Pridvor: Diferență între versiuni
m (img+) |
(+imagine din România) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | [[Image:ChoraChurchFloorplan 1912.jpg|right|thumb|300px|Planul arhitectural al bisericii Chora din Constantinopol ( | + | [[Image:ChoraChurchFloorplan 1912.jpg|right|thumb|300px|Planul arhitectural al bisericii Chora din Constantinopol]] |
| + | [[Imagine:Stavropoleos_269.jpg|thumb|300px|Pridvorul [[Biserica Stavropoleos (Bucureşti)|Bisericii Stavropoleos, București]]]] | ||
| + | '''Pridvorul''' (sl. ''pritvorŭ'') sau '''exonartex''' (neologism, tehnic) este tinda bisericii, o încăpere cel mai adesea deschisă ca un cerdac prin care se intră de afară în [[pronaos]]ul bisericii. | ||
În Țara Românească, pridvorul se generalizează abia în secolul al XVII-lea, iar [[iconografia]] sa se cristalizează în secolul al XVIII-lea: „Împrumuturi din repertoriul de pronaos, teme noi, formule ulterior abandonate însoțesc marea temă a [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]], singura stabilă de la început, proprie fiind zonelor vestice ale bisericii.” <ref>Corina Popa, Ioana Iancovescu, ''Mânăstirea Hurezi'', Ed. Simetria, 2009, p.241</ref> | În Țara Românească, pridvorul se generalizează abia în secolul al XVII-lea, iar [[iconografia]] sa se cristalizează în secolul al XVIII-lea: „Împrumuturi din repertoriul de pronaos, teme noi, formule ulterior abandonate însoțesc marea temă a [[Judecata de Apoi|Judecății de Apoi]], singura stabilă de la început, proprie fiind zonelor vestice ale bisericii.” <ref>Corina Popa, Ioana Iancovescu, ''Mânăstirea Hurezi'', Ed. Simetria, 2009, p.241</ref> | ||
Versiunea de la data 18 martie 2013 07:13
Pridvorul (sl. pritvorŭ) sau exonartex (neologism, tehnic) este tinda bisericii, o încăpere cel mai adesea deschisă ca un cerdac prin care se intră de afară în pronaosul bisericii.
În Țara Românească, pridvorul se generalizează abia în secolul al XVII-lea, iar iconografia sa se cristalizează în secolul al XVIII-lea: „Împrumuturi din repertoriul de pronaos, teme noi, formule ulterior abandonate însoțesc marea temă a Judecății de Apoi, singura stabilă de la început, proprie fiind zonelor vestice ale bisericii.” [1]
Bolta, sau calota centrală a pridvorului, este în general rezervată lui Iisus Hristos, Pantocrator sau Emanuel într-un medalion rotund, înconjurat de cetele îngerilor (în inel în jurul medalionului), dar și de cei patru evangheliști cu tetramorf, într-o slavă în formă pătrată.
Articole înrudite
Note
- ↑ Corina Popa, Ioana Iancovescu, Mânăstirea Hurezi, Ed. Simetria, 2009, p.241
