Modificări

[[ImageImagine:Nativity.jpg|right|frame|Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos]]'''Postul Nașterii Domnului''' (al [[Crăciun]]ului) a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioși spre cuviincioasa întâmpinare și serbare a marelui praznic al nașterii cu trup a Mântuitorului [[Iisus Hristos]]. El aduce aminte creștinilor de [[patriarh]]ii și drepții din [[Vechiul Testament]], care au petrecut timp îndelungat în [[Postul|post]] și [[Rugăciunea|rugăciune]], în așteptarea și cu nădejdea venirii lui [[Iisus Hristos|Mesia]] - – Izbăvitorul. Acest post începe în [[15 noiembrie]] și se încheie în ajunul [[praznic]]ului, pe [[24 decembrie]].

Ca vechime, cele dintâi mențiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-VIV–V, de la [[Augustin de Hipona|Fericitul Augustin]] și [[episcop]]ul [[Leon cel Mare]] al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit "postul „postul din luna a zecea"zecea”. Dar la început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Așa, de exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. [[Sinod]]ul local din [[Constantinopol]], ținut la anul 1166 (sub [[patriarh]]ul [[Luca (Hrisoverghi) al Constantinopolului|Luca Hrisoverghi]]) a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în [[Biserica Ortodoxă|Bisericile Ortodoxe]], hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând de la [[15 noiembrie]]. Se lasă sec în seara zilei de [[14 noiembrie]] (pomenirea Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Filip|Filip]] și a sfântului [[ierarh]] [[Grigorie Palama]]); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de [[24 decembrie]], inclusiv.

După unii tâlcuitori ai [[cult]]ului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui [[Moise]] de pe [[Muntele Sinai]], când acesta aștepta să primească cuvintele lui [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot așa și creștinii, postind 40 de zile, își curățesc [[suflet]]ele și trupurile și se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci [[Întruparea|întrupat]] și născut din [[Maica Domnului|Sfânta Fecioară]]. După alți tâlcuitori ai cultului, postul Nașterii mai simbolizează și noaptea întunecoasă a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].

Ca fel de postire de bucate, postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie - – ca și al [[Postul Sfinților Apostoli]] -–, mai puțin riguros decât [[Postul Maremare]], având multe dezlegări la pește, ulei și vin.

După rânduiala străveche, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (afară de răstimpul 20-24 20–24 decembrie, pentru că aceste 5 zile sunt premergătoare praznicului Crăciunului - – notate în calendar „înainteprăznuire” - – și sunt zile stricte de post). Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea vreunui [[sfânt]] cu [[doxologie]] (sfinții „cu cruce neagră” în calendarele românești), se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri și vineri un sfânt cu Priveghere, ori [[hram]]ul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă de asemenea la praznicul [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului]] ([[21 noiembrie]]), în orice zi ar cădea.

Zilele de [[Praznic|prăznuire]] a unor [[sfinți]] cu doxologie, în care este dezlegare la pește (dacă sunt în zilele de luni, marți sau joi) în calendarul [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]] sunt:*[[16 noiembrie]] - – Sf. [[Apostolul Matei|Apostol și Evanghelist Matei]]*[[20 noiembrie]] - – Sf. [[Grigorie Decapolitul]] *[[21 noiembrie]] - – [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică]]*[[25 noiembrie]] - – Sf. Mare Muceniță [[Ecaterina din Alexandria]] *[[30 noiembrie]] - – Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei (cel Întâi chemat)]]*[[4 decembrie]] - – Sf. [[Mucenic|muceniță]] [[Varvaradin Heliopolis|Varvara]]*[[5 decembrie]] - – Sf. [[Cuvios]] [[Sava cel Sfințit]]*[[6 decembrie]] - – Sf. [[Ierarh]] [[Nicolae al Mirelor]]*[[7 decembrie]] - – Sf. Muceniță [[Filofteia|Filofteia de la Curtea de Argeș]]*[[9 decembrie]] - – [[Zămislirea Maicii Domnului]]*[[12 decembrie]] - – Sf. [[Spiridon al Trimitundei]]*[[13 decembrie]] - – Sf. Ierarh [[Dosoftei al Moldovei|Dosoftei, mitropolitul Moldovei]]*[[18 decembrie]] - – Sf. Cuvios [[Daniil Sihastrul]]

Ultima zi a postului Nașterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul IX (cca. orele 15:00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui [[Proorocul Daniel|Daniel]] și al celor trei tineri în Babilon ([[Cartea proorocului Daniel|Daniel ]] I, 5, 8-168–16). În unele părți se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit [[magi]]lor Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la [[Sfânta Liturghie|liturghia]] săvârșită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care în prezent se săvârșește dimineața).

În timpul Postului Crăciunului începând cu data de [[21 noiembrie]] se introduc în cadrul slujbei [[Utrenie]]i Catavasiile Nașterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri și Pavecerniță nu se ''cântă'' [[Stihiră|stihirile]] și nici [[tropar]]ele, ci toate sunt ''rostite''. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului [[Vasile cel Mare]] urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească [[Sfânta Liturghie|Sfânta Liturghie]] a Sfântului Ioan Gură de Aur, pe când dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu [[Vecernie|Vecernia]].

*[[CrăciunulCrăciun]]ul