Praznic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (→‎Bisericile Ortodoxe: corr.)
m (Corectare diacritice. Actualizare legături.)
 
Linia 1: Linia 1:
−
'''Praznicul''' (sau "prăznuirea") este ziua la care [[Biserica]] sărbătoreşte un [[sfânt]], un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte [[moaşte]]. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică şi spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieţii sfântului sărbătorit prin rugăciuni şi imne care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioşii sunt invitaţi să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoţit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
+
'''Praznicul''' (sau ''prăznuirea'') este ziua la care [[Biserică|Biserica]] sărbătorește un [[sfânt]], un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte [[moaște]]. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieții sfântului sărbătorit prin rugăciuni și imnuri care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioșii sunt invitați să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoțit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.
  
−
În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfânt|sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[Dumnezeu|Domnul]].
+
În fiecare zi a anului, [[Biserica Ortodoxă]] sărbătorește anumiți [[sfinți]] sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la [[Sfânta Treime|Domnul]].
  
 
==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
 
==Praznicele Bisericii Ortodoxe==
−
Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste faţă de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
+
Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate [[eclesiologie|eclesiastică]] care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste față de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.
  
−
Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imne corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
+
Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imnuri corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.
  
 
==Întreaga Biserică Ortodoxă==
 
==Întreaga Biserică Ortodoxă==
−
Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărăteşti|Douăsprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
+
Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește [[Sfintele Paști]] și cele [[Praznice Împărătești|Douăsprezece Praznice Împărătești]], cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual.  Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.
  
−
Toţi ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinţii Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinţilor]] în prima Duminica după [[Cincizecime]].
+
Toți ortodocșii sărbătoresc pe [[Ioan Botezătorul|Sf. Ioan Botezătorul]], cât și [[Tăierea împrejur cea după trup a Domnului Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos|Tăierea Împrejur a Domnului]] la [[1 ianuarie]], [[Sfinții Trei Ierarhi]] la [[30 ianuarie]], [[Acoperământul Maicii Domnului]] la [[1 octombrie]] și [[Duminica Tuturor Sfinților]] în prima Duminica după [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecime]].
  
−
De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostoli]], întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
+
De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre [[apostol]]i, întâietate având Praznicul Sf. Apostoli [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]] la data de [[29 iunie]].
  
−
Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se afla și:
+
Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se află și:
−
*[[Sfântul Nicolae]], [[6 decembrie]]
+
*[[Nicolae al Mirelor|Sfântul Nicolae]], [[6 decembrie]]
−
*[[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Sfântul Gheorghe purtătorul de biruința]], [[23 aprilie]]  
+
*[[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Gheorghe purtătorul de biruința]], [[23 aprilie]]  
 
*[[Ilie Tesviteanul|Sf. Prooroc Ilie]], [[20 iulie]]
 
*[[Ilie Tesviteanul|Sf. Prooroc Ilie]], [[20 iulie]]
 
*[[Mihail (Arhanghelul)|Sf. Arhanghel Mihail]], [[8 noiembrie]]
 
*[[Mihail (Arhanghelul)|Sf. Arhanghel Mihail]], [[8 noiembrie]]
 
*[[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]], [[1 ianuarie]]
 
*[[Vasile cel Mare|Sf. Vasile cel Mare]], [[1 ianuarie]]
−
*[[Ioan Gura de Aur|Sf. Ioan Gura de Aur]], [[13 noiembrie]]
+
*[[Ioan Gură de Aur|Sf. Ioan Gură de Aur]], [[13 noiembrie]]
−
*[[Grigorie Teologul|Sf. Grigorie de Nazians--Teologul]], [[25 ianuarie]]
+
*[[Grigorie Teologul|Sf. Grigorie de Nazians – Teologul]], [[25 ianuarie]]
  
 
==Bisericile Ortodoxe==
 
==Bisericile Ortodoxe==
 
Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:
 
Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:
−
*De către [[:Categorie:Sfinţi greci|Biserica Greacă]]:
+
*De către [[:Categorie:Sfinți greci|Biserica Greacă]]:
−
** [[Sfântul Spiridon|Sf. Spiridon]], [[12 decembrie]]   
+
** [[Spiridon al Trimitundei|Sf. Spiridon]], [[12 decembrie]]   
−
** [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[26 octombrie]] (şi în [[Biserica Ortodoxă Română]])
+
** [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[26 octombrie]] (și în [[Biserica Ortodoxă Română]])
 
** [[Nectarie din Eghina|Sf. Nectarie din Eghina]], [[9 noiembrie]]
 
** [[Nectarie din Eghina|Sf. Nectarie din Eghina]], [[9 noiembrie]]
−
*De către [[:Categorie:Sfinţi ruşi|Biserica rusă]]:
+
*De către [[:Categorie:Sfinți ruși|Biserica rusă]]:
 
** [[Serghie de Radonej|Sf. Serghie de Radonej]], [[25 septembrie]]
 
** [[Serghie de Radonej|Sf. Serghie de Radonej]], [[25 septembrie]]
−
** [[Serafim de Sarov|Sf. Serafim de Sarov]], [[2 ianuarie]]
+
** [[Serafim din Sarov|Sf. Serafim din Sarov]], [[2 ianuarie]]
 
** [[Tihon din Zadonsk|Sf. Tihon din Zadonsk]], [[13 august ]]  
 
** [[Tihon din Zadonsk|Sf. Tihon din Zadonsk]], [[13 august ]]  
 
** [[Vladimir din Kiev|Sf. Vladimir din Kiev]] [[15 iulie]]
 
** [[Vladimir din Kiev|Sf. Vladimir din Kiev]] [[15 iulie]]
−
*De către [[:Categorie:Sfinţi americani|Biserica americană]]:
+
*De către [[:Categorie:Sfinți americani|Biserica americană]]:
 
** [[Gherman din Alaska|Sf. Gherman din Alaska]], [[13 decembrie]]
 
** [[Gherman din Alaska|Sf. Gherman din Alaska]], [[13 decembrie]]
  
 
==Praznicele locale==
 
==Praznicele locale==
−
Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
+
Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.
  
 
==Împărțirea sărbătorilor==
 
==Împărțirea sărbătorilor==
−
===După data la care se ţin===
+
===După data la care se țin===
−
Astfel, după data la care se ţin, sărbătorile se împart în două
+
Astfel, după data la care se țin, sărbătorile se împart în două grupe:
−
grupe :
 
  
−
— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeaşi dată a lunii (dar nu în aceeaşi zi a săptămânii), ca de exemplu : Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fie¬care an la 23 aprilie), Naşterea Domnului (totdeauna la 25 decembrie), Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) ş.a.m.d. ;
+
— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeași dată a lunii (dar nu în aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu: Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an la [[23 aprilie]]), Nașterea Domnului ([[25 decembrie]]), Înălțarea Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) etc.;
  
−
— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paştilor. Acestea nu cad la aceeaşi dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeaşi zi a săptămânii. în această categorie intră nu numai sărbătorile împărăteşti dependente de data Paştilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paştilor), Înălţarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paşti), Sfânta Treime (Luni după Rusalii), ci şi unele dintre sărbătorile sfinţilor din ciclul Triodului şi al Penticostarului, care şi ele sunt dependente de data Paştilor.
+
— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a [[Sfintele Paști|Paștilor]]. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii. În această categorie intră nu numai sărbătorile împărătești dependente de data Paștilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paștilor), Înălțarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paști), Sfânta Treime (Luni – după Rusalii), ci și unele dintre sărbătorile sfinților din ciclul [[Triod]]ului și al [[Penticostar]]ului, care și ele sunt dependente de data Paștilor.
  
−
===După obiectul şi importanţa lor===
+
===După obiectul și importanța lor===
−
După obiectul şi importanţa lor, sărbătorile bisericeşti sunt de două feluri :
+
După obiectul și importanța lor, sărbătorile bisericești sunt de două feluri:
  
−
— Sărbătorile domneşti (praznicele împărăteşti), închinate persoanelor Sfintei Treimi şi mai ales principalelor evenimente din viaţa pământească şi activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de exemplu : Naşterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ş.a.) ;
+
— '''Sărbătorile domnești''' ([[Praznice Împărătești|Praznicele Împărătești]]), închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (de exemplu: Nașterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.);
  
−
— Sărbătorile Sfinţilor, care se pot subdiviza şi ele în mai multe categorii, după gradul de importanţă a Sfinţilor sărbătoriţi. între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domneşti.
+
— '''Sărbătorile Sfinților''', care se pot subdiviza și ele în mai multe categorii, după gradul de importanță a Sfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domnești.
  
 
===Din punct de vedere liturgic sau tipiconal===
 
===Din punct de vedere liturgic sau tipiconal===
−
Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăţia şi solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii : sărbători mari, mijlocii şi mici.
+
Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii și mici.
  
−
— La '''sărbătorile mari''' se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărăteşti, adică sărbătorile Mântuitorului şi ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Naşterea şi Tăierea capului), precum şi sărbătoarea comună a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică şi Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). în calendarele bisericeşti de perete şi în Sinaxarele din cărţile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roşie încadrată în cerc : (†) (în cărţile slavo-ruse) sau între două paranteze : (†) (în cărţile româneşti).
+
— La '''sărbătorile mari''' se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel ([[29 iunie]]). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică și Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (†) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (†) (în cărțile românești).
  
−
— '''Sărbătorile mijlocii''' sunt ale Sfinţilor mai însemnaţi şi se împart şi ele în două categorii :
+
— '''Sărbătorile mijlocii''' sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii:
  
−
**Sărbătorile Sfinţilor cu priveghere şi polieleu, notate cu o cruce cu semicerc : †) (în cărţile slavo-ruse), sau cruce roşie cu paranteză : †) (în cărţile româneşti). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare şi după-serbare ; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu ; aşa sunt, de exemplu : Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) ş.a.
+
*Sărbătorile Sfinților cu priveghere și polieleu, notate cu o cruce cu semicerc: †) (în cărțile slavo-ruse), sau cruce roșie cu paranteză: †) (în cărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare și după-serbare; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu; așa sunt, de exemplu: Sf. Nicolae ([[6 decembrie]]), Sf. Trei Ierarhi ([[30 ianuarie]]), Sf. Gheorghe ([[23 aprilie]]) ș.a.
−
**Sărbătorile Sfinţilor fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie şi Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă : † (în cărţile slavo-ruse neagră, în cele româneşti roşie), ca de exemplu : Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfinţii Arhangheli (8 noiem¬brie), Sf. Spiridon (12 decembrie), Sf. Ştefan (27 decembrie) ş.a.
+
*Sărbătorile Sfinților fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă neagră: † (în cărțile slavo-ruse), sau cruce simplă roșie † (în cărțile româneşti), ca de exemplu: Acoperământul Maicii Domnului ([[1 octombrie]]), Sf. Paraschiva ([[14 octombrie]]), Sf. Dimitrie ([[26 octombrie]]), Sfinții Arhangheli ([[8 noiembrie]]), Sf. Spiridon ([[12 decembrie]]), Sf. Ștefan ([[27 decembrie]]) ș.a.
  
−
— '''Sărbătorile mici''' (ale Sfinţilor mai puţin însemnaţi) sunt şi ele de două feluri :
+
— '''Sărbătorile mici''' (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri:
  
−
**sărbătorile Sfinţilor cu stihirile pe şase (la «Doamne, strigat-am...» de la Vecernie) şi cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărţile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roşii la mijloc.
+
*sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...” de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc.
−
**sărbătorile Sfinţilor cu stihirile pe şase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărţile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărţile româneşti).
+
*sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).
  
−
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu : stihirile Vecerniei pe şase, adică trei din Minei şi trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).
+
Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: stihirile Vecerniei pe șase, adică trei din Minei și trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).
  
−
Pentru a simplifica, în expunerea care urmează vom împărţi sărbătorile, după obiectul şi importanţa lor, în patru categorii :
+
Pentru a simplifica, se vor împărți sărbătorile, după obiectul și importanța lor, în patru categorii:
  
−
a) Sărbătorile dumnezeieşti sau praznicele împărăteşti propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi) ;<br>
+
I. Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);<br>
−
b) Sărbătorile Maicii Domnului ;<br>
+
II. Sărbătorile Maicii Domnului;<br>
−
c) Sărbătorile Sfinţilor îngeri şi ale Sfintei Cruci ;<br>
+
III. Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;<br>
−
d) Sărbătorile Sfinţilor mai de seamă (cu ţinere), la care vom adăuga un capitol deosebit despre Sfinţii naţionali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinţii români).
+
IV. Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere), la care vom adăuga un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români).
  
 
== A se vedea și ==
 
== A se vedea și ==
−
*[[Praznice Împărăteşti]]
+
*[[Praznice Împărătești]]
−
*[[Împărţirea sărbătorilor]]
+
*[[Împărțirea sărbătorilor]]
 
*[[Calendar|Calendarul Bisericii]]
 
*[[Calendar|Calendarul Bisericii]]
 
*[[Ziua numelui]]
 
*[[Ziua numelui]]
  
 
== Legături Externe ==
 
== Legături Externe ==
−
*[http://www.oca.org/FSlives.asp The Lives of the Saints] ([[OCA]])
+
*en: [http://www.oca.org/FSlives.asp The Lives of the Saints] ([[Biserica Ortodoxă din America]])
−
*[http://goarch.org/en/chapel/calendar.asp Orthodox Calendar] and [http://goarch.org/en/chapel/search.asp Search for Saints and Feasts] ([[GOARCH]])
+
*en: [http://goarch.org/en/chapel/calendar.asp Orthodox Calendar] ([[Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă din America]])
−
*[http://pomog.org/index.html?saintlist.shtml Complete List of Saints] ([[ROCOR]] - Protection of the Mother of God Church, Rochester, New York)
+
 
−
*[http://www.westsrbdio.org/prolog/my.html The Prologue from Ochrid] (Serbian Orthodox Church - Diocese of Western America)
+
*en: [http://www.abbamoses.com/ God is Wonderful in His Saints] – John Brady
−
*[http://home.it.net.au/~jgrapsas/pages/lives.htm Lives of the Saints] (Greek Orthodox Archdiocese of Australia)
+
*en: [http://www.saintpatrickdc.org/today/saint.php Saint of the Day] ([[Biserica Romano-Catolică]] – Church of Saint Patrick, Washington, DC)<!-- in process of reformatting their site, October 22, 2007 --->
−
*[http://www.abbamoses.com/ God is Wonderful in His Saints] - John Brady
 
−
*[http://www.saintpatrickdc.org/today/saint.php Saint of the Day] ([[Roman Catholic Church|Roman Catholic]] - Church of Saint Patrick, Washington, DC)<!-- in process of reformatting their site, October 22, 2007 --->
 
  
 
[[Category:Sărbători]]
 
[[Category:Sărbători]]

Versiunea curentă din 15 august 2017 07:34

Praznicul (sau prăznuirea) este ziua la care Biserica sărbătorește un sfânt, un eveniment din istoria mântuirii sau sfinte moaște. Sărbătoarea sau praznicul este o comemorare liturgică și spirituală a Bisericii întregi. Comemorarea, sărbătorirea, prăznuirea cuprinde amintirea vieții sfântului sărbătorit prin rugăciuni și imnuri care se cântă la slujbele Bisericii, la care credincioșii sunt invitați să participe. Uneori, un praznic poate să fie însoțit sau precedat de o perioadă de post sau ajunare.

În fiecare zi a anului, Biserica Ortodoxă sărbătorește anumiți sfinți sau evenimente sfinte din istoria sa. Praznicele sfinților se sărbătoresc de obicei la data în care au trecut la Domnul.

Praznicele Bisericii Ortodoxe

Praznicele Bisericii Ortodoxe, ca și canonizarea sfinților, pornesc întotdeauna din devotamentul viu al creștinilor. Sărbătorile nu sunt instituite prin legi date de o autoritate eclesiastică care nu ia în considerare interesul general al creștinilor. Dacă nu ar exista interes și cinste față de o persoană sfântă din partea poporului, acea persoană nu s-ar canoniza și nu s-ar săvârși slujbe liturgice în cinstea ei.

Totodată, dacă cineva este recunoscut ca sfânt, ierarhia Bisericii va stabili o zi de prăznuire și va alcătui slujbe liturgice și imnuri corespunzătoare. Sărbătorirea în sine va depinde în întregime de voia credincioșilor. Odată stabilit, praznicul nu poate dispărea decât într-un mod similar cu cel în care a apărut; nu ar putea fi desființat printr-un decret al autorităților bisericești, ci doar de lipsa de interes.

Întreaga Biserică Ortodoxă

Întreaga Biserică Ortodoxă sărbătorește Sfintele Paști și cele Douăsprezece Praznice Împărătești, cât și un număr de praznice speciale din punct de vedere liturgic și spiritual. Unele sunt precedate de perioadele de post prescrise.

Toți ortodocșii sărbătoresc pe Sf. Ioan Botezătorul, cât și Tăierea Împrejur a Domnului la 1 ianuarie, Sfinții Trei Ierarhi la 30 ianuarie, Acoperământul Maicii Domnului la 1 octombrie și Duminica Tuturor Sfinților în prima Duminica după Cincizecime.

De asemenea, Biserica Ortodoxă de pretutindeni sărbătorește praznicele fiecăruia dintre apostoli, întâietate având Praznicul Sf. Apostoli Petru și Pavel la data de 29 iunie.

Printre praznicele sărbătorite universal de către toți ortodocșii se află și:

Bisericile Ortodoxe

Unele praznice sunt sărbătorite de bisericile locale, în anumite regiuni, cum ar fi:

Praznicele locale

Unele orașe sau mânăstiri fac sărbători liturgice pentru sfinți, evenimente sau icoane specifice nevoilor personale. Deși un anume praznic poate fi „foarte” local, totuși el este un praznic observat de întreaga Biserică.

Împărțirea sărbătorilor

După data la care se țin

Astfel, după data la care se țin, sărbătorile se împart în două grupe:

— Sărbători cu dată fixă sau neschimbătoare (sărbătorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad în fiecare an la aceeași dată a lunii (dar nu în aceeași zi a săptămânii), ca de exemplu: Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie), Nașterea Domnului (25 decembrie), Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) etc.;

— Sărbători cu dată variabilă sau schimbătoare, a căror dată se schimbă în fiecare an, fiind în legătură cu data, variabilă, a Paștilor. Acestea nu cad la aceeași dată a lunii (sau se schimbă chiar de la o lună la alta), dar cad mereu în aceeași zi a săptămânii. În această categorie intră nu numai sărbătorile împărătești dependente de data Paștilor, ca de ex. Floriile (cu o duminică înaintea Paștilor), Înălțarea Domnului (totdeauna Joi, la 40 zile după Paști), Sfânta Treime (Luni – după Rusalii), ci și unele dintre sărbătorile sfinților din ciclul Triodului și al Penticostarului, care și ele sunt dependente de data Paștilor.

După obiectul și importanța lor

După obiectul și importanța lor, sărbătorile bisericești sunt de două feluri:

— Sărbătorile domnești (Praznicele Împărătești), închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii (de exemplu: Nașterea Domnului, Pogorârea Sfântului Duh ș.a.);

— Sărbătorile Sfinților, care se pot subdiviza și ele în mai multe categorii, după gradul de importanță a Sfinților sărbătoriți. Între acestea o categorie aparte o alcătuiesc sărbătorile Maicii Domnului, pe care unii le numără la sărbătorile domnești.

Din punct de vedere liturgic sau tipiconal

Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adică după bogăția și solemnitatea slujbelor divine prin care sunt prăznuite, Tipicul bisericesc împarte de obicei sărbătorile în trei categorii: sărbători mari, mijlocii și mici.

— La sărbătorile mari se numără toate cele pe care le numim de obicei praznice împărătești, adică sărbătorile Mântuitorului și ale Sfintei Fecioare, la care Tipicul mănăstiresc al Sfântului Sava (Tipicul mare) adaugă două ale Sfântului Ioan Botezătorul (Nașterea și Tăierea capului), precum și sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Toate acestea au slujba cea mai dezvoltată (bogată), adică slujbă cu Priveghere (Vecernie mică și Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostar). În calendarele bisericești de perete și în Sinaxarele din cărțile de slujbă acestea au de obicei, ca semn tipiconul distinctiv, o cruce roșie încadrată în cerc: (†) (în cărțile slavo-ruse) sau între două paranteze: (†) (în cărțile românești).

— Sărbătorile mijlocii sunt ale Sfinților mai însemnați și se împart și ele în două categorii:

  • Sărbătorile Sfinților cu priveghere și polieleu, notate cu o cruce cu semicerc: †) (în cărțile slavo-ruse), sau cruce roșie cu paranteză: †) (în cărțile românești). Ele se deosebesc de cele mari doar prin aceea că n-au înainte-serbare și după-serbare; la ele se adaugă la Utrenie canonul Născătoarei de Dumnezeu; așa sunt, de exemplu: Sf. Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) ș.a.
  • Sărbătorile Sfinților fără priveghere (cu o singură Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie și Slavoslovie mare, notate cu o cruce simplă neagră: † (în cărțile slavo-ruse), sau cruce simplă roșie † (în cărțile româneşti), ca de exemplu: Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfinții Arhangheli (8 noiembrie), Sf. Spiridon (12 decembrie), Sf. Ștefan (27 decembrie) ș.a.

— Sărbătorile mici (ale Sfinților mai puțin însemnați) sunt și ele de două feluri:

  • sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase (la „Doamne, strigat-am...” de la Vecernie) și cu Slavoslovie mare (cântată) la Utrenie, ele fiind notate (în cărțile slavo-ruse) printr-un semicerc cu trei puncte roșii la mijloc.
  • sărbătorile Sfinților cu stihirile pe șase, dar fără Slavoslovie mare (cu doxologie citită), notate printr-un semicerc cu trei puncte negre (în cărțile slavo-ruse) sau cu cruce neagră simplă, ori cu paranteză (în cărțile românești).

Restul sărbătorilor care n-au nici un semn tipiconal au slujba zilelor de rând (de exemplu: stihirile Vecerniei pe șase, adică trei din Minei și trei din Octoih, Canoanele pe patru etc.).

Pentru a simplifica, se vor împărți sărbătorile, după obiectul și importanța lor, în patru categorii:

I. Sărbătorile dumnezeiești sau praznicele împărătești propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi);
II. Sărbătorile Maicii Domnului;
III. Sărbătorile Sfinților îngeri și ale Sfintei Cruci;
IV. Sărbătorile Sfinților mai de seamă (cu ținere), la care vom adăuga un capitol deosebit despre Sfinții naționali (cu prăznuire locală) ai diferitelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfinții români).

A se vedea și

Legături Externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Praznic&oldid=45090”