Privegherea de toată noaptea: Diferență între versiuni
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | {{ | + | {{Slujbe}}'''Privegherea de toată noaptea''' (în greceşte: ''agrypnia'', "fără somn", sau ''pannihis'', "toată noaptea"; în slavonă: ''vsenoshnoe bdenie'') este o combinaţie din mai multe slujbe a cărei structură diferă foarte mult în funcţie de tradiţia liturgică locală şi regională. În tradiţia bizantină, această slujbă durează toată noaptea fiind formată din întreg ciclul liturgic, culminând cu [[Sfânta Liturghie]]. În tradiţia slavă, ţine mai puţin şi conţine, de obicei, [[Vecernia]] (sau [[Pavecerniţa Mare]]), [[Utrenia]] şi [[Ceasurile|Ceasul Întâi]], fiind slujba regulată de sâmbătă seara. Atunci când se slujeşte Privegherea, unele porţiuni din slujbele constitutive sunt modificate. |
| − | + | Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că [[Vecernie|Vecernia Mică]] (diferită atât de Vecernia Mare şi de cea Zilnică) se slujeşte la începutul serii (deşi de obicei aceasta se slujeşte doar în catedrale şi mănăstiri). Această practică îşi are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus), apoi luau masa şi mai târziu începeau să slujească Privegherea de toată noaptea (ca conţine versiunea completă a Vecerniei). În plus, includerea Litiei (cu binecuvântarea pâinilor) are rolul de a-i întări şi sprijini pe credincioşi în timp ce participă la o slujbă care poate dura peste opt ore din noapte atunci când se ţine în maniera tradiţională. | |
| − | |||
| − | Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că [[Vecernie|Vecernia Mică]] (diferită atât de Vecernia Mare şi de cea Zilnică) se slujeşte la începutul serii (deşi de obicei aceasta se slujeşte doar în catedrale şi mănăstiri). Această practică îşi are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus), apoi luau masa şi mai târziu începeau să slujească Privegherea de toată noaptea (ca conţine versiunea completă a Vecerniei). În plus, includerea Litiei | ||
==Tradiţia bizantină== | ==Tradiţia bizantină== | ||
| − | În tradiţia bizantină, Privegherea de toată noaptea conţine [[Vecernie|Vecernia Mare]] inclusiv [[Litia]] şi [[Artoklasia]], [[Utrenie|Utrenia]], Ceasurile Întâi, al | + | În tradiţia bizantină, Privegherea de toată noaptea conţine [[Vecernie|Vecernia Mare]] inclusiv [[Litia]] şi [[Artoklasia]], [[Utrenie|Utrenia]], Ceasurile Întâi, al Treilea, al Şaselea şi se încheie cu [[Sfânta Liturghie]]. Dacă Sfânta Liturghie se slujeşte imediat, se pot omite [[Ceasurile]]. |
| − | Din cauza lungimii ei, Privegherea de Toată Noaptea este rareori slujită în [[parohie|parohii]], dar este slujită în alte locuri, în special în zilele de sărbătoare mare. Totuşi, se slujeşte frecvent în [[mănăstire|mănăstiri]], în special la zile de sărbătoare mare sau de | + | Din cauza lungimii ei, Privegherea de Toată Noaptea este rareori slujită în [[parohie|parohii]], dar este slujită în alte locuri, în special în zilele de sărbătoare mare. Totuşi, se slujeşte frecvent în [[mănăstire|mănăstiri]], în special la zile de [[sărbătoare]] mare sau de [[hram]]ul comunităţii. |
==Tradiţia rusă== | ==Tradiţia rusă== | ||
În tradiţia rusă, Privegherea de toată noaptea este slujba obişnuită de sâmbătă seara şi constă, de obicei, din [[Vecernie]], [[Utrenie]] şi [[Ceasuri|Ceasul Întâi]]—deşi, cu anumite ocazii, conţine şi [[Pavecerniţa Mare]] în loc de Vecernie. În cadrul parohiilor Privegherea este slujită cu mai puţin zel decât în mănăstiri, dar structura este aceeaşi. Adesea, Vecernie conţine şi [[Litia]], cu binecuvântarea pâinii—întotdeauna la sărbătorile mari. | În tradiţia rusă, Privegherea de toată noaptea este slujba obişnuită de sâmbătă seara şi constă, de obicei, din [[Vecernie]], [[Utrenie]] şi [[Ceasuri|Ceasul Întâi]]—deşi, cu anumite ocazii, conţine şi [[Pavecerniţa Mare]] în loc de Vecernie. În cadrul parohiilor Privegherea este slujită cu mai puţin zel decât în mănăstiri, dar structura este aceeaşi. Adesea, Vecernie conţine şi [[Litia]], cu binecuvântarea pâinii—întotdeauna la sărbătorile mari. | ||
| − | Diferenţele dintre practica slujirea riguroasă şi cea mai relaxată a parohiilor constă în aceea că la nivelul parohiilor se folosesc unele prescurtări în timp ce în mănăstiri se cântă pe un ritm mai rar şi cu unele citiri incluse. O practică mai puţin riguroasă constă în a opri Privegherea după Ceasul Întâi şi apoi continuarea ei cu Ceasurile al | + | Diferenţele dintre practica slujirea riguroasă şi cea mai relaxată a parohiilor constă în aceea că la nivelul parohiilor se folosesc unele prescurtări în timp ce în mănăstiri se cântă pe un ritm mai rar şi cu unele citiri incluse. O practică mai puţin riguroasă constă în a opri Privegherea după Ceasul Întâi şi apoi continuarea ei cu Ceasurile al Treilea şi al Şaselea în dimineaţa următoare, urmată imediat de Sfânta Liturghie. |
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
Versiunea de la data 19 decembrie 2012 13:38
Privegherea de toată noaptea (în greceşte: agrypnia, "fără somn", sau pannihis, "toată noaptea"; în slavonă: vsenoshnoe bdenie) este o combinaţie din mai multe slujbe a cărei structură diferă foarte mult în funcţie de tradiţia liturgică locală şi regională. În tradiţia bizantină, această slujbă durează toată noaptea fiind formată din întreg ciclul liturgic, culminând cu Sfânta Liturghie. În tradiţia slavă, ţine mai puţin şi conţine, de obicei, Vecernia (sau Pavecerniţa Mare), Utrenia şi Ceasul Întâi, fiind slujba regulată de sâmbătă seara. Atunci când se slujeşte Privegherea, unele porţiuni din slujbele constitutive sunt modificate.
Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că Vecernia Mică (diferită atât de Vecernia Mare şi de cea Zilnică) se slujeşte la începutul serii (deşi de obicei aceasta se slujeşte doar în catedrale şi mănăstiri). Această practică îşi are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus), apoi luau masa şi mai târziu începeau să slujească Privegherea de toată noaptea (ca conţine versiunea completă a Vecerniei). În plus, includerea Litiei (cu binecuvântarea pâinilor) are rolul de a-i întări şi sprijini pe credincioşi în timp ce participă la o slujbă care poate dura peste opt ore din noapte atunci când se ţine în maniera tradiţională.
Tradiţia bizantină
În tradiţia bizantină, Privegherea de toată noaptea conţine Vecernia Mare inclusiv Litia şi Artoklasia, Utrenia, Ceasurile Întâi, al Treilea, al Şaselea şi se încheie cu Sfânta Liturghie. Dacă Sfânta Liturghie se slujeşte imediat, se pot omite Ceasurile.
Din cauza lungimii ei, Privegherea de Toată Noaptea este rareori slujită în parohii, dar este slujită în alte locuri, în special în zilele de sărbătoare mare. Totuşi, se slujeşte frecvent în mănăstiri, în special la zile de sărbătoare mare sau de hramul comunităţii.
Tradiţia rusă
În tradiţia rusă, Privegherea de toată noaptea este slujba obişnuită de sâmbătă seara şi constă, de obicei, din Vecernie, Utrenie şi Ceasul Întâi—deşi, cu anumite ocazii, conţine şi Pavecerniţa Mare în loc de Vecernie. În cadrul parohiilor Privegherea este slujită cu mai puţin zel decât în mănăstiri, dar structura este aceeaşi. Adesea, Vecernie conţine şi Litia, cu binecuvântarea pâinii—întotdeauna la sărbătorile mari.
Diferenţele dintre practica slujirea riguroasă şi cea mai relaxată a parohiilor constă în aceea că la nivelul parohiilor se folosesc unele prescurtări în timp ce în mănăstiri se cântă pe un ritm mai rar şi cu unele citiri incluse. O practică mai puţin riguroasă constă în a opri Privegherea după Ceasul Întâi şi apoi continuarea ei cu Ceasurile al Treilea şi al Şaselea în dimineaţa următoare, urmată imediat de Sfânta Liturghie.
