Postul Nașterii Domnului: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (a redenumit Postul Naşterii Domnului în Postul Nașterii Domnului: diacritice noi (cu virgulă))
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Nativity.jpg|right|frame|Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos]]
+
[[Image:Nativity.jpg|right|frame|Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos]]
'''Postul Naşterii Domnului''' (al [[Crăciun]]ului) a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi spre cuviincioasa întâmpinare şi serbare a marelui praznic al naşterii cu trup a Mântuitorului [[Iisus Hristos]]. El aduce aminte creştinilor de [[patriarh]]ii şi drepţii din [[Vechiul Testament]], care au petrecut timp îndelungat în [[post]] şi [[rugăciune]], în aşteptarea şi cu nădejdea venirii lui [[Iisus Hristos|Mesia]] - Izbăvitorul. Acest post începe în [[15 noiembrie]] şi se încheie în ajunul [[praznic]]ului, pe [[24 decembrie]].
+
'''Postul Nașterii Domnului''' (al [[Crăciun]]ului) a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioși spre cuviincioasa întâmpinare și serbare a marelui praznic al nașterii cu trup a Mântuitorului [[Iisus Hristos]]. El aduce aminte creștinilor de [[patriarh]]ii și drepții din [[Vechiul Testament]], care au petrecut timp îndelungat în [[post]] și [[rugăciune]], în așteptarea și cu nădejdea venirii lui [[Iisus Hristos|Mesia]] - Izbăvitorul. Acest post începe în [[15 noiembrie]] și se încheie în ajunul [[praznic]]ului, pe [[24 decembrie]].
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la [[Fericitul Augustin]] şi [[episcop]]ul [[Leon cel Mare]] al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit "postul din luna a zecea". Dar la început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Aşa, de exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. [[Sinod]]ul local din [[Constantinopol]], ţinut la anul 1166 (sub [[patriarh]]ul [[Luca (Hrisoverghi) al Constantinopolului|Luca Hrisoverghi]]) a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în [[Biserica Ortodoxă|Bisericile Ortodoxe]], hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând de la [[15 noiembrie]]. Se lasă sec în seara zilei de [[14 noiembrie]] (pomenirea Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Filip|Filip]] și a sfântului [[ierarh]] [[Grigorie Palama]]); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de [[24 decembrie]], inclusiv.
+
Ca vechime, cele dintâi mențiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la [[Fericitul Augustin]] și [[episcop]]ul [[Leon cel Mare]] al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit "postul din luna a zecea". Dar la început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Așa, de exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. [[Sinod]]ul local din [[Constantinopol]], ținut la anul 1166 (sub [[patriarh]]ul [[Luca (Hrisoverghi) al Constantinopolului|Luca Hrisoverghi]]) a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în [[Biserica Ortodoxă|Bisericile Ortodoxe]], hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând de la [[15 noiembrie]]. Se lasă sec în seara zilei de [[14 noiembrie]] (pomenirea Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Filip|Filip]] și a sfântului [[ierarh]] [[Grigorie Palama]]); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de [[24 decembrie]], inclusiv.
  
 
==Sensul Postului Crăciunului==
 
==Sensul Postului Crăciunului==
După unii tâlcuitori ai [[cult]]ului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui [[Moise]] de pe [[Muntele Sinai]], când acesta aștepta să primească cuvintele lui [[Dumnezeu]] scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot aşa şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţesc [[suflet]]ele şi trupurile şi se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci [[Întruparea|întrupat]] şi născut din [[Maica Domnului|Sfânta Fecioară]]. După alţi tâlcuitori ai cultului, postul Naşterii mai simbolizează şi noaptea întunecoasă a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].
+
După unii tâlcuitori ai [[cult]]ului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui [[Moise]] de pe [[Muntele Sinai]], când acesta aștepta să primească cuvintele lui [[Dumnezeu]] scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot așa și creștinii, postind 40 de zile, își curățesc [[suflet]]ele și trupurile și se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci [[Întruparea|întrupat]] și născut din [[Maica Domnului|Sfânta Fecioară]]. După alți tâlcuitori ai cultului, postul Nașterii mai simbolizează și noaptea întunecoasă a [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]].
  
 
==Felul de postire==
 
==Felul de postire==
Ca fel de postire de bucate, postul Naşterii Domnului este de asprime mijlocie - ca şi al [[Postul Sfinţilor Apostoli]] -, mai puţin riguros decât [[Postul Mare]], având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin.
+
Ca fel de postire de bucate, postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie - ca și al [[Postul Sfinților Apostoli]] -, mai puțin riguros decât [[Postul Mare]], având multe dezlegări la pește, ulei și vin.
  
După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade serbarea vreunui [[sfânt]] cu [[doxologie]] mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn şi vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri şi vineri un sfânt cu Priveghere, ori [[hram]]ul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin. Dezlegare la peşte se dă de asemenea la praznicul [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului]] ([[21 noiembrie]]), în orice zi ar cădea.
+
După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea vreunui [[sfânt]] cu [[doxologie]] mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri și vineri un sfânt cu Priveghere, ori [[hram]]ul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă de asemenea la praznicul [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării în Biserică a Maicii Domnului]] ([[21 noiembrie]]), în orice zi ar cădea.
  
Zilele de [[prăznuire]] a unor sfinţi cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, în care este dezlegare la peşte sunt:
+
Zilele de [[prăznuire]] a unor sfinți cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, în care este dezlegare la pește sunt:
 
*[[21 noiembrie]] - [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică]]
 
*[[21 noiembrie]] - [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică]]
 
*[[30 noiembrie]] - Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei (cel Întâi chemat)]]
 
*[[30 noiembrie]] - Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei (cel Întâi chemat)]]
*[[4 decembrie]] - Sf. [[muceniţă]] Varvara
+
*[[4 decembrie]] - Sf. [[muceniță]] Varvara
*[[5 decembrie]] - Sf. [[Cuvios]] [[Sava cel Sfinţit]]
+
*[[5 decembrie]] - Sf. [[Cuvios]] [[Sava cel Sfințit]]
 
*[[6 decembrie]] - Sf. [[Ierarh]] [[Nicolae al Mirelor]]
 
*[[6 decembrie]] - Sf. [[Ierarh]] [[Nicolae al Mirelor]]
 
*[[9 decembrie]] - [[Zămislirea Maicii Domnului]]
 
*[[9 decembrie]] - [[Zămislirea Maicii Domnului]]
Linia 23: Linia 23:
 
*[[20 decembrie]] - Sf. [[Ignatie Teoforul]]
 
*[[20 decembrie]] - Sf. [[Ignatie Teoforul]]
  
Ultima zi a postului Naşterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul IX (cca. orele 15:00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui [[Daniel]] şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16). În unele părţi se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit [[magi]]lor Naşterea Domnului. Această ajunare aminteşte totodată postul ţinut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la [[liturghia]] săvârşită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care în prezent se săvârşeşte dimineaţa).
+
Ultima zi a postului Nașterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul IX (cca. orele 15:00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui [[Daniel]] și al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16). În unele părți se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit [[magi]]lor Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la [[liturghia]] săvârșită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care în prezent se săvârșește dimineața).
  
 
==Rânduieli liturgice specifice==
 
==Rânduieli liturgice specifice==
  
În timpul Postului Crăciunului începând cu data de [[21 noiembrie]] se introduc în cadrul slujbei [[Utrenie]]i Catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri şi Pavecerniţă nu se ''cântă'' [[Stihiră|stihirile]] şi nici [[tropar]]ele, ci toate sunt ''rostite''. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărăteşti se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului [[Vasile cel Mare]] urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească [[Sfânta Liturghie|Sfânta Liturghie]] a Sfântului Ioan Gură de Aur, pe când dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu [[Vecernia]].
+
În timpul Postului Crăciunului începând cu data de [[21 noiembrie]] se introduc în cadrul slujbei [[Utrenie]]i Catavasiile Nașterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri și Pavecerniță nu se ''cântă'' [[Stihiră|stihirile]] și nici [[tropar]]ele, ci toate sunt ''rostite''. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului [[Vasile cel Mare]] urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească [[Sfânta Liturghie|Sfânta Liturghie]] a Sfântului Ioan Gură de Aur, pe când dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu [[Vecernia]].
  
==A se vedea şi==
+
==A se vedea și==
 
*[[Crăciunul]]
 
*[[Crăciunul]]
*[[Moş Crăciun]]
+
*[[Moș Crăciun]]
  
 
[[Categorie:Spiritualitate]]
 
[[Categorie:Spiritualitate]]

Versiunea de la data 15 noiembrie 2013 10:39

Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos

Postul Nașterii Domnului (al Crăciunului) a fost rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioși spre cuviincioasa întâmpinare și serbare a marelui praznic al nașterii cu trup a Mântuitorului Iisus Hristos. El aduce aminte creștinilor de patriarhii și drepții din Vechiul Testament, care au petrecut timp îndelungat în post și rugăciune, în așteptarea și cu nădejdea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. Acest post începe în 15 noiembrie și se încheie în ajunul praznicului, pe 24 decembrie.

Istoric

Ca vechime, cele dintâi mențiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit "postul din luna a zecea". Dar la început, creștinii nu posteau toți în același fel și același număr de zile. Așa, de exemplu, unii posteau numai șapte zile, alții șase săptămâni; unii țineau un post mai aspru, alții unul mai ușor. Sinodul local din Constantinopol, ținut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Hrisoverghi) a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toți credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând de la 15 noiembrie. Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie (pomenirea Sf. Apostol Filip și a sfântului ierarh Grigorie Palama); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de 24 decembrie, inclusiv.

Sensul Postului Crăciunului

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin lungimea sau durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot așa și creștinii, postind 40 de zile, își curățesc sufletele și trupurile și se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat și născut din Sfânta Fecioară. După alți tâlcuitori ai cultului, postul Nașterii mai simbolizează și noaptea întunecoasă a Vechiului Testament.

Felul de postire

Ca fel de postire de bucate, postul Nașterii Domnului este de asprime mijlocie - ca și al Postul Sfinților Apostoli -, mai puțin riguros decât Postul Mare, având multe dezlegări la pește, ulei și vin.

După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea, până la Ceasul IX (circa 3-4 P.M.), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn; marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (afară de răstimpul dintre 20-25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marțea sau joia cade serbarea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, în acest caz, se dezleagă la untdelemn și vin, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Dacă se întâmplă miercuri și vineri un sfânt cu Priveghere, ori hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. Dezlegare la pește se dă de asemenea la praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), în orice zi ar cădea.

Zilele de prăznuire a unor sfinți cu cinstire mai largă în toată lumea ortodoxă, în care este dezlegare la pește sunt:

Ultima zi a postului Nașterii (24 decembrie), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul IX (cca. orele 15:00), când se obișnuiește să se mănânce, în unele părți, grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului lui Daniel și al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16). În unele părți se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nașterea Domnului. Această ajunare amintește totodată postul ținut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creștin și apoi prima împărtășire, la liturghia săvârșită atunci în acest scop (Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, care în prezent se săvârșește dimineața).

Rânduieli liturgice specifice

În timpul Postului Crăciunului începând cu data de 21 noiembrie se introduc în cadrul slujbei Utreniei Catavasiile Nașterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri și Pavecerniță nu se cântă stihirile și nici troparele, ci toate sunt rostite. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărătești se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, pe când dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

A se vedea și