Modificări

Salt la: navigare, căutare

Postul Mare

3.767 de octeți adăugați, 14 martie 2008 20:24
fără descrierea modificării
'''Postul mare''', sau Postul Paştilor, este perioada de pregătire pentru Sfinţele Paşti, fiind asemănat adesea cu o călătorie duhovnicească către [[Săptămâna Patimilor]] şi Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul [[Triod]]ului, de mare [[nevoinţă]] sufletească şi trupească în care se îmbină cele două feluri de postire: postul ascetic şi postul total (a se vedea articolul '''[[Postul]]'''). Este numit "mare" pentru că este cel mai lung şi cel mai important dintre toate posturile.
Postul Mare începe luni după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită şi Duminica lăsatului sec de brânză) şi se continuă cu [[Săptămâna Patimilor]] (numită şi Săptămâna Mare), care începe cu [[Duminica Floriilor]] - Intrarea Domnului în Ierusalim.
==Postul Mare: sensul postirii==
 
Scopul iniţial al postirii de dinaintea Sfintelor Paşti era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să intre în biserică. Cu toate acestea, a devenit curând o perioadă de pregătire spirituală înaintea sărbătorii Învierii Mântuitorului pentru aceia care erau deja creştini. Este simbolul viu al întregii vieţii a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos.
 
Postul Mare este caracterizat prin renunţarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice şi particulare, îmbunătăţire personală şi multă generozitate cu cei aflaţi în nevoi. Este simbolul viu al întregii vieţii a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinţei, a curăţirii inimii şi minţii, de reîntoarcere către poruncile Domnului şi către aproapele nostru
 
Alimentele cer nu sunt permise, tradiţional, sunt carnea şi produsele din lapte, peşte, vin şi ulei. (În unele tradiţii, doar uleiul de măsline nu este permis; în altele toate uleiurile vegetale sunt oprite.) Deoarece din punct de vedere canonic postul strict este oprit [[Sâmbătă|sâmbăta]] şi [[Duminică|duminica]], vinul şi uleiul sunt admise în aceste zile. Dacă sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] cade în timpul Postului Mare, atunci peştele, vinul şi uleiul sunt permise în acea zi.
 
Pe lângă slujbele religioase descrise mai jos, se consideră necesar să se acorde o atenţie sporită de către credincioşii ortodocşi rugăciunilor de acasă adică mai multe şi mai dese decât de obicei. Părinţii considerau postul fără rugăciune ca fiind "postul demonilor" deoarece demonii nu mănâncă datorită naturii lor necorporale dar nici nu se roagă.
 
În Postul Mare, în zilele de peste săptămână (de luni până vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de [[vecernie]], slujba care marchează încetarea ajunării. Acest [[ritual]], destul de simplu la început, a fost înconjurat treptat de o solemnitate tot mai mare adăugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite care a devenit unul din momentele de vârf ale Postului Mare prin frumuseţea sa deosebită şi solemnitatea sa. La această slujbă de seară, o parte din Trupul şi Sângele Mântuitorului de la slujba din ultima duminică sunt împărţite credincioşilor. Atribuită Sfântului [[Grigorie Dialogul]], această slujbă nu a fost alcătuită de un singur autor ci este opera colectivă şi anonimă a Bisericii întregi.
Dacă "postul ascetic" reprezintă abţinerea de la anumite mâncăruri şi băuturi şi reducerea substanţială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului, "postul total" sau ajunarea este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire şi aşteptare. În acest sens ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în [[Sfânta Împărtăşanie]].
 
În Postul Mare, în zilele de peste săptămână (de luni până vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de [[vecernie]], slujba care marchează încetarea ajunării. Acest [[ritual]], destul de simplu la început, a fost înconjurat treptat de o solemnitate tot mai mare adăugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite care a devenit unul din momentele de vârf ale Postului Mare prin frumuseţea sa deosebită şi solemnitatea sa. Atribuită Sfântului [[Grigore Dialogul]], această slujbă nu a fost alcătuită de un singur autor ci este opera colectivă şi anonimă a Bisericii întregi.
==Atmosfera şi starea sufletească în Postului Mare==
Sintagma aceasta – tristeţe radioasă (strălucitoare/luminoasă) – simplă şi frumoasă şi profundă în acelaşi timp: ea spune că, pe de o parte, suntem trişti, pentru că vedem toată slăbiciunea noastră, deasa noastră aplecare către rău, păcătoşenia noastră; pe de altă parte, însă, ştim că Dumnezeul nostru este Iubire şi că este un Dumnezeu înţelegător, milostiv şi iubitor de oameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzarea noastră, şi care pentru asta S-a făcut om şi a pătimit pentru noi, şi încă pătimeşte, pentru fiecare dintre noi, până la sfârşitul timpurilor. Şi asta ne dă nădejde, asta transfigurează tristeţea noastră, o penetrează de lumina Domnului, cu Care împreună-călătorim pe calea spre înviere.
==Structura Postului Mare==
 
Ca şi în Apus, Postul Paştelui ţine patruzeci de zile, cu precizarea că în Răsărit sunt numărate şi duminicile. Începe în mod oficial luni cu şapte săptămâni înaintea Paştelui după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită şi Duminica lăsatului sec de brânză) şi se termină în seara Sâmbetei lui Lazăr, ziua de dinaintea [[Duminica Floriilor|Duminicii Floriilor]] - Intrarea Domnului în Ierusalim. Cu toate acestea, postul continuă şi în săptămâna următoare, numită şi [[Săptămâna Patimilor]], Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă până la Sfintele Paşti.
 
: Luni după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită şi [[Duminica lăsatului sec de brânză]])
: 1. [[Duminica Ortodoxiei]] ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] 1:43-51),
: 2. [[Duminica Sfântului Grigorie Palama]], sau [[Duminica Sfinţilor Români ???]]
: 3. [[Duminica Sfintei Cruci]],
: 4. [[Duminica Sfântului Ioan Climacus]], şi
: 5. [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]].
 
După [[Duminica lăsatului sec de carne]], carnea este oprită de la consum. După [[Duminica lăsatului sec de brânză]] sunt oprite lactatele şi începe [[postire]]a strictă a Postului Mare. În această perioadă, [[pericope|citirile]] zilnice sunt din [[Vechiul Testament]], cu precădere din [[Geneză]], [[Cartea Proverbelor|Proverbe]] şi [[Cartea lui Isaia|Isaia]]. Postul Mare este urmat de [[Săptămâna Patimilor]], care începe cu [[Duminica Floriilor]] şi care precede Paştele.
 
<!-- - ==Părinţii Bisericii despre Postul Mare== - -->
 
==Vezi şi==
 
* [[Miluire]]
* [[Spovedanie]]
* [[Post]]
* [[Paşte]]
 
==Legături externe==
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Lent Postul Mare pe Wikipedia]
*[http://www.schmemann.org/byhim/lent.html Structura Liturgică a Postului Mare] – de Protopopul [[Alexander Schmemann]]
[[Categorie:Asceticism]][[Categorie:Viaţa Bisericii]][[Categorie:Liturgică]] [[Categorie:Spiritualitate]]
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Postul Mare]]
[[Categorie:Posturi]]
[[Categorie:Post|*]]
[[en:Great Lent]]
4.112 modificări

Meniu de navigare