Modificări

Salt la: navigare, căutare

Postul Nașterii Domnului

82 de octeți adăugați, 16 noiembrie 2012 19:19
m
fără descrierea modificării
[[Image:Nativity.jpg|right|frame|Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos]]
'''Postul Naşterii Domnului''' (al [[Crăciun]]ului) a fost rânduit de Biserică pentru a -i pregăti pe credincioşi spre cuviincioasa întâmpinare şi serbare a marelui praznic al naşterii cu trup a Mântuitorului [[Iisus Hristos]]. El aduce aminte creştinilor de [[patriarh]]ii şi drepţii din [[Vechiul Testament]], care au petrecut timp îndelungat în [[post]] şi [[rugăciune]], în aşteptarea şi cu nădejdea venirii lui [[Iisus Hristos|Mesia]] - Izbăvitorul. Acest post începe în [[15 noiembrie]] şi se încheie în ajunul [[praznic]]ului, pe [[24 decembrie]].
==Istoric==
Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre practicarea acestui post provin din secolele IV-V, de la [[Fericitul Augustin]] şi [[episcop]]ul [[Leon cel Mare]] al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit "postul din luna a zecea". Dar la început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Aşa, de exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. [[Sinod]]ul local din [[Constantinopol]], ţinut la anul 1166 (sub [[patriarh]]ul [[Luca Chrysoverghi(Hrisoverghi) al Constantinopolului|Luca Hrisoverghi]]), a uniformizat durata postului Naşterii Domnului în [[Biserica Ortodoxă|Bisericile Ortodoxe]], hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând de la [[15 noiembrie]]. Se lasă sec în seara zilei de [[14 noiembrie]] (pomenirea Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Filip|Filip]] și a sfântului [[ierarh]] [[Grigorie Palama]]); iar dacă această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Postul durează până în seara zilei de [[24 decembrie]], inclusiv.
==Sensul Postului Crăciunului==
*[[20 decembrie]] - Sf. [[Ignatie Teoforul]]
Ultima zi a postului Naşterii ([[24 decembrie]]), numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până la Ceasul IX(cca. orele 15:00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui [[Daniel]] şi al celor trei tineri în Babilon (Daniel I, 5, 8-16). În unele părţi se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua care a vestit [[magi]]lor Naşterea Domnului. Această ajunare aminteşte totodată postul ţinut odinioară de catehumenii care în seara acestei zile primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire, la [[liturghia]] săvârşită atunci în acest scop ([[Liturghia Sfântului Vasile cel Mare]], care azi în prezent se săvârşeşte dimineaţa).
==Rânduieli liturgice specifice==
În timpul Postului Crăciunului începând cu data de [[21 noiembrie]] se introduc în cadrul slujbei [[Utrenie]]i Catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această perioadă a Postului Crăciunului la Ceasuri şi Pavecerniţă nu cântăm se ''cântă'' [[Stihiră|stihirile]] şi nici [[tropar]]ele, ci toate sunt ''rostite''. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărăteşti se mută în vinerea dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea , dacă ajunul Crăciunului cade în zilele de luni până vineri se va oficia în această zi Liturghia Sfântului [[Vasile cel Mare]] urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească [[Sfânta Liturghie|Sfânta Liturghie]] a Sfântului Ioan Gură de Aur, pe când dacă ajunul va fi sambăta sâmbăta sau dumnicaduminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului [[Ioan Gură de Aur]] , iar în ziua Crăciunului Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu [[Vecernia]].
==A se vedea şi==
6.119 modificări

Meniu de navigare