Modificări

Salt la: navigare, căutare

Pretexte și justificări pentru necredință

92 de octeți adăugați, 23 martie 2012 13:20
fără descrierea modificării
{{Spiritualitate didactică}}
'''Pretextele şi justificările pentru necredinţă''' sunt acele raţionamente eronate pe care unii oameni le folosesc şi le invocă în disputele verbale pentru a-şi justifica depărtarea faţă de [[credinţa]] creştin-ortodoxă, în ultimă instanţă faţă de [[Dumnezeu]]. Cele mai importante sunt: afirmarea incompatibilităţii între nenorociri ([[boala|boli]], [[suferinţa|suferinţă]], necazuri, [[moartea|moarte]]) şi existenţa unui [[Dumnezeu]] [[iubirea|iubitor]] şi [[mila|milostiv]], [[inchiziţie|inchiziţia]], invocarea dictonului ,,Crede şi nu cerceta", ,, păcătoşenia " [[preoţie|preoţilor]], ,,legitima" apărare, lipsa intermediarilor ([[Biserica]], preoţii), amânarea pentru bătrâneţe, afirmarea nevinovăţiei în raport cu unele [[păcat]]e grave, restrângerea domeniului lui Dumnezeu, îngăduinţa faţă de pedepsirea infractorilor, în special a criminalilor, largheţea morală.
==Nenorocirile (boala, suferinţa, necazul, moartea)==
Oricum, Dumnezeu este [[dreptatea|drept]] şi nu este cazul să ne dăm noi cu părerea pe cine trebuie să salveze şi pe cine nu căci în acest fel ne substituim lui [[Dumnezeu]].
==,,Păcătoşenia " preoţilor==
Este exprimată prin ,, Lasă ca ştiu eu ce fac preoţii”
Răspuns: Iată un pasaj din Evanghelia după Matei
24. Deci Anna L-a trimis legat la Caiafa arhiereul.(Ioan 18.19-24)
==Biblia se opune ştiinţei spunând şi deviza ,,crede şi nu cerceta”==Există destui oameni care cred că în Biblie ar exista deviza ,,crede şi nu cerceta". Nimic mai fals.
Deviza ,,crede şi nu cerceta" aparţine duşmanului credinţei creştine, filosoful roman Celsus, sec 2, care a pus în gura [[apostol]]ilor din primele veacuri această zicere, pe care ei, chipurile, ar fi folosit-o pentru a-i atrage la [[credinţa|credinţă]] pe oamenii simpli.<ref>Filocalia, Origen, pag 106, editura Herald</ref>
5.288 de modificări

Meniu de navigare