
 
36. Luna, soarele  
 
36. Luna, soarele  
 
Se întunecă-mpreună, Doamne,  
 
Se întunecă-mpreună, Doamne,  
Şi robi binevoitori Ţi s-au arătat  
+
Și robi binevoitori Ți s-au arătat  
Şi în mantii negre s-au înveşmântat.
+
Și în mantii negre s-au înveșmântat.
  
37. „Chiar de-ai şi murit,  
+
37. „Chiar de-ai și murit,  
Dar sutaşul Dumnezeu Te ştie;  
+
Dar sutașul Dumnezeu Te știe;  
 
Iar eu cum Te-oi pipăi, Dumnezeul meu,  
 
Iar eu cum Te-oi pipăi, Dumnezeul meu,  
 
Mă cutremur”, a strigat cel cu bun chip.
 
Mă cutremur”, a strigat cel cu bun chip.
  
 
38. A dormit Adam  
 
38. A dormit Adam  
Şi din coasta lui-’şi scoase moarte;  
+
Și din coasta lui-’și scoase moarte;  
 
Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu,  
 
Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu,  
Lumii viaţă izvorăşti din coasta Ta.
+
Lumii viață izvorăști din coasta Ta.
  
39. Ai dormit puţin
+
39. Ai dormit puțin
Şi-ai dat viaţă celor morţi, Hristoase,  
+
Și-ai dat viață celor morți, Hristoase,  
Şi-nviind ai înviat pe cei adormiţi,  
+
Și-nviind ai înviat pe cei adormiți,  
 
Ce-adormiseră din veacuri, Bunule.
 
Ce-adormiseră din veacuri, Bunule.
  
40. De ai şi murit,  
+
40. De ai și murit,  
 
Dar ai dat vinul de mântuire,  
 
Dar ai dat vinul de mântuire,  
Viţă, care izvorăşti viaţă tuturor;  
+
Viță, care izvorăști viață tuturor;  
Patima şi crucea Ţa Ţi le slăvesc.
+
Patima și crucea Ța Ți le slăvesc.
  
 
41. Cum au suferit
 
41. Cum au suferit
Cereştile cete îndrăzneala  
+
Cereștile cete îndrăzneala  
 
Celor ce Te-au răstignit, Dumnezeule,  
 
Celor ce Te-au răstignit, Dumnezeule,  
Când Te văd gol, sângerat şi osândit ?
+
Când Te văd gol, sângerat și osândit ?
  
 
42. O, neam jidovesc
 
42. O, neam jidovesc
Linia 595: Linia 595:
 
43. În batjocură  
 
43. În batjocură  
 
Tu îmbraci pe Împodobitorul,  
 
Tu îmbraci pe Împodobitorul,  
Care cerul a-ntărit şi-a împodobit  
+
Care cerul a-ntărit și-a împodobit  
 
Tot pământul, într-un chip preaminunat.
 
Tot pământul, într-un chip preaminunat.
  
 
44. Ca un pelican,  
 
44. Ca un pelican,  
 
Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte;  
 
Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte;  
Şi-ai dat viaţă l-ai Tăi fii, care au murit,  
+
Și-ai dat viață l-ai Tăi fii, care au murit,  
 
Răspândind asupra lor izvoare vii.
 
Răspândind asupra lor izvoare vii.
  
 
45. Oarecând Navi,  
 
45. Oarecând Navi,  
Opri soarele, zdrobind duşmanii;  
+
Opri soarele, zdrobind dușmanii;  
Iar Tu, Soare, ascunzându-Ţi lumina Ta,  
+
Iar Tu, Soare, ascunzându-Ți lumina Ta,  
 
Ai zdrobit pe-al iadului stăpânitor.
 
Ai zdrobit pe-al iadului stăpânitor.
  
46. Nu Te-ai despărţit
+
46. Nu Te-ai despărțit
 
De-al Părintelui sân, Milostive,  
 
De-al Părintelui sân, Milostive,  
 
Chiar binevoind a lua chip de muritor;  
 
Chiar binevoind a lua chip de muritor;  
Şi în iad Hristoase-al meu, Te-ai pogorât.
+
Și în iad Hristoase-al meu, Te-ai pogorât.
  
 
47. Tins fiind pe lemn,  
 
47. Tins fiind pe lemn,  
Linia 619: Linia 619:
  
 
48. „Vai, o, Fiul meu !”,  
 
48. „Vai, o, Fiul meu !”,  
Preacurata jeleşte şi zice  
+
Preacurata jelește și zice  
Că „pe care-L aşteptam ca pe-un Împărat,  
+
Că „pe care-L așteptam ca pe-un Împărat,  
 
Osândit acum pe cruce îl privesc !”
 
Osândit acum pe cruce îl privesc !”
  
 
49. „Astfel mi-a vestit  
 
49. „Astfel mi-a vestit  
 
Gavriil, venind din cer la mine:  
 
Gavriil, venind din cer la mine:  
El mi-a spus că-mpărăţia Fiului meu  
+
El mi-a spus că-mpărăția Fiului meu  
Este o împărăţie veşnică.”  
+
Este o împărăție veșnică.”  
  
 
50. „Vai, s-a împlinit  
 
50. „Vai, s-a împlinit  
 
A lui Simeon proorocie  
 
A lui Simeon proorocie  
 
Căprin inima mea sabie a trecut;  
 
Căprin inima mea sabie a trecut;  
O, Emanuile, Cel ce eşti cu noi !”  
+
O, Emanuile, Cel ce ești cu noi !”  
  
 
51. O, iudeilor !  
 
51. O, iudeilor !  
Ruşinaţi-vă măcar de morţii
+
Rușinați-vă măcar de morții
Înviaţi de Dătătorul vieţii lor,  
+
Înviați de Dătătorul vieții lor,  
Cel pe Care, plini de pizmă, L-aţi ucis.
+
Cel pe Care, plini de pizmă, L-ați ucis.
  
 
52. S-a cutremurat  
 
52. S-a cutremurat  
Şi lumina soarele şi-a stins-o,  
+
Și lumina soarele și-a stins-o,  
Când în groapă Te-a văzut neînsufleţit;  
+
Când în groapă Te-a văzut neînsuflețit;  
 
Nevăzuta mea lumină, Bunule !
 
Nevăzuta mea lumină, Bunule !
  
Linia 646: Linia 646:
 
Preacurata Maica Ta, Cuvinte,  
 
Preacurata Maica Ta, Cuvinte,  
 
Când pe Tine Te-a văzut acum în mormânt;  
 
Când pe Tine Te-a văzut acum în mormânt;  
Ne-nceput şi negrăite Dumnezeu !
+
Ne-nceput și negrăite Dumnezeu !
  
 
54.Maica Precista  
 
54.Maica Precista  
 
Omorârea Ta văzând, Hristoase,  
 
Omorârea Ta văzând, Hristoase,  
Cu adânc-amărăciune, Ţie-Ţi grăia:  
+
Cu adânc-amărăciune, Ție-Ți grăia:  
„Să nu zăboveşti, Viaţă, între morţi !”
+
„Să nu zăbovești, Viață, între morți !”
  
 
55. Iadul celcumplit  
 
55. Iadul celcumplit  
 
Tremura, când Te-a văzut pe Tine,  
 
Tremura, când Te-a văzut pe Tine,  
Veşnic Soare al măririi, Hristoase al meu,  
+
Veșnic Soare al măririi, Hristoase al meu,  
Şi în grab’ a dat din el pe cei legaţi.
+
Și în grab’ a dat din el pe cei legați.
  
56. Ce privelişte
+
56. Ce priveliște
Mare şi grozav-acum se vede;  
+
Mare și grozav-acum se vede;  
Căci al vieţii Dătător moarte-a suferit,  
+
Căci al vieții Dătător moarte-a suferit,  
Voind El să dea viaţă tuturor !
+
Voind El să dea viață tuturor !
  
57. Coasta Ţi-au împuns,
+
57. Coasta Ți-au împuns,
Mâinile Ţi-au pironit, Stăpâne;  
+
Mâinile Ți-au pironit, Stăpâne;  
Şi cu rana Ta din coastă ai vindecat  
+
Și cu rana Ta din coastă ai vindecat  
Ne-nfrânarea mâinilor strămoşilor.
+
Ne-nfrânarea mâinilor strămoșilor.
  
 
58. Oarecând jelea  
 
58. Oarecând jelea  
 
Toată casa pe fiul Rahilei;  
 
Toată casa pe fiul Rahilei;  
 
Iar acum pe al Fecioarei Fiu îl jelesc  
 
Iar acum pe al Fecioarei Fiu îl jelesc  
Maica Lui şi ceata Ucenicilor.
+
Maica Lui și ceata Ucenicilor.
  
59. Palme şi loviri  
+
59. Palme și loviri  
I s-au dat lui Hristos peste faţă,  
+
I s-au dat lui Hristos peste față,  
 
Celui ce cu mâna Sa pe om plăsmui,  
 
Celui ce cu mâna Sa pe om plăsmui,  
Şi-a zdrobit cu totul ale fiarei fălci.
+
Și-a zdrobit cu totul ale fiarei fălci.
  
60. Toţi cei credincioşi,
+
60. Toți cei credincioși,
Cu-ngroparea Ta scăpaţi de moarte,  
+
Cu-ngroparea Ta scăpați de moarte,  
Îţi cinstim,Hristoase-al nostru, cu laude,
+
Îți cinstim,Hristoase-al nostru, cu laude,
Răstignirea şi-ngroparea Ta acum.
+
Răstignirea și-ngroparea Ta acum.
  
 
61. Cel făr’ de-nceput,
 
61. Cel făr’ de-nceput,
Veşnice Părinte, Fiu şi Duh Sfânt,
+
Veșnice Părinte, Fiu și Duh Sfânt,
Întăreşte stăpânirea ’mpăraţilor
+
Întărește stăpânirea ’mpăraților
Împotriva duşmanilor, caun bun.
+
Împotriva dușmanilor, caun bun.
  
 
62. Ceea ce-ai născut,
 
62. Ceea ce-ai născut,
Preacurată Fecioară, Viaţa,
+
Preacurată Fecioară, Viața,
Potoleşte dezbinarea-n Biserică
+
Potolește dezbinarea-n Biserică
Şi dă pace, cao bună, tuturor.
+
Și dă pace, cao bună, tuturor.
  
 
63. Cuvine-se, dar,  
 
63. Cuvine-se, dar,  
 
Să cădem la Tine, Ziditorul,  
 
Să cădem la Tine, Ziditorul,  
Cela ce pe cruce mâinile Ţi-ai întins  
+
Cela ce pe cruce mâinile Ți-ai întins  
Şi-ai zdrobit de tot puterea celui rău.
+
Și-ai zdrobit de tot puterea celui rău.
  
 
===Starea a III-a===
 
===Starea a III-a===
 
1. Neamurile toate  
 
1. Neamurile toate  
 
Laudă-ngropării  
 
Laudă-ngropării  
Ţi-aduc, Hristoase-al meu.
+
Ți-aduc, Hristoase-al meu.
  
 
2. Arimateanul
 
2. Arimateanul
 
Jalnic Te pogoară  
 
Jalnic Te pogoară  
Şi în mormânt Te-ngroapă.
+
Și în mormânt Te-ngroapă.
  
 
3. De mir purtătoare,
 
3. De mir purtătoare,
Mir Ţie, Hristoase,
+
Mir Ție, Hristoase,
Ţi-aduc cu sârguinţă.
+
Ți-aduc cu sârguință.
  
 
4. Vino-întreagă fire,
 
4. Vino-întreagă fire,
Linia 717: Linia 717:
 
5. Pe Cel viu cu miruri,  
 
5. Pe Cel viu cu miruri,  
 
Ca pe-un mort să-L ungem,  
 
Ca pe-un mort să-L ungem,  
Cu mironosiţele.
+
Cu mironosițele.
  
 
6. Fericite losif !
 
6. Fericite losif !
Trupul ce dă viaţă,  
+
Trupul ce dă viață,  
 
Al lui Hristos, îngroapă.
 
Al lui Hristos, îngroapă.
  
7. Cei hrăniţi cu mană
+
7. Cei hrăniți cu mană
 
Lovesc cu piciorul  
 
Lovesc cu piciorul  
 
În Binefăcătorul.
 
În Binefăcătorul.
  
8. Cei hrăniţi cu mană,
+
8. Cei hrăniți cu mană,
Oţet şi cu fiere  
+
Oțet și cu fiere  
Ţi-aduc, Hristoase al meu.
+
Ți-aduc, Hristoase al meu.
  
 
9. O, ce nebunie !
 
9. O, ce nebunie !
 
Pe Hristos omoară  
 
Pe Hristos omoară  
Cei ce-au ucis pe profeţi.
+
Cei ce-au ucis pe profeți.
  
 
10. Ca rob făr’ de minte,  
 
10. Ca rob făr’ de minte,  
 
A trădat Iuda  
 
A trădat Iuda  
Pe-Adâncu-nţelepciunii.
+
Pe-Adâncu-nțelepciunii.
  
 
11. Rob ajunge-acuma  
 
11. Rob ajunge-acuma  
Linia 743: Linia 743:
 
Cel ce-a vândut pe Domnul.
 
Cel ce-a vândut pe Domnul.
  
12. Zis-a înţeleptul:  
+
12. Zis-a înțeleptul:  
 
„Groap’-adâncă este  
 
„Groap’-adâncă este  
 
Gâtlejul jidovilor.”
 
Gâtlejul jidovilor.”
Linia 749: Linia 749:
 
13. La viclenii jidovi,  
 
13. La viclenii jidovi,  
 
Căile lor strâmbe  
 
Căile lor strâmbe  
Curse şi ciulini sunt.  
+
Curse și ciulini sunt.  
  
14. Iosif şi Nicodim
+
14. Iosif și Nicodim
 
Pe Domnul îngroapă,
 
Pe Domnul îngroapă,
Cu toată cuviinţa.
+
Cu toată cuviința.
  
15. Slavă Ţie, Doamne,
+
15. Slavă Ție, Doamne,
Cel ce dai viaţă
+
Cel ce dai viață
Şi-n iad, puternic, cobori.
+
Și-n iad, puternic, cobori.
  
 
16. Maica Preacurata
 
16. Maica Preacurata
Linia 765: Linia 765:
 
17. „Primăvara dulce,  
 
17. „Primăvara dulce,  
 
Fiul meu preadulce.  
 
Fiul meu preadulce.  
Frum’seţea unde Ţi-a apus ?”
+
Frum’sețea unde Ți-a apus ?”
  
 
18. Plângere pornit-a
 
18. Plângere pornit-a
Linia 781: Linia 781:
 
21. Piere-amăgitorul,  
 
21. Piere-amăgitorul,  
 
Scapă amăgitul  
 
Scapă amăgitul  
Cu-nţelepciunea-Ţi, Doamne.  
+
Cu-nțelepciunea-Ți, Doamne.  
  
 
22. Cade vânzătorul
 
22. Cade vânzătorul
Linia 789: Linia 789:
 
23.Curse de ciulini sunt
 
23.Curse de ciulini sunt
 
Căile lui Iuda,  
 
Căile lui Iuda,  
Celui nebun şi viclean.
+
Celui nebun și viclean.
  
 
24. Pier răstignitorii,
 
24. Pier răstignitorii,
Linia 795: Linia 795:
 
Dumnezeiescule Fiu.
 
Dumnezeiescule Fiu.
  
25. Toţi pier, împreună,
+
25. Toți pier, împreună,
 
În groapa pierzării,  
 
În groapa pierzării,  
Bărbaţii sângiurilor.
+
Bărbații sângiurilor.
  
 
26. „Fiule din Tatăl,
 
26. „Fiule din Tatăl,
Linia 803: Linia 803:
 
Cum ai primit patima ?”
 
Cum ai primit patima ?”
  
27. Maica, mieluşeaua,
+
27. Maica, mielușeaua,
 
Mielul ei pe cruce
 
Mielul ei pe cruce
 
Văzându-L, s-a tânguit.
 
Văzându-L, s-a tânguit.
  
28. Trupul ce dă viaţă
+
28. Trupul ce dă viață
 
losif împreună  
 
losif împreună  
 
Cu Nicodim îngroapă.
 
Cu Nicodim îngroapă.
Linia 813: Linia 813:
 
29. Mult înlăcrimată
 
29. Mult înlăcrimată
 
A strigat Fecioara,
 
A strigat Fecioara,
Rărunchii pătrunzându-şi:
+
Rărunchii pătrunzându-și:
  
 
30. „O, a mea lumină,
 
30. „O, a mea lumină,
Linia 820: Linia 820:
  
 
31. „Nu mai plânge Maică;
 
31. „Nu mai plânge Maică;
Pe Adam şi Eva  
+
Pe Adam și Eva  
 
Ca să-i slobod, Eu sufăr”.
 
Ca să-i slobod, Eu sufăr”.
  
32.„Fiul meu, slăvescu-Ţi
+
32.„Fiul meu, slăvescu-Ți
 
Înalta-ndurare  
 
Înalta-ndurare  
 
Prin care rabzi acestea”.
 
Prin care rabzi acestea”.
  
33. Cu oţet şi fiere
+
33. Cu oțet și fiere
 
Te-au adăpat, Doamne,
 
Te-au adăpat, Doamne,
 
Gustarea veche s-o strici.
 
Gustarea veche s-o strici.
Linia 833: Linia 833:
 
34. Te-ai suit pe cruce,
 
34. Te-ai suit pe cruce,
 
Cel ce altădată
 
Cel ce altădată
Umbrişi poporul sub nor.
+
Umbriși poporul sub nor.
  
 
35. De mir purtătoare,
 
35. De mir purtătoare,
 
Venind la a Ta groapă,  
 
Venind la a Ta groapă,  
Ţi-aduceau, Doamne, miruri.
+
Ți-aduceau, Doamne, miruri.
  
 
36. Scoală-Te, ’ndurate,
 
36. Scoală-Te, ’ndurate,
Şi pe noi ne scoate
+
Și pe noi ne scoate
 
Din a gheenei groapă !
 
Din a gheenei groapă !
  
Linia 852: Linia 852:
  
 
39. Prinse-au fost de frică
 
39. Prinse-au fost de frică
Cereştile cete,  
+
Cereștile cete,  
 
Când Te-au văzut mort, Doamne.
 
Când Te-au văzut mort, Doamne.
  
40. Iartă de greşale
+
40. Iartă de greșale
 
Pe cei ce, cu frică,
 
Pe cei ce, cu frică,
 
Cinstesc ale Tale patimi.
 
Cinstesc ale Tale patimi.
  
41. O, înfricoşată,  
+
41. O, înfricoșată,  
 
Străină vedere;  
 
Străină vedere;  
 
Pâmântul cum Te-ascunde !
 
Pâmântul cum Te-ascunde !
  
 
42. Altădat’ un losif  
 
42. Altădat’ un losif  
Ţi-a slujit în fugă  
+
Ți-a slujit în fugă  
Şi-acum Te-ngroapă altul.
+
Și-acum Te-ngroapă altul.
  
43. Plânge, Te jeleşte,  
+
43. Plânge, Te jelește,  
Preacurata-Ţi Maică,  
+
Preacurata-Ți Maică,  
 
Fiind Tu mort, Cuvinte.
 
Fiind Tu mort, Cuvinte.
  
 
44. Spaimă ia pe îngeri  
 
44. Spaimă ia pe îngeri  
De grozava-Ţimoarte,  
+
De grozava-Țimoarte,  
 
O, Făcător a toate !
 
O, Făcător a toate !
  
 
45. Până-n zori, cu miruri  
 
45. Până-n zori, cu miruri  
Ţi-au stropit mormântul  
+
Ți-au stropit mormântul  
Cele înţelepţite.
+
Cele înțelepțite.
  
 
46. Pace în Biserici,
 
46. Pace în Biserici,
 
Lumii mântuire,
 
Lumii mântuire,
Prin învierea-Ţi dă-ne !
+
Prin învierea-Ți dă-ne !
  
 
47. O, Treime Sfântă,
 
47. O, Treime Sfântă,
Tată, Fiu şi Duh Sfânt,
+
Tată, Fiu și Duh Sfânt,
Lumea o mântuieşte.
+
Lumea o mântuiește.
  
 
48. Robilor tăi, Maică,
 
48. Robilor tăi, Maică,
Linia 893: Linia 893:
 
49. Neamurile toate
 
49. Neamurile toate
 
Laudă-ngropării
 
Laudă-ngropării
Ţi-aduc, Hristoase al meu.  
+
Ți-aduc, Hristoase al meu.  
  
 
==Textele din 1915, 1928, 2000 în paralel==
 
==Textele din 1915, 1928, 2000 în paralel==
Trei ediţii sunt puse aici în paralel:
+
Trei ediții sunt puse aici în paralel:
*ediţia 1915: ''Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos, scris şi armonizat după melodiile bisericeşti tradiţionale (pe ambele muzici) pentru corurile şcolare sătelşti de I. Popescu-Pasărea, profesor de muzică bisericească la seminariile din Bucureşti, cântăreţ şi diriginte al corului Bisericii Kalinderu, preşedinte al cântăreţilor bisericeşti'', Bucureşti, Tipografia profesională Dimitrie C. Ionescu, 1915.
+
*ediția 1915: ''Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos, scris și armonizat după melodiile bisericești tradiționale (pe ambele muzici) pentru corurile școlare sătelști de I. Popescu-Pasărea, profesor de muzică bisericească la seminariile din București, cântăreț și diriginte al corului Bisericii Kalinderu, președinte al cântăreților bisericești'', București, Tipografia profesională Dimitrie C. Ionescu, 1915.
*ediţia 1928: ''Prohodul Domnului nostru Iisus Christos, care se cântă în Sfânta şi Marea Vineri seara la priveghere'', Bucureşti, Tipografia cărţilor *
+
*ediția 1928: ''Prohodul Domnului nostru Iisus Christos, care se cântă în Sfânta și Marea Vineri seara la priveghere'', București, Tipografia cărților *
*ediţia 2000: ''Triodul'', Bucureşti, EIBM al BOR, 2000.
+
*ediția 2000: ''Triodul'', București, EIBM al BOR, 2000.
  
 
Textele puse în paralel:
 
Textele puse în paralel:
Linia 906: Linia 906:
 
*Starea a III-a: '''[[Prohodul Domnului (liturgică)/Starea a treia]]'''
 
*Starea a III-a: '''[[Prohodul Domnului (liturgică)/Starea a treia]]'''
  
==Observaţii asupra textului==
+
==Observații asupra textului==
O parte din aceste strofele Prohodului Domnului au fost eliminate sau modificate din ultimele ediţii româneşti ale cărtilor de cult (secolul XX), pentru a se evita interpretarea lor ca o atitudine antisemită la adresa evreilor, după cum urmează:
+
O parte din aceste strofele Prohodului Domnului au fost eliminate sau modificate din ultimele ediții românești ale cărtilor de cult (secolul XX), pentru a se evita interpretarea lor ca o atitudine antisemită la adresa evreilor, după cum urmează:
  
 
===Starea I===
 
===Starea I===
 
Din ''Starea întâi'' au fost eliminate total:
 
Din ''Starea întâi'' au fost eliminate total:
  
56. Urmaşii lui Iuda,<br />
+
56. Urmașii lui Iuda,<br />
Din izvor adăpaţi<br />
+
Din izvor adăpați<br />
Şi cu mană săturaţi demult, în pustiu,<br />
+
Și cu mană săturați demult, în pustiu,<br />
 
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.
 
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.
  
 
58. Îngâmfat Israil,<br />
 
58. Îngâmfat Israil,<br />
Ucigaşe popor !<br />
+
Ucigașe popor !<br />
Pentru ce pe Varava, pătimaş, slobozi,<br />
+
Pentru ce pe Varava, pătimaș, slobozi,<br />
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstigneşti ?
+
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstignești ?
  
62. Pizmăreţ popor,<br />
+
62. Pizmăreț popor,<br />
Ucigaş blestemat !<br />
+
Ucigaș blestemat !<br />
Ruşinează-te măcar, înviind Hristos,<br />
+
Rușinează-te măcar, înviind Hristos,<br />
De mahrama şi de giulgiurile Lui.
+
De mahrama și de giulgiurile Lui.
  
 
===Starea a II-a===
 
===Starea a II-a===
 
Din ''Starea a doua'' au fost eliminate total:
 
Din ''Starea a doua'' au fost eliminate total:
  
33. Tu, ca Cel ce eşti<br />
+
33. Tu, ca Cel ce ești<br />
De viaţă dătător, Cuvinte,<br />
+
De viață dătător, Cuvinte,<br />
 
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;<br />
 
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;<br />
Ba chiar şi pe morţii lor îi înviezi.
+
Ba chiar și pe morții lor îi înviezi.
  
 
42. O, neam jidovesc<br />
 
42. O, neam jidovesc<br />
Linia 941: Linia 941:
  
 
51. O, iudeilor !<br />
 
51. O, iudeilor !<br />
Ruşinaţi-vă măcar de morţii<br />
+
Rușinați-vă măcar de morții<br />
Înviaţi de Dătătorul vieţii lor,<br />
+
Înviați de Dătătorul vieții lor,<br />
Cel pe Care, plini de pizmă, L-aţi ucis.
+
Cel pe Care, plini de pizmă, L-ați ucis.
  
 
(Acesta din urmă este singurul caz în care nu a avut loc o eliminare totală, însă a fost schimbat "O, iudeilor !" cu "Fariseilor!").
 
(Acesta din urmă este singurul caz în care nu a avut loc o eliminare totală, însă a fost schimbat "O, iudeilor !" cu "Fariseilor!").
  
 
61. Cel făr’ de-nceput,<br />
 
61. Cel făr’ de-nceput,<br />
Veşnice Părinte, Fiu şi Duh Sfânt, <br />
+
Veșnice Părinte, Fiu și Duh Sfânt, <br />
Întăreşte stăpânirea ’mpăratilor <br />
+
Întărește stăpânirea ’mpăratilor <br />
Împotriva duşmanilor, ca un bun.
+
Împotriva dușmanilor, ca un bun.
  
 
===Starea a III-a===
 
===Starea a III-a===
 
Din ''Starea a treia'' au fost eliminate total:
 
Din ''Starea a treia'' au fost eliminate total:
  
7. Cei hrăniţi cu mană<br />
+
7. Cei hrăniți cu mană<br />
 
Lovesc cu piciorul <br />
 
Lovesc cu piciorul <br />
 
În Binefăcătorul.
 
În Binefăcătorul.
Linia 961: Linia 961:
 
9. O, ce nebunie ! <br />
 
9. O, ce nebunie ! <br />
 
Pe Hristos omoară<br />
 
Pe Hristos omoară<br />
Cei ce-au ucis pe profeţi.
+
Cei ce-au ucis pe profeți.
  
12. Zis-a înţeleptul: <br />
+
12. Zis-a înțeleptul: <br />
 
"Groap’-adâncă este<br />
 
"Groap’-adâncă este<br />
 
Gâtlejul jidovilor."
 
Gâtlejul jidovilor."
Linia 969: Linia 969:
 
13. La viclenii jidovi,<br />
 
13. La viclenii jidovi,<br />
 
Căile lor strâmbe<br />
 
Căile lor strâmbe<br />
Curse şi ciulini sunt.
+
Curse și ciulini sunt.
  
 
24. Pier răstignitorii,<br />
 
24. Pier răstignitorii,<br />
Linia 975: Linia 975:
 
Dumnezeiescule Fiu.
 
Dumnezeiescule Fiu.
  
25. Toţi pier, împreună,<br />
+
25. Toți pier, împreună,<br />
 
În groapa pierzării, <br />
 
În groapa pierzării, <br />
Bărbaţii sângiuirilor.
+
Bărbații sângiuirilor.
  
[[Categorie:Texte]]
+
==A se vedea și==
[[Categorie:Imnografie]]
+
*[[Prohodul Domnului (liturgică)/Starea întâi]]
 +
*[[Prohodul Domnului (liturgică)/Starea a doua]]
 +
*[[Prohodul Domnului (liturgică)/Starea a treia]]
 +
 
 +
[[Categorie:Prohodul Domnului]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]

Versiunea curentă din 18 aprilie 2014 04:57

Prohodul Domnului este slujba punerii în mormânt a Domnului, sau prohodirea, care se cântă în biserici în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Slujba se mai numește și „Denia Prohodului”, denia fiind o utrenie de seară din perioada Triodului.

Text: ultima traducere din cărțile de cult (Triod, 2000)

Starea I

1. În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și s-au spăimântat oștirile îngerești, Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

2. Dar cum mori, Viață, Și cum șezi în mormânt ? Și împărăția morții Tu o zdrobești Și pe morții cei din iad îi înviezi ?

3. Te mărim pe Tine, Iisuse Doamne, Și-ngroparea îți cinstim și patimile, Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit.

4. Cel ce-ai pus pământul Cu măsuri, Hristoase, Astăzi șezi în mic mormânt, Ziditorule, Și din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.

5. Iisuse al meu, Împărat a toate, De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ? Vrei să dezrobești neamul omenesc.

6. Stăpânul a toate Mort se vede acum Și deșertătorul gropilor celor morți Se încuie-n groapă nouă ca unom.

7. În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut Și viață lumii Tu ai izvorât.

8. Cu cei răi, Hristoase, Ca un răufăcător Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toți Și ne-ai scos din amăgirea celui rău.

9. Mai frumos cu chipul Decât oamenii toți, Ca un om se vede mort și fără de chip, Cel ce toată firea a-nfrumusețat.

10. Iadul cum va răbda Intrarea Ta, Doamne, Și cum nu se va zdrobi întunecându-se, De-a luminii Tale fulgere orbind ?

11. Dulcea mea lumină Și mântuitoare, Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ? O, răbdare de nespus și negrăit !

12. Nici lumea de duhuri Nu pricepe, Doamne, Nici mulțimea făr’ de trup poate povesti Taina îngropării Tale, neștiind.

13. O, minuni străine ! O, ce lucruri nouă ! Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort, Îngropat de mâinile lui Iosif.

14. În mormânt ai apus, Dar de-al Tatălui sân Nicicum nu Te-ai despărțit, Hristoase al meu. Acest lucru e străin și nefiresc !

15. Întreaga făptură Recunoaște-n Tine: Împărat adevărat, pe pământ și-n cer, Deși în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu !

16. Tu-n mormânt fiind pus Ziditor Hristoase, Temelia iadului s-a cutremurat Și-alemorților morminte s-audeschis.

17. Cela ce în palmă Tot pământul ține. Sub pământ acum cu trupul Se află mort, Slobozind pe morții cei legați în iad.

18. Din stricare, Doamne, Viața mea o ridici; Căci murind acum, la cei morți Te-ai pogorît Și-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit.

19. Ca lumina-n sfeșnic, Se ascunde acum Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului Și din iad gonește întunericul.

20. Mulțimea de oștiri, Cea duhovnicească, Împreună cu Iosif și Nicodim Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput.

21. Murind Tu de voie, În mormânt ai fost pus; Și pe mine ce-am fost mort, Iisuse-al meu, De amara mea greșeală m-ai scăpat.

22. S-a schimbat făptura Prin a Tale patimi, Căci cu Tine-au pătimit toate câte sunt, Țiitor a toate cunoscându-Te.

23. Luând în pântece A vieții Piatră, Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat Pe toți morții ce din veac i-a înghițit.

24. În mormânt nou Te-au pus, Înnoind, Hristoase, Firea oamenilor, prin învierea Ta, După cum se cade unui Dumnezeu.

25. Pe pământ ai venit, Pe Adam să-l mântui. Și pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorît; Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat.

26. Pământul de frică S-a mișcat, Cuvinte, Și luceafărul lumina sa și-a ascuns, Apunând a Ta lumină sub pământ.

27. Ca un om, ai murit De-a Ta voie, Doamne; Dar ca Dumnezeu pe morți din groap-ai sculat Și din întunericul păcatelor.

28. Vărsând râu de lacrimi Peste Tine, Doamne, Cea Curată, ca o maică, a glăsuit: Oare, cum Te voi îngropa, Fiul meu ?”

29. Ca grăuntul de grâu, Ce-ncolțește-n pământ, Spic aducător de rod nouă Te-ai făcut, Înviind pe toți urmașii lui Adam.

30. Sub pământ Te-ai ascuns Ca un soare, acum, Și-ntr-a morții noapte neagră Te-ai învelit; Ci răsai, Hristoase-al meu, mai strălucit !

31. Cum ascunde luna Fața sa de soare, Așa groapa Te-a ascuns și pe Tine-acum, Cel ce prin trupească moarte ai apus.

32. Iisus, Viața, Gustând moartea acum, Pe toți oamenii de moarte i-a izbăvit Și viața tuturor le-a dăruit.

33.Pe întâiul Adam, Prin păcat omorât, La viață ridicându-l cu moartea Ta, Adam nou în trup Te-ai arătat acum.

34. Cereștile cete, Mort întins, pentru noi, Te-au văzut, Stăpânul meu, și s-au spăimântat Și cu aripile s-au acoperit.

35. Pogorându-Te mort, De pe lemn, Cuvinte, Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt; Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toți !

36. Bucurie, Doamne, Fiind îngerilor, Întristare lor acum le-ai pricinuit, Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te.

37. Suind Tu pe cruce, Împreună-ai suit Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ, Ai sculat de-acolo pe cei adormiți.

38. Ca un leu, Tu Doamne, Adormind cu trupul, Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort, Lepădând și bătrânețea trupului.

39. Cela ce din coasta Lui Adam cel dintâi Pe strămoș ai plăsmuit, ești în coastă-mpuns Și izvor curățitor ne izvorăști.

40. Se-njunghia-n taină Mai-nainte mielul, Iar acum Tu, pătimind fără să cârtești, Ești fățiș junghiat și firea curățești.

41. Cine dar va spune Chipul groaznic și nou ? Cel ce stăpânește toate făpturile Pătimește azi și moare pentru noi.

42. Cuprinzându-i spaima, Au strigat îngerii: „Cum Se vede mort Stăpânul vieții Și de ce-n mormânt se-ncuie Dumnezeu ?”

43. Din coasta Ta, Doamne, Cea însulițată, Izvorăști mie viață, prin viața Ta, Și mă înnoiești și mă viezi cu ea.

44. Răstignit pe cruce, Ai chemat pe oameni, Iar curată coasta Ta împungându-se, Tuturor iertare dai, lisuse-al meu.

45. Cel cu chip cuvios Te gătește-ngrozit Și Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie, De-ngroparea Ta înfricoșându-se.

46.Sub pământ, de voie, Pogorând ca un mort, Tu ridici de pe pământ, Hristoase, la cer Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.

47. Deși Te-ai văzut mort, Dar ești viu Dumnezeu Și ridici de pe pământ, Hristoase la cer, Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.

48. Deși Te-ai văzut mort, Dar ești viu Dumnezeu Și pe oamenii cei morți, pe toți, înviezi, Omorând de tot pe-al meu omorâtor.

49. O, ce bucurie, Ce dulceață multă, A fost ceea ce-a umplut pe toți ceidin iad, Strălucind lumina Ta-n adâncul lui.

50. Îngroparea-Ți laud, Patimilor mă-nchin; Și puterea Îți măresc, Milostivule, Prin care de patimi am fost dezlegat.

51. Asupra Ta, Doamne, Sabie-au ascuțit Și-a puternicului sabie s-a tocit, Iar cea din Eden se biruiește-acum.

52. Văzând mielușeaua Pe-al său Miel înjunghiat, Doborâtă de dureri striga și-ndemna Ca și turma să se tânguie cu ea.

53. În mormânt de Te-ngropi, Și în iad de pogori, Dar mormintele, lisuse, le-ai deșertat Și întregul iad, Hristoase, l-ai golit.

54. De-a Ta voie, Doamne, Pogorând sub pământ, Pe toți oamenii din moarte i-ai înviat Și la slava Tatălui i-ai înălțat.

55. Unul din Treime, Cu trupul, pentru noi, Defăimată moarte rabdă, binevoind; Se cutremură și soare și pământ.

56. Urmașii lui Iuda, Din izvor adăpați Și cu mană săturați demult, în pustiu, În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.

57. Ca un vinovat, stă Cel Preadrept la Pilat Și la moartea cea nedreaptă e osândit Și Judecătoru-i răstignit pe lemn.

58. Îngâmfat Israil, Ucigașe popor ! Pentru ce pe Varava, pătimaș, slobozi, Iar pe Domnul pentru ce Îl răstignești ?

59. Plăsmuind pe Adam Din pământ, cu mâna, Pentru dânsul Te-ai făcut om firesc în trup Și de bunăvoia Ta Te-ai răstignit.

60. Ascultând, Cuvinte, De al Tău Părinte, Pân’ la iadu-ngrozitor Tu Te-ai pogorît, Înviind tot neamul muritorilor.

61. „Vai, Lumina lumii ! Vai, a mea Lumină ! O, lisuse-al meu ! O, Fiule preadorit !” Cu amar, striga Fecioara și jelea.

62. Pizmăreț popor, Ucigaș blestemat ! Rușinează-te măcar, înviind Hristos, De mahrama și de giulgiurile Lui.

63. Vino, necurate, Ucigaș ucenic, Și pricina răutății arată-mi-o: Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos să-L vinzi ?

64. Iubitor de oameni Te prefaci, nebune, Orb, nemernic, ne-mpăcat, vânzătorule, Tu, ce Mirul ai voit să-L vinzi pe bani.

65. Cu ce preț ai vândut Sfântul Mir cel ceresc ? Sau ce lucru de El vrednic în schimb ai luat ? Nebunie-aflași, preablestemat satan !

66. De iubești pe săraci, Și mâhnit ești de mir Ce se varsă, curățind suflet păcătos, Cum pe-arginți pe-a tuturor Lumină vinzi ?

67. „O, Cuvinte, Doamne, A mea bucurie, Îngroparea-Ți de trei zile cum voi răbda ? Mi se rupe inima ca unei maici”.

68. „Cine-mi va da lacrimi Și izvor nesecat, Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?” A strigat Fecioara, Maica Domnului.

69. O, munți și vâlcele Și mulțimi de oameni, Tânguiți-vă și plângeți cu mine toți Și jeliți cu Maica Domnului ceresc !

70. „Când am să Te mai vad, Veșnică Lumină, Bucuria și dulceața sufletului ?”, A strigat Fecioara, tânguindu-se.

71. Deși ca o piatră, Tare și tăioasă, Ai primit a Te tăia; dar ne-ai izvorât Râu de viață vie, veșnice Izvor.

72. Ca dintr-o fântână, Din îndoitul râu, Ce din coasta Ta a curs, noi ne adăpăm Și viața veșnică o moștenim.

73.Voind Tu, Cuvinte, În mormânt Te-ai văzut; Dar ești viu și Te ridici din morți, cum ai spus, Cu-nvierea Ta, Mântuitorule.

74. Te cântăm, Cuvinte, Doamne al tuturor, Împreună și cu Tatăl și Duhul Sfânt Și-ngroparea Ta cea sfântă preamărim.

75.Fericimu-Te toți, Maica lui Dumnezeu, Și-ngroparea de trei zile noi o cinstim A Fiului tău și-al nostru Dumnezeu.

76. În mormânt, Viață, Pus ai fost, Hristoase, Și s-au spăimântat oștirile îngerești Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

Starea a II-a

1. Cuvine-se, dar, Săcădem Ia Tine, Ziditorul, Cela ce pe cruce mâinile Ți-ai întins, Și-ai zdrobit de tot puterea celui rău.

2. Cuvine-se, dar, Să-Ți dăm slava-a toate Ziditorul, Căci din patimi Tu ne-ai scos, prin patima Ta, Și din stricăciune toți ne-am izbăvit.

3. Soarele-a apus Iar pământul s-a clătit, Cuvinte, Apunând Tu, ne-nseratul Soare, Hristos, Și cu trupul în mormânt punându-Te.

4. Somn învietor În mormânt dormind, Hristoase Doamne, Din cel greu somn al păcatului ai sculat Întreg neamul omenesc cel păcătos.

5. „Una-ntre femei Te-am născut Fiu, fără de durere; Dar acum sufăr dureri, prin patima Ta”, Cea curată, mult jelindu-se, zicea.

6.Sus văzându-Te, De Părinte nedespărțit, Doamne, Iară jos cu trupul mort, sub pământ fiind, Serafimii s-au înfricoșat acum.

7. Răstignindu-Te, S-a rupt tâmpla templului prin mijloc Și și-ascund luminătorii lumina lor, Sub pământ Tu, Soare, ascunzându-Te.

8. Cela ce cu-n semn A făcut la început pământul, Azi apune sub pământ, ca un muritor; Îngrozește-te de-aceasta, cerule !

9. Sub pământ apui Cela ce-ai făcut pe om cu mâna, Ca pe oameni să-i înalți din căderea lor, Cu puterea Ta atotputernică.

10.Veniți să cântăm Lui Hristos cel mort, Ce-i plâns cu jale, Ca femeile, ce mir au adus atunci, S-auzim cu ele: „Bucurați-vă !”

11. Cu adevărat, Nesecat Mir ești, Cuvinte Doamne; Pentru-aceea și femeile mir Ți-aduc, Celui viu, ca unui mort și îngropat.

12. Cu-ngroparea Ta Ai zdrobit de tot iadul, Hristoase, Și cu moartea Ta pe moarte ai omorât, Și din stricăciune lumea mântuiești.

13. Râu de viață ești Cedin Tatăl curgi, Înțelepciune, Iar în groapă apunând, viață dăruiești, Celor din adâncurile iadului.

14. „Ca să înnoiesc Firea oamenilor cea zdrobită, Eu cu moartea Mi-am rănit trupul Meu, voind; Deci, jelind, nu-ți bate pieptul, Maica Mea”.

15. Sub pământ apui, Cel ce ești Luceafăr al dreptății, Și pe morți i-ai ridicat, ca dintr-un somn greu, Alungând din iad tot întunericul.

16. Bob cu două firi: Dătătorul de viață, astăzi, În adânc pământ, cu lacrimi se seamănă; Răsărind El iar, lumea va bucura.

17. S-a temut Adam, Dumnezeu umblând în rai, atuncea, Iar acum s-a bucurat c-ai venit la iad; Căci căzând atunci, acum s-a ridicat.

18. Maica Ta acum Varsă râuri de lacrimi, Hristoase, Și-a strigat, când Te-a văzut cu trupu-n mormânt: „Înviază, Fiule, precum ai spus !”

19. losif Te-a ascuns, Cu evlavie, în groapă nouă; Și cântări dumnezeiești, de-ngroparea Ta, Ți-a cântat, cu lacrimi împletindu-le.

20. Doamne, Maica Ta, Pironit văzându-Te pe cruce, De amară întristare, sufletul ei S-a pătruns de cuie și de sabie.

21. Maica Ta, văzând Adăparea Ta cu fiere, Doamne, Cel ce ești dulceața lumii noastre întregi, Fața ei cu-amare lacrămi a udat.

22. „Rău m-am întristat Și rărunchii mi se rup, Cuvinte, Junghierea Ta nedreaptă văzând-o”, Zis-a Preacurata, tânguindu-se.

23. „Cum am să-Ți închid Ochii dulci și-ale Tale buze, Doamne, Și cum dar ca pe un mort Te voi îngropa ?”, Iosif a strigat, înfiorându-se.

24. Jalnice cântări Iosif și cu Nicodim cântă Lui Hristos ce S-a-ngropat, acum, în mormânt Și cu dânșii cântă cetele cerești.

25. Sub pământ apui Tu, Hristoase, Soare al dreptății; Deci și buna, Maica Ta, care Te-a născut, De dureri se stinge, nevăzându-Te.

26. Iadul s-a-ngrozit Dătătorule de viață, Doamne, Când prădată și-a văzut bogăția lui Și-nviați pe morții cei legați din veac.

27. Soare luminos După noapte strălucește, Doamne; Iar Tu, după moartea Ta, strălucești mai mult, Înviind din groapă ca un Dumnezeu.

28.Ziditorule, Primindu-Te în sân pământul S-a clătit de frica Ta, Preaputernice, Și pe morți cutremurul i-a deșteptat.

29. O, Hristoase-al meu ! Iosif și Nicodim cu miruri, Într-un chip deosebit, acum Te gătesc Strigând: „O, pământe-nfricoșează-te !”

30. Doamne, ai apus Și cu Tine-a soarelui lumină; Iar făptura de cutremur cuprins-a fost, Făcător al tuturor vestindu-Te.

31. Piatra cea din unghi O acoperă piatra tăiată Și pe Domnu-L pune-n groapă un muritor. Înfioară-te, de-acum, pământule !

32. „Vezi-ne aici: Ucenicul cel iubit și Maica, Și cu dulce glas răspunde-ne, Fiule !”, A strigat Curata, cu amar plângând.

33. Tu, ca Cel ce ești De viață dătător, Cuvinte, Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit; Ba chiar și pe morții lor îi înviezi.

34. Nici chip ai avut, Nici frum’sețe, când pătimeai, Doamne; Dar mai mult ai strălucit, când ai înviat, Și cu sfinte raze ne-ai împodobit.

35. Ai apus în trup, Sub pământ, nestinsule Luceafăr; Și aceasta neputând vedea soarele, În amiază-zi el s-a întunecat.

36. Luna, soarele Se întunecă-mpreună, Doamne, Și robi binevoitori Ți s-au arătat Și în mantii negre s-au înveșmântat.

37. „Chiar de-ai și murit, Dar sutașul Dumnezeu Te știe; Iar eu cum Te-oi pipăi, Dumnezeul meu, Mă cutremur”, a strigat cel cu bun chip.

38. A dormit Adam Și din coasta lui-’și scoase moarte; Tu dormind acum, Cuvinte-al lui Dumnezeu, Lumii viață izvorăști din coasta Ta.

39. Ai dormit puțin Și-ai dat viață celor morți, Hristoase, Și-nviind ai înviat pe cei adormiți, Ce-adormiseră din veacuri, Bunule.

40. De ai și murit, Dar ai dat vinul de mântuire, Viță, care izvorăști viață tuturor; Patima și crucea Ța Ți le slăvesc.

41. Cum au suferit Cereștile cete îndrăzneala Celor ce Te-au răstignit, Dumnezeule, Când Te văd gol, sângerat și osândit ?

42. O, neam jidovesc Îndărătnic, ce-ai primit arvuna ! Cunoscut-ai ridicarea Bisericii; Pentru ce dar pe Hristos L-ai osândit ?

43. În batjocură Tu îmbraci pe Împodobitorul, Care cerul a-ntărit și-a împodobit Tot pământul, într-un chip preaminunat.

44. Ca un pelican, Te-ai rănit în coasta Ta, Cuvinte; Și-ai dat viață l-ai Tăi fii, care au murit, Răspândind asupra lor izvoare vii.

45. Oarecând Navi, Opri soarele, zdrobind dușmanii; Iar Tu, Soare, ascunzându-Ți lumina Ta, Ai zdrobit pe-al iadului stăpânitor.

46. Nu Te-ai despărțit De-al Părintelui sân, Milostive, Chiar binevoind a lua chip de muritor; Și în iad Hristoase-al meu, Te-ai pogorât.

47. Tins fiind pe lemn, Cel ce spânzuri pământul pe ape, În pământ, fără suflare, acum cobori; Care lucru nerăbdându-l, tremură.

48. „Vai, o, Fiul meu !”, Preacurata jelește și zice Că „pe care-L așteptam ca pe-un Împărat, Osândit acum pe cruce îl privesc !”

49. „Astfel mi-a vestit Gavriil, venind din cer la mine: El mi-a spus că-mpărăția Fiului meu Este o împărăție veșnică.”

50. „Vai, s-a împlinit A lui Simeon proorocie Căprin inima mea sabie a trecut; O, Emanuile, Cel ce ești cu noi !”

51. O, iudeilor ! Rușinați-vă măcar de morții Înviați de Dătătorul vieții lor, Cel pe Care, plini de pizmă, L-ați ucis.

52. S-a cutremurat Și lumina soarele și-a stins-o, Când în groapă Te-a văzut neînsuflețit; Nevăzuta mea lumină, Bunule !

53. Cu amar plângea Preacurata Maica Ta, Cuvinte, Când pe Tine Te-a văzut acum în mormânt; Ne-nceput și negrăite Dumnezeu !

54.Maica Precista Omorârea Ta văzând, Hristoase, Cu adânc-amărăciune, Ție-Ți grăia: „Să nu zăbovești, Viață, între morți !”

55. Iadul celcumplit Tremura, când Te-a văzut pe Tine, Veșnic Soare al măririi, Hristoase al meu, Și în grab’ a dat din el pe cei legați.

56. Ce priveliște Mare și grozav-acum se vede; Căci al vieții Dătător moarte-a suferit, Voind El să dea viață tuturor !

57. Coasta Ți-au împuns, Mâinile Ți-au pironit, Stăpâne; Și cu rana Ta din coastă ai vindecat Ne-nfrânarea mâinilor strămoșilor.

58. Oarecând jelea Toată casa pe fiul Rahilei; Iar acum pe al Fecioarei Fiu îl jelesc Maica Lui și ceata Ucenicilor.

59. Palme și loviri I s-au dat lui Hristos peste față, Celui ce cu mâna Sa pe om plăsmui, Și-a zdrobit cu totul ale fiarei fălci.

60. Toți cei credincioși, Cu-ngroparea Ta scăpați de moarte, Îți cinstim,Hristoase-al nostru, cu laude, Răstignirea și-ngroparea Ta acum.

61. Cel făr’ de-nceput, Veșnice Părinte, Fiu și Duh Sfânt, Întărește stăpânirea ’mpăraților Împotriva dușmanilor, caun bun.

62. Ceea ce-ai născut, Preacurată Fecioară, Viața, Potolește dezbinarea-n Biserică Și dă pace, cao bună, tuturor.

63. Cuvine-se, dar, Să cădem la Tine, Ziditorul, Cela ce pe cruce mâinile Ți-ai întins Și-ai zdrobit de tot puterea celui rău.

Starea a III-a

1. Neamurile toate Laudă-ngropării Ți-aduc, Hristoase-al meu.

2. Arimateanul Jalnic Te pogoară Și în mormânt Te-ngroapă.

3. De mir purtătoare, Mir Ție, Hristoase, Ți-aduc cu sârguință.

4. Vino-întreagă fire, Psalmi de îngropare Lui Hristos să-I aducem,

5. Pe Cel viu cu miruri, Ca pe-un mort să-L ungem, Cu mironosițele.

6. Fericite losif ! Trupul ce dă viață, Al lui Hristos, îngroapă.

7. Cei hrăniți cu mană Lovesc cu piciorul În Binefăcătorul.

8. Cei hrăniți cu mană, Oțet și cu fiere Ți-aduc, Hristoase al meu.

9. O, ce nebunie ! Pe Hristos omoară Cei ce-au ucis pe profeți.

10. Ca rob făr’ de minte, A trădat Iuda Pe-Adâncu-nțelepciunii.

11. Rob ajunge-acuma Vicleanul de Iuda, Cel ce-a vândut pe Domnul.

12. Zis-a înțeleptul: „Groap’-adâncă este Gâtlejul jidovilor.”

13. La viclenii jidovi, Căile lor strâmbe Curse și ciulini sunt.

14. Iosif și Nicodim Pe Domnul îngroapă, Cu toată cuviința.

15. Slavă Ție, Doamne, Cel ce dai viață Și-n iad, puternic, cobori.

16. Maica Preacurata Se jelea, Cuvinte, Pe tine mort văzându-Te.

17. „Primăvara dulce, Fiul meu preadulce. Frum’sețea unde Ți-a apus ?”

18. Plângere pornit-a Maica Preacurata, Când ai murit, Cuvinte.

19. Vin cu mir, să-L ungă, De mir purtătoare, Pe Hristos, Mirul ceresc.

20. Cu moartea pe moarte O omori Tu, Doamne, Cu sfânta Ta putere.

21. Piere-amăgitorul, Scapă amăgitul Cu-nțelepciunea-Ți, Doamne.

22. Cade vânzătorul În fundul gheenei, În groapa stricăciunii.

23.Curse de ciulini sunt Căile lui Iuda, Celui nebun și viclean.

24. Pier răstignitorii, Împărate-a toate, Dumnezeiescule Fiu.

25. Toți pier, împreună, În groapa pierzării, Bărbații sângiurilor.

26. „Fiule din Tatăl, Împărat a toate, Cum ai primit patima ?”

27. Maica, mielușeaua, Mielul ei pe cruce Văzându-L, s-a tânguit.

28. Trupul ce dă viață losif împreună Cu Nicodim îngroapă.

29. Mult înlăcrimată A strigat Fecioara, Rărunchii pătrunzându-și:

30. „O, a mea lumină, Fiul meu preadulce, Cum Te-ai ascuns în groapă ?”

31. „Nu mai plânge Maică; Pe Adam și Eva Ca să-i slobod, Eu sufăr”.

32.„Fiul meu, slăvescu-Ți Înalta-ndurare Prin care rabzi acestea”.

33. Cu oțet și fiere Te-au adăpat, Doamne, Gustarea veche s-o strici.

34. Te-ai suit pe cruce, Cel ce altădată Umbriși poporul sub nor.

35. De mir purtătoare, Venind la a Ta groapă, Ți-aduceau, Doamne, miruri.

36. Scoală-Te, ’ndurate, Și pe noi ne scoate Din a gheenei groapă !

37. „Doamne, înviază”, Zicea, vărsând lacrimi, Maica Ta ce Te-a născut.

38. Înviază-n grabă, Alungând durerea Curatei Tale Maice !

39. Prinse-au fost de frică Cereștile cete, Când Te-au văzut mort, Doamne.

40. Iartă de greșale Pe cei ce, cu frică, Cinstesc ale Tale patimi.

41. O, înfricoșată, Străină vedere; Pâmântul cum Te-ascunde !

42. Altădat’ un losif Ți-a slujit în fugă Și-acum Te-ngroapă altul.

43. Plânge, Te jelește, Preacurata-Ți Maică, Fiind Tu mort, Cuvinte.

44. Spaimă ia pe îngeri De grozava-Țimoarte, O, Făcător a toate !

45. Până-n zori, cu miruri Ți-au stropit mormântul Cele înțelepțite.

46. Pace în Biserici, Lumii mântuire, Prin învierea-Ți dă-ne !

47. O, Treime Sfântă, Tată, Fiu și Duh Sfânt, Lumea o mântuiește.

48. Robilor tăi, Maică, Dă-le ca să vadă ’Nvierea Fiului tău !

49. Neamurile toate Laudă-ngropării Ți-aduc, Hristoase al meu.

Textele din 1915, 1928, 2000 în paralel

Trei ediții sunt puse aici în paralel:

  • ediția 1915: Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos, scris și armonizat după melodiile bisericești tradiționale (pe ambele muzici) pentru corurile școlare sătelști de I. Popescu-Pasărea, profesor de muzică bisericească la seminariile din București, cântăreț și diriginte al corului Bisericii Kalinderu, președinte al cântăreților bisericești, București, Tipografia profesională Dimitrie C. Ionescu, 1915.
  • ediția 1928: Prohodul Domnului nostru Iisus Christos, care se cântă în Sfânta și Marea Vineri seara la priveghere, București, Tipografia cărților *
  • ediția 2000: Triodul, București, EIBM al BOR, 2000.

Textele puse în paralel:

Observații asupra textului

O parte din aceste strofele Prohodului Domnului au fost eliminate sau modificate din ultimele ediții românești ale cărtilor de cult (secolul XX), pentru a se evita interpretarea lor ca o atitudine antisemită la adresa evreilor, după cum urmează:

Starea I

Din Starea întâi au fost eliminate total:

56. Urmașii lui Iuda,
Din izvor adăpați
Și cu mană săturați demult, în pustiu,
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.

58. Îngâmfat Israil,
Ucigașe popor !
Pentru ce pe Varava, pătimaș, slobozi,
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstignești ?

62. Pizmăreț popor,
Ucigaș blestemat !
Rușinează-te măcar, înviind Hristos,
De mahrama și de giulgiurile Lui.

Starea a II-a

Din Starea a doua au fost eliminate total:

33. Tu, ca Cel ce ești
De viață dătător, Cuvinte,
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;
Ba chiar și pe morții lor îi înviezi.

42. O, neam jidovesc
Îndărătnic, ce-ai primit arvuna !
Cunoscut-ai ridicarea Bisericii;
Pentru ce dar pe Hristos L-ai osândit ?

51. O, iudeilor !
Rușinați-vă măcar de morții
Înviați de Dătătorul vieții lor,
Cel pe Care, plini de pizmă, L-ați ucis.

(Acesta din urmă este singurul caz în care nu a avut loc o eliminare totală, însă a fost schimbat "O, iudeilor !" cu "Fariseilor!").

61. Cel făr’ de-nceput,
Veșnice Părinte, Fiu și Duh Sfânt,
Întărește stăpânirea ’mpăratilor
Împotriva dușmanilor, ca un bun.

Starea a III-a

Din Starea a treia au fost eliminate total:

7. Cei hrăniți cu mană
Lovesc cu piciorul
În Binefăcătorul.

9. O, ce nebunie !
Pe Hristos omoară
Cei ce-au ucis pe profeți.

12. Zis-a înțeleptul:
"Groap’-adâncă este
Gâtlejul jidovilor."

13. La viclenii jidovi,
Căile lor strâmbe
Curse și ciulini sunt.

24. Pier răstignitorii,
Împărate-a toate,
Dumnezeiescule Fiu.

25. Toți pier, împreună,
În groapa pierzării,
Bărbații sângiuirilor.

A se vedea și