1.062 de modificări
Modificări
m
În unele cazuri Dumnezeu îngăduie moartea respectivului tocmai din [[iubirea|iubire]], ştiind că dacă moare atunci se va [[mântuirea|mântui]], pe când dacă l-ar fi lăsat să mai trăiască ar fi căzut din credinţă şi în loc să ajungă în [[rai]] ar fi ajuns în [[iad]].
a redenumit Pretexte şi justificări pentru necredinţă în Pretexte și justificări pentru necredință: Diacritice cu virgulă.
{{Spiritualitate didactică}}
'''Pretextele şi justificările pentru necredinţă''' sunt acele raţionamente eronate pe care unii oameni le folosesc şi le invocă în disputele verbale pentru a-şi justifica depărtarea faţă de [[credinţa]] creştin-ortodoxă, în ultimă instanţă faţă de [[Dumnezeu]]. Cele mai importante sunt: afirmarea incompatibilităţii între nenorociri ([[boala|boli]], [[suferinţa|suferinţă]], necazuri, [[moartea|moarte]]) şi existenţa unui [[Dumnezeu]] [[iubirea|iubitor]] şi [[mila|milostiv]], [[inchiziţie|inchiziţia]], invocarea dictonului ,,Crede şi nu cerceta", ,, păcătoşenia " [[preoţie|preoţilor]], ,,legitima" apărare, lipsa intermediarilor ([[Biserica]], preoţii), amânarea pentru bătrâneţe, afirmarea nevinovăţiei în raport cu unele [[păcat]]e grave, restrângerea domeniului lui Dumnezeu, îngăduinţa faţă de pedepsirea infractorilor, în special a criminalilor, largheţea morală.
==Nenorocirile (boala, suferinţa, necazul, moartea)==
Răspuns:
De multe ori omul respectiv are chiar o vină. Există proverbul că ,,ce-şi face omul cu mâna lui…”. Dacă omul să zicem că bea şi se îmbolnăveşte nu poate spune că Dumnezeu e de vină. Sau dacă mănâncă prea mult şi se îngraşă, sau dacă fumează şi capătă diverse boli sau dacă este sedentar şi face diverse boli. Apoi uneori [[păcat]]ele ne rămân nouă necunoscute dar [[Dumnezeu]] le ştie şi le pedepseşte. Proorocul [[Mica]] scrie: 12. Că bogaţii din cetate sunt plini de silnicie şi locuitorii grăiesc cuvinte mincinoase şi limba lor este numai viclenie în gura lor. 13. Şi Eu am început să te bat şi să te pustiesc din pricina păcatelor tale. (Miheia 6.13) Proorocul [[Ieremia]] spune şi el: Toţi prietenii tăi te-au uitat şi nu te mai caută; că Eu te-am lovit ca pe un vrăjmaş, cu pedeapsă crudă, pentru mulţimea fărădelegilor tale, pentru că se înmulţiseră păcatele tale Ier30.14. Aşadar uneori omul respectiv este pedepsit prin suferinţă pentru păcatele sale. Biblia spune că Dumnezeu nu va lăsa nepedepsit pe cel ce ia în deșert Numele lui.(Exod20.7, 5.11) Iar în Proverbele lui Solomon, Solomon spune:„Toată inima semeaţă este urâciune înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.” (Prov16.5) Biblia spune că cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit. (Prov17.5). De asemenea „cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit.” (Prov28.20) Ignoranța e o circumstanță atenuantă importantă (Iisus zicea despre cei ce îl răstigniseră: Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac-Lc23.34) dar uneori putem fi pedepsiți. Iisus spune că sluga care a ştiut voia stăpânului şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult, iar cea care nu a știut voia stăpânului va fi bătută puțin.(Lc12.47-48) Măsura, modalitatea pedepsei și dacă pentru un anumit păcat vom fi pedepsiți in viața pământească sau în viața ce urmează este o taină pe care numai Dumnezeu o cunoaște.
Alteori el suferă pentru păcatele părinţilor sau a înaintaşilor precum spune [[Decalog]]ul ,,pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam”(Exod 20.5)
Alteori Dumnezeu îngăduie o boală pentru a îi face pe unii să nu cadă în anumite păcate. [[Apostolul Pavel]] are o boală, o ţepuşă în carne pentru că să nu se [[mândria|îngâmfe]] din pricina descoperirilor făcute lui de Dumnezeu, care nu vrea să-l vindece de acea boală, în pofida rugăminţilor lui stăruitoare. (2Cor12.7) În cazul lui Pavel boala i-a fost dată pentru a nu cădea în păcatul mândriei.
Oricum, Dumnezeu este [[dreptatea|drept]] şi nu este cazul să ne dăm noi cu părerea pe cine trebuie să salveze şi pe cine nu căci în acest fel ne substituim lui [[Dumnezeu]].
==,,Păcătoşenia " preoţilor==
Este exprimată prin ,, Lasă ca ştiu eu ce fac preoţii”
Răspuns: Iată un pasaj din Evanghelia după Matei
24. Deci Anna L-a trimis legat la Caiafa arhiereul.(Ioan 18.19-24)
==Biblia se opune ştiinţei spunând Deviza ,,crede şi nu cerceta”==Există destui oameni care cred că în Biblie ar exista deviza ,,crede şi nu cerceta". Nimic mai fals.
Deviza ,,crede şi nu cerceta" aparţine duşmanului credinţei creştine, filosoful roman Celsus, sec 2, care a pus în gura [[apostol]]ilor din primele veacuri această zicere, pe care ei, chipurile, ar fi folosit-o pentru a-i atrage la [[credinţa|credinţă]] pe oamenii simpli.<ref>Filocalia, Origen, pag 106, editura Herald</ref>
19. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri. (Matei 16.15-19)
Importanţa vitală a Bisericii este afirmată foarte clar de Iisus şi în următoarul următorul fragment:
15. De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur. Şi de te va asculta, ai câştigat pe fratele tău.
# [[Uciderea|Ucigaşii]] <ref>Gal5.20, Apoc21.8, Apoc22.15</ref>
# [[Necredinţa|Necredincioşii]]<ref>Apoc21.8, Mat.10.11-15, eng. faithless, the unbelieving</ref>, [[Închinarea la dumnezei străini|închinătorii la idoli]] (idolatrii)<ref>1Cor6.9 , Gal5.20, Apoc21.8, Apoc22.15, eng. idolaters</ref>, [[vrăjitoria|vrăjitorii]]<ref>Gal5.19-21, Apoc21.8, Apoc22.15, eng. sorcers, witchcraft</ref>, [[nepăsarea|nepăsătorii]] faţă de cei înfometaţi, însetaţi, străini, bolnavi sau aflaţi în temniţă.<ref>Mat 25.31-46</ref>, nepăsătorii faţă de adevărurile credinţei.<ref>Lc12.47-48 </ref>, cel [[nepăsarea|nepăsător]] care nu asigură familiei din casa sa un minim necesar vieţii.<ref>1Tim 5.8, eng. provide</ref> Acestea sunt păcate legate de [[credinţa|credinţă]]
#[[furt|Hoţii]]<ref>1Cor6.10, eng.thieves</ref>, [[furt|escrocii]]<ref>1Cor6.10, hrăpitorii; răpăreţii, eng.swindlers</ref>, [[iubirea de arginţi|lacomii]]<ref>1Cor6.9-10, Gal5.20-21,eng. greedy,covetuos</ref>, [[lăcomia|beţivii]]<ref>1Cor6.10, eng.drunkenness</ref>, chefuitoriipetrecăreții<ref>Gal5.21, eng.orgies- ESV, NIVUK, TNIV, revellings-ASV, wild party- NIRV</ref>. Acestea sunt păcate legate de bani, mâncare şi băutură.
#Fricoşii<ref>Apoc21.8, eng. cowards</ref>
#[[invidia|Pizmaşii]]<ref>Gal5.21, eng.envy </ref>
#[[Mânia|Mânioşii]]<ref>Gal5.20, eng. anger, rage</ref>
#[[minciuna|Mincinoşii]]<ref>Apoc21.8, Apoc22.15, Apoc21.27, eng.liars </ref>, defăimătorii<ref>1Cor6.10, ocărâtorii, insultătorii, calomniatorii, revilers-ESV, slanders-NIVUK, NIV; batjocoritorii-BO, batjocoritorii-Anania </ref> Acestea sunt unele păcate ale limbii.
#Cei se ce seamănă [[cearta|certuri]]<ref>Gal5.20, strife-ESV; discord-NIVUK, NIV; certuri-BO, certuri-Anania</ref>, cei ce creează dezbinări<ref>Gal5.20, dissensions- ESV, NIVUK, NIV; dezbinări, dezbinări-Anania</ref>, cei ce creează diviziuni<ref>Gal5.20, divions-ESV, factions-NIVUK, NIV; eresuri-BO, erezii-Anania </ref>, cei ce creează gelozii.<ref>Gal5.20, jealousy- ESV, NIV,CEV, NIVUK, zavistii-BO, gelozii-Anania) </ref>
==Restrângerea domeniului lui Dumnezeu==
Răspuns:
Potrivit Legii vechi ebraice, pedeapsa pentru ucigaşi, certificată de mărturia a cel puţin doi martori, era moartea(Fac 9.6; Exod 21.12-14; Lev 24.17; Num 35.33; Deut 19.12-13; 21). [[Sfinţii Părinţi]] au fost divizaţi în acestă această privinţă, unii au susţinut-o, alţii nu. La ora actuală în lume există o împărţire în jumătăţi aproximativ egale între cei care susţin pedeapsa cu moartea şi cei care sunt împotriva ei.
==Largheţea morală==
