Pravila de la Govora

Pravila de la Govora - primul cod de legi din Țara Românească, expus la Muzeul Național de Istorie a României

Pravila de la Govora (1640), numită și Pravila cea mică este cea mai veche colecție tipărită de legi civile și bisericești a statului medieval Țara Românească și a întregii Biserici Ortodoxe Române. Este printre primele cărți tipărite în limba română din Țara Românească, prima fiind Ceaslovul tipărit în același an tot la Mănăstirea Govora.

Introducere

Pravila de la Govora (cu titlul complet: „Pravila aceasta iaste direptătoriu de leage, tocmeale a sfinților apostoli, tocmite de 7 săboară cătră aceasta și a preacuvioșilor părinți, învățătorilor lumii”), era tradusă din slavonește în românește de călugărul Mihail Moxa sau Moxalie din mănăstirea Bistrița. Predoslovia cărții era semnată de mitropolitul Teofil (în parte era tradusă după prefața lui Petru Movilă la Nomocanonul de la Kiev din 1629).

Rostul cărții

Rostul cărții era subliniat de mitropolitul Teofil al Țării Românești, în prefață:

Socotit-am că mai toate limbile au carte pe limba lor, de aceai cugetaiu și eu... să scot ceastă carte, anume pravilă pre limba rumănească, sfințiilor voastre frați duhovnici rumănești, carii sănteți păstori oilor celor cuvântătoare a turmei lui Hristos.

Conținut

Pravila propriu-zisă era o colecție de legiuiri canonice (bisericești) și civile, făcută după o traducere slavonă a unui nomocanon de origine bizantină. Izvoarele slave și cu atât mai puțin cele grecești n-au fost identificate până în prezent. Din această cauză, cercetătorii mai noi socotesc că Pravila este mai degrabă o compilație după aceste izvoare, și nu o simplă traducere a unora din ele.

Apariția unei cărți cu caracter canonic-juridic era determinată de trebuința unor îndrumări clare pentru preoții duhovnici la darea canonului (epitimiei) în scaunul spovedaniei, dar și pentru a le da îndrumări cu privire la pedepsele pe care să le aplice credincioșilor în caz de abateri de la rânduielile vieții obștești, căci preotul avea în acele timpuri și rolul de judecător al păstoriților săi.

Pravila în Transilvania

Trebuie subliniat și faptul că Pravila de la Govora a apărut în două tiraje diferite, unul pentru Țara Românească, altul pentru Transilvania. Deosebirea dintre exemplarele celor două ediții consta în faptul că în prefața unor exemplare, numele mitropolitului Teofil era înlocuit cu al lui „Ghenadie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscopu și mitropolitu a toată Țara Ardealului”.

Apariția tirajului pentru Transilvania trebuie pusă și în legătură cu calitatea mitropolitului Teofil de „exarh al Plaiurilor”, desigur la solicitarea mitropolitului Ghenadie, care simțea lipsa unei astfel de cărți. El avea nevoie de o pravilă, fie ca să contrabalanseze acțiunea prozelitistă calvină, fie ca să aibă o nouă carte de legi în locul celei a lui Coresi, care, desigur, era epuizată.

Mitropolitul transilvănean va fi rugat pe Teofil să tipărească Pravila și pentru eparhia sa, cu prilejul soliei acestuia la Alba Iulia. „Din această colaborare pe plan tipografic, se poate constata că exista o unitate sufletească între români, în ciuda granițelor nefirești care-i despărțeau”.

Importanță

Pravila de la Govora apare ca o lege oficială promulgată de autoritatea de stat și de cea bisericească, fiind prima colecție tipărită de legi civile și bisericești a statului medieval Țara Românească și a întregii Biserici Ortodoxe Române. Ea prezintă deci o mare importanță pentru istoria dreptului românesc în general și a dreptului canonic, în special. Un amănunt interesant este acela că pe Pravila mică era menționat pentru prima dată la noi prețul de carte: 21 costande de argint.

Surse

• Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.