Modificări

Salt la: navigare, căutare

Postul Nașterii Domnului

2.357 de octeți adăugați, 27 aprilie 2019 04:23
m
Felul de postire
[[Imagine:Nativity.jpg|right|frame|Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos]]'''Postul Naşterii Nașterii Domnului''' (al [[Crăciun]]ului) a fost rânduit de Biserică pentru a -i pregăti pe credincioşi credincioși spre cuviincioasa întâmpinare şi și serbare a marelui praznic al naşterii nașterii cu trup a Mântuitorului [[Iisus Hristos]]. El aduce aminte creştinilor creștinilor de [[patriarh]]ii şi drepţii și drepții din [[Vechiul Testament]], care au petrecut timp îndelungat în [[Postul|post]] şi și [[Rugăciunea|rugăciune]], în aşteptarea şi așteptarea și cu nădejdea venirii lui [[Iisus Hristos|Mesia]] - Izbăvitorul. Acest post începe în [[15 noiembrie]] şi și se încheie în ajunul [[praznic]]ului, pe [[24 decembrie]].
==Istoric==
Ca vechime, cele dintâi menţiuni mențiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-VIV–V, de la [[Augustin de Hipona|Fericitul Augustin]] şi și [[episcop]]ul [[Leon cel Mare ]] al Romei]], care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit postul „postul din luna a zeceazecea”. Dar la început, creştinii creștinii nu posteau toţi toți în acelaşi același fel şi acelaşi și același număr de zile. AşaAșa, de exemplu, unii posteau numai şapte șapte zile, alţii şase alții șase săptămâni; unii ţineau țineau un post mai aspru, alţii alții unul mai uşorușor. [[Sinod]]ul local din [[Constantinopol]], ţinut ținut la anul 1166 (sub patriarhul [[patriarh]]ul [[Luca Chrysoverghi(Hrisoverghi) al Constantinopolului|Luca Hrisoverghi]]), a uniformizat durata postului Naşterii Nașterii Domnului în [[Biserica Ortodoxă|Bisericile Ortodoxe]], hotărând ca toţi credincioşii toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând de la [[15 noiembrie]]. Se lasă sec în seara zilei de [[14 noiembrie]] (pomenirea Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Filip|Filip]] și a sfântului [[ierarh]] [[Grigorie Palama]]); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de [[24 decembrie]], inclusiv.
==Sensul Postului Crăciunului==
După unii tâlcuitori ai cultului [[cult]]ului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui [[Moise ]] de pe [[Muntele Sinai]], când acesta astepta aștepta să primească cuvintele lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu ]] scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot aşa şi creştiniiașa și creștinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc sufletele şi își curățesc [[suflet]]ele și trupurile şi și se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci [[Întruparea|întrupat şi ]] și născut din [[Maica Domnului|Sfânta Fecioară]]. După alţi alți tâlcuitori ai cultului, postul Naşterii Nașterii mai simbolizează şi și noaptea întu¬necoasă întunecoasă a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].
==Felul de postire==
Ca fel de postire de bucate, postul Naşterii Nașterii Domnului este de asprime mijlocie - ca şi și al [[Postul Sfinţilor Sfinților Apostoli]] -, mai puţin puțin riguros decât [[Postul Maremare]], având multe dezlegări la peştepește, ulei şi și vin.
După rânduiala din pravilestrăveche, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi și vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marţea şi marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn şi și se bea vin, iar sâmbăta şi și duminica se îngăduie şi peşte și pește (afară de răstimpul dintre 20-25 20–24 decembrie, când postul devine mai asprupentru că aceste 5 zile sunt premergătoare praznicului Crăciunului – notate în calendar „înainteprăznuire” – și sunt zile stricte de post). Dacă lunea, marţea marțea sau joia cade serbarea vreunui [[sfânt]] cu [[doxologie mare]](sfinții „cu cruce neagră” în calendarele românești), se dezleagă la peştepește, iar miercurea şi și vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn şi și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi și vineri un sfânt cu Priveghere, ori [[hram]]ul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi pește și vin. Dezlegare la peşte pește se dă de asemenea la praznicul [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului ]] ([[21 noiembrie]]), în orice zi ar cădea.
Zilele de [[Praznic|prăznuire ]] a unor sfinţi [[sfinți]] cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxădoxologie, în care este dezlegare la peşte pește (dacă sunt în zilele de luni, marți sau joi) în calendarul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] sunt:*[[16 noiembrie]] – Sf. [[Apostolul Matei|Apostol și Evanghelist Matei]]*[[20 noiembrie]] – Sf. [[Grigorie Decapolitul]] *[[21 noiembrie]] - [[Intrarea în biserică a Maicii Domnuluiîn Biserică]]*[[25 noiembrie]] – Sf. Mare Muceniță [[Ecaterina din Alexandria]]*[[30 noiembrie]] - Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei(cel Întâi chemat)]]*[[4 decembrie]] - Sf. [[muceniţăMucenic|muceniță]] [[Varvara din Heliopolis|Varvara]]*[[5 decembrie]] - Sf. [[Cuvios]] [[Savacel Sfințit]]*[[6 decembrie]] - Sf. [[Ierarh]] [[Nicolaeal Mirelor]]*[[7 decembrie]] – Sf. Muceniță [[Filofteia|Filofteia de la Curtea de Argeș]]*[[9 decembrie]] - [[Zămislirea Maicii Domnului]]*[[18 12 decembrie]] – Sf. [[Spiridon al Trimitundei]]*[[13 decembrie]] - Sf. Cuvios Ierarh [[Daniil SihastrulDosoftei al Moldovei|Dosoftei, mitropolitul Moldovei]]*[[20 18 decembrie]] - Sf. Cuvios [[Ignatie TeoforulDaniil Sihastrul]]
Ultima zi a postului Naşterii Nașterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile : se ajunează până la Ceasul IX(cca. orele 15:00), când se obişnuieşte obișnuiește să se mănânce, în unele părţipărți, grâu fiert, amestecat cu fructe şi și miere, în amintirea postului lui [[Proorocul Daniel şi |Daniel]] și al celor trei tineri în Babilon ([[Cartea proorocului Daniel |Daniel]] I, 5, 8-168–16). În unele părţi părți se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Naşterea [[magi]]lor Nașterea Domnului. Această ajunare aminteşte amintește totodată postul ţinut ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creştin şi creștin și apoi prima împărtăşireîmpărtășire, la [[Sfânta Liturghie|liturghia]] săvârşită săvârșită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care azi în prezent se săvârşeşte dimineaţasăvârșește dimineața).
==Rânduieli liturgice specifice== În timpul Postului Crăciunului începând cu data de [[21 noiembrie]] se introduc în cadrul slujbei [[Utrenie]]i Catavasiile Nașterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri și Pavecerniță nu se ''cântă'' [[Stihiră|stihirile]] și nici [[tropar]]ele, ci toate sunt ''rostite''. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului [[Vasile cel Mare]] urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească [[Sfânta Liturghie|Sfânta Liturghie]] a Sfântului Ioan Gură de Aur, pe când dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu [[Vecernie|Vecernia]]. ==A se vedea şiși==*[[CrăciunulCrăciun]]ul*[[Moş Moș Crăciun]]
[[Categorie:Spiritualitate]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare