Postul: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(mici corecturi)
m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice. Eliminare link-uri externe moarte.)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Spiritualitate}}
 
{{Spiritualitate}}
'''Postul''' (sl. пост) este înţeles în general ca o practică de abţinere de la anumite mâncăruri, în anumite zile ale săptămânii (miercurea şi vinerea) sau pe perioade mai lungi stabilite de Biserică, [[post|posturi]]le (şi însemnate în [[calendar|calendarul bisericesc]]). Totuşi, postul este şi o practică de nevoinţă sufletească şi atenţie sporită, [[trezvie]]. Postul include reţinerea de la gânduri şi fapte rele şi de la relaţiile conjugale.
+
'''Postul''' (sl. пост) este înțeles în general ca o practică de abținere de la anumite mâncăruri, în anumite zile ale săptămânii (miercurea și vinerea) sau pe perioade mai lungi stabilite de Biserică, posturile (și însemnate în [[calendar|calendarul bisericesc]]). Totuși, postul este și o practică de nevoință sufletească și atenție sporită, [[trezvie]]. Postul include reținerea de la gânduri și fapte rele și de la relațiile conjugale.
  
==Semnificaţia spirituală==
+
==Semnificația spirituală==
Postul se însoţeşte cu [[rugăciune]]a, [[mulţumirea|mulţumirea pentru toate]] şi [[spovedania]], pregătind persoana în întregul ei pentru sărbătoarea care urmează, ca în cazul unui atlet care îşi pregăteşte corpul, mintea şi sufletul. Postul este similar felului în care creştinii ortodocşi speră să fie bine pregătiţi pentru cea de-a doua venire. Din acest motiv, în timpul perioadelor de post nu se fac nunţi. (Cf. Sfaturi Pastorale.) O parte foarte importantă a perioadei postului este spovedania, deşi aceasta nu se limitează la perioadele de post.
+
Postul se însoțește cu [[rugăciunea]], [[mulțumirea|mulțumirea pentru toate]] și [[spovedania]], pregătind persoana în întregul ei pentru sărbătoarea care urmează, ca în cazul unui atlet care își pregătește corpul, mintea și sufletul. Postul este similar felului în care creștinii ortodocși speră să fie bine pregătiți pentru cea de-a doua venire. Din acest motiv, în timpul perioadelor de post nu se fac [[Căsătorie|nunți]]. (Cf. Sfaturi Pastorale.) O parte foarte importantă a perioadei postului este spovedania, deși aceasta nu se limitează la perioadele de post.
  
==Istorie şi tradiţie==
+
==Istorie și tradiție==
Postul creştin îşi are originea în tradiţia iudaică a postirii. Însuşi Iisus Mântuitorul a dat exemple de postire [[ucenic]]ilor săi, cel mai important exemplu fiind cele patruzeci de zile în deşert, la sfârşitul cărora a fost ispitit de [[diavol]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=4 4,1-11]).  
+
Postul creștin își are originea în tradiția iudaică a postirii. Însuși [[Iisus Hristos|Iisus Mântuitorul]] a dat exemple de postire [[ucenic]]ilor săi, cel mai important exemplu fiind cele patruzeci de zile în deșert, la sfârșitul cărora a fost ispitit de [[diavol]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=4 4,1-11]).
  
 
==Tipuri de postire==
 
==Tipuri de postire==
Sunt două feluri de postire: '''postul ascetic''' şi '''postul total''' (distincţia este nuanţată de părintele [[Alexander Schmemann]], în lucrarea "Postul Mare").
+
Sunt două feluri de postire: '''postul ascetic''' și '''postul total''' (distincția este nuanțată de părintele [[Alexander Schmemann]], în lucrarea „Postul cel Mare”).
  
==Postul ascetic==
+
===Postul ascetic===
'''Postul ascetic''' reprezintă abţinerea de la anumite mâncăruri şi băuturi şi reducerea substanţială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului.
+
'''Postul ascetic''' reprezintă abținerea de la anumite mâncăruri, băuturi și reducerea substanțială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului.
  
Postul ascetic se ghidează după reguli aplicabile [[monah]]ilor. Aceste reguli nu au rolul de a fi "sarcini anevoie de purtat" ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#46 11,46]), ci sunt un ideal spre care trebuie să tindem. Urmarea regulilor postului ascetic nu sunt un scop în sine, ci sunt mijloace spre perfecţiunea spirituală, care este încununată cu dragoste şi ajutată de rugăciune.
+
Postul ascetic se ghidează după reguli aplicabile [[Călugăr|monahilor]]. Aceste reguli nu au rolul de a fi „sarcini anevoie de purtat” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=11#46 11,46]), ci sunt un ideal spre care trebuie să tindem. Urmarea regulilor postului ascetic nu sunt un scop în sine, ci sunt mijloace spre perfecțiunea spirituală, care este încununată cu dragoste și ajutată de rugăciune.
  
==Postul total, sau ajunarea==
+
===Postul total sau ajunarea===
'''Postul total''' sau ajunarea (uneori numit, destul de nepotrivit, de altfel, "post negru") este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire şi aşteptare. În acest sens, ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în [[Euharistie|Sfânta Împărtăşanie]].  
+
'''Postul total''' sau ajunarea (uneori numit, destul de nepotrivit, de altfel, „post negru”) este renunțarea totală la mâncare și băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire și așteptare. În acest sens, ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în [[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]].
  
În [[Postul Mare]], în zilele de peste săptămână (luni-vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării. (a se vedea articolul despre [[Postul mare]] şi [[Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite]]).
+
În [[Postul mare]], în zilele de peste săptămână (luni-vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtășanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării. (a se vedea articolul despre [[Postul mare]] și [[Liturghia Darurilor mai înainte sfințite]]).
  
 
==Perioadele de post==
 
==Perioadele de post==
Există zile special desemnate de post dar şi perioade mai lungi de post.
+
Există zile special desemnate de post dar și perioade mai lungi de post.
  
 
===Zile de post===
 
===Zile de post===
  
*Toate zilele de miercuri de peste an, în afara celor notate cu harţi, pentru pomenirea vânzării lui Iisus Hristos de către [[Iuda Iscarioteanul]].
+
*Toate zilele de miercuri de peste an, în afara celor notate cu [[harți]], pentru pomenirea vânzării lui Iisus Hristos de către [[Iuda Iscarioteanul]].
*Toate zilele de vineri de peste an, în afara celor notate cu harţi, pentru pomenirea Răstignirii Mântuitorului.   
+
*Toate zilele de vineri de peste an, în afara celor notate cu harți, pentru pomenirea Răstignirii Mântuitorului.   
*Ajunul [[Teofania|Bobotezei]] ([[5 ianuarie]])
+
*Ajunul [[Epifania|Bobotezei]] ([[5 ianuarie]])
 
*Tăierea capului Sfântului [[Ioan Botezătorul]] ([[29 august]])
 
*Tăierea capului Sfântului [[Ioan Botezătorul]] ([[29 august]])
*[[Înălţarea Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]])
+
*[[Înălțarea Sfintei Cruci]] ([[14 septembrie]])
  
[[Mănăstire|Mănăstirile]] îi pomenesc pe [[înger]]i în zilele de luni prin post.
+
[[Mănăstire|Mănăstirile]] îi pomenesc pe [[îngeri]] în zilele de luni prin post.
  
 
==Posturile de pe an==
 
==Posturile de pe an==
  
 
Posturile de peste an sunt:
 
Posturile de peste an sunt:
* [[Postul mare]] (sau Postul Sfintelor Paşti) - este perioada de şase săptămâni care precede [[Săptămâna Patimilor]] şi care pregăteşte pentru marea sărbătoare a [[Sfintele Paşti|Sfintelor Paşti]].  
+
* [[Postul mare]] (sau Postul Sfintelor Paști) - este perioada de șase săptămâni care precede [[Săptămâna Patimilor]] și care pregătește pentru marea sărbătoare a [[Sfintele Paști|Sfintelor Paști]].  
* [[Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel]] - variază de la un an la altul în funcţie de ziua Cincizecimii: începe luni după [[Duminica Tuturor Sfinţilor]] şi se termină pe [[28 iunie]] (ajunul praznicului Sfinţilor [[Apostol]]i [[Apostolul Petru|Petru]] şi [[Apostolul Pavel|Pavel]]).
+
* [[Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel]] - variază de la un an la altul în funcție de ziua Cincizecimii: începe luni după [[Duminica Tuturor Sfinților]] și se termină pe [[28 iunie]] (ajunul praznicului Sfinților [[Apostol]]i [[Apostolul Petru|Petru]] și [[Apostolul Pavel|Pavel]]).
 
* [[Postul Adormirii Maicii Domnului]]: [[1 august]] - [[14 august]] (ajunul praznicului [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]]).
 
* [[Postul Adormirii Maicii Domnului]]: [[1 august]] - [[14 august]] (ajunul praznicului [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]]).
* [[Postul Naşterii Domnului]]: [[15 noiembrie]] - [[24 decembrie]] (ajunul sărbătorii [[Naşterea Domnului|Naşterii Domnului]] nostru [[Iisus Hristos]]) ]] (patruzeci de zile).
+
* [[Postul Nașterii Domnului]]: [[15 noiembrie]] - [[24 decembrie]] (ajunul sărbătorii [[Crăciun|Nașterii Domnului]] nostru [[Iisus Hristos]]) ]] (patruzeci de zile).
  
===Pregătirea pentru Împărtăşanie===
+
===Pregătirea pentru Împărtășanie===
Postul este parte componentă a pregătirii pentru Sfânta [[Euharistie|Împărtăşanie]]. Pe lângă post, mai sunt necesare spovedania şi anumite rugăciuni, speciale pentru acest moment.
+
Postul este parte componentă a pregătirii pentru Sfânta [[Euharistie|Împărtășanie]]. Pe lângă post, mai sunt necesare spovedania și anumite rugăciuni, speciale pentru acest moment.
  
Înainte de Împărtăşanie nu se consumă nimic de mâncare sau de băut (nici chiar apă) de la trezire până la primirea Împărtăşaniei. De asemenea, nu se consumă carne sau lactate până după Vecernie în aceeaşi zi.
+
Înainte de Împărtășanie nu se consumă nimic de mâncare sau de băut (nici chiar apă) de la trezire până la primirea Împărtășaniei. De asemenea, nu se consumă carne sau lactate până după Vecernie în aceeași zi.
  
Orice persoană care doreşte să se împărtăşească trebuie să vorbească cu preotul care va sluji pentru a vedea ce aşteptări are acesta referitor la împărtăşanie.
+
Orice persoană care dorește să se împărtășească trebuie să vorbească cu preotul care va sluji pentru a vedea ce așteptări are acesta referitor la împărtășanie.
  
Deoarece preoţii şi diaconii care slujesc se vor împărtăşi, ei trebuie să ţină post complet înainte de fiecare Liturghie slujită.
+
Deoarece preoții și diaconii care slujesc se vor împărtăși, ei trebuie să țină post complet înainte de fiecare Liturghie slujită.
  
===Excepţii===
+
===Excepții===
Rigoarea postului poate fi relaxată, dacă este necesar, atunci când creştinul este în călătorie. În plus, se pot face excepţii atunci când se merge în vizită, deoarece accentul nu trebuie pus pe aspectul exterior al pietăţii, ci mai degrabă pe acceptarea dragostei şi generozităţii celorlalţi. Creştinii ortodocşi nu postesc în dauna sănătăţii lor. Postul este un mijloc nu un scop în sine.  
+
Rigoarea postului poate fi relaxată, dacă este necesar, atunci când creștinul este în călătorie. În plus, se pot face excepții atunci când se merge în vizită, deoarece accentul nu trebuie pus pe aspectul exterior al pietății, ci mai degrabă pe acceptarea dragostei și generozității celorlalți. Creștinii ortodocși nu postesc în dauna sănătății lor. Postul este un mijloc nu un scop în sine.  
  
''Cei care acum încep să postească este bine să îi ceară unui [[preot]] să îi sfătuiască înainte de a începe să postească.''
+
''Cei care acum încep să postească este bine să îi ceară unui [[preot]] să îi sfătuiască înainte de a începe să postească.''
  
===Săptămâni de Harţi===
+
===Săptămâni de Harți===
După anumite sărbători, creştinii ortodocşi nu postesc miercurea şi vinerea, pentru a petrece cu bucurie acea sărbătoare.
+
După anumite sărbători, creștinii ortodocși nu postesc miercurea și vinerea, pentru a petrece cu bucurie acea sărbătoare.
  
:De la [[Crăciun|Naşterea]] [[Iisus Hristos|Domnului]] până în Ajunul [[Epifania|Bobotezei]] (din [[25 decembrie]] până în [[4 ianuarie]])
+
:De la [[Crăciun|Nașterea]] [[Iisus Hristos|Domnului]] până în Ajunul [[Epifania|Bobotezei]] (din [[25 decembrie]] până în [[4 ianuarie]])
:Săptămâna de după [[Duminica Vameşului şi Fariseului]] (prima săptămână a [[Triod]]ului)
+
:Săptămâna de după [[Duminica Vameșului și Fariseului]] (prima săptămână a [[Triod]]ului)
:[[Săptămâna luminată]] (săptămâna de după [[Sfintele Paşti]])
+
:[[Săptămâna luminată]] (săptămâna de după [[Sfintele Paști]])
 
:[[Săptămâna Sfintei Treimi]] (săptămâna de după [[Pogorârea Duhului Sfânt]])
 
:[[Săptămâna Sfintei Treimi]] (săptămâna de după [[Pogorârea Duhului Sfânt]])
  
Linia 67: Linia 67:
 
[[Image:Légumes.jpg|thumb|250px|right|Legume]]
 
[[Image:Légumes.jpg|thumb|250px|right|Legume]]
 
[[Image:Peşte.Crap.800px.Cyprinus carpio.jpeg|thumb|100px|left|Crap]]
 
[[Image:Peşte.Crap.800px.Cyprinus carpio.jpeg|thumb|100px|left|Crap]]
Postul alimentar se manifestă sub multe forme. În Postul Mare, miercurea şi vinerea, este cât se poate de strict, evitându-se complet următoarele alimente:
+
Postul alimentar se manifestă sub multe forme. În Postul Mare, miercurea și vinerea, este cât se poate de strict, evitându-se complet următoarele alimente:
  
 
:carne (orice are coloană vertebrală),  
 
:carne (orice are coloană vertebrală),  
Linia 74: Linia 74:
 
:ulei de măsline, de floarea-soarelui etc.
 
:ulei de măsline, de floarea-soarelui etc.
 
:vin sau alte băuturi alcoolice.
 
:vin sau alte băuturi alcoolice.
În plus, în Postul Mare, numărul şi mărimea meselor, dar şi numărul felurilor de mâncare sunt reduse faţă de zilele obişnuite.
+
În plus, în Postul Mare, numărul și mărimea meselor, dar și numărul felurilor de mâncare sunt reduse față de zilele obișnuite.
  
În unele zile de sărbătoare, sunt permise anumite alimente, de obicei peştele, mai ales atunci când aceste sărbători cad într-o zi de post. Permisiunea pentru aceste alimente este trecută în Calendarul Ortodox. Aceste permisiuni pot avea caracter universal sau local, eparhial.
+
În unele zile de sărbătoare, sunt permise anumite alimente, de obicei peștele, mai ales atunci când aceste sărbători cad într-o zi de post. Permisiunea pentru aceste alimente este trecută în Calendarul Ortodox. Aceste permisiuni pot avea caracter universal sau local, eparhial.
  
==Sfinţii Părinţi despre post==
+
==Sfinții Părinți despre post==
:"Stăpâneşte-ţi  pântecele atâta timp cât nu te stăpâneşte el pe tine" - [[Patericul egiptean]]
+
:”Stăpânește-ți pântecele atâta timp cât nu te stăpânește el pe tine.” - [[Patericul egiptean]]
  
:"Feriţi-vã de a măsura postul cu o simplă înfrânare în ale mâncării. Cei ce se înfrânează de la mâncare, dar au purtări rele, se aseamănă diavolului care, deşi nu mănâncă nimic, nu încetează să păcătuiască" - Sfântul [[Vasile cel Mare]]
+
:„Feriți-vã de a măsura postul cu o simplă înfrânare în ale mâncării. Cei ce se înfrânează de la mâncare, dar au purtări rele, se aseamănă diavolului care, deși nu mănâncă nimic, nu încetează să păcătuiască.” - Sfântul [[Vasile cel Mare]]
  
:"Fiilor, bine este a-l sătura pe cel flămând şi sărac, şi așa să posteşti" - [[Patericul egiptean]]
+
:„Fiilor, bine este a-l sătura pe cel flămând și sărac, și așa să postești.” - [[Patericul egiptean]]
  
:"E cu neputinţă să ardă focul în apă, e cu neputință pocăinţa fără post" - Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]
+
:„E cu neputință să ardă focul în apă, e cu neputință pocăința fără post.” - Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]
  
:"E un obicei răspândit la vremea postului mare, de a ne întreba unii pe alţii câte săptămâni am postit. Şi auzim pe unii: o săptămână , pe alţii: două, pe unii: toate. Dar unde-i prisosirea dacă săvârşim postul cu mâinile goale de fapte bune? Când cineva îţi va zice: "Eu am ţinut tot postul" , răspunde-i: Eu aveam un duşman şi m-am împăcat cu el, obişnuiam să bârfesc şi m-am oprit, suduiam, şi m-am lăsat." -  Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]
+
:„E un obicei răspândit la vremea postului mare, de a ne întreba unii pe alții câte săptămâni am postit. Și auzim pe unii: o săptămână, pe alții: două, pe unii: toate. Dar unde-i prisosirea dacă săvârșim postul cu mâinile goale de fapte bune? Când cineva îți va zice: „Eu am ținut tot postul”, răspunde-i: Eu aveam un dușman și m-am împăcat cu el, obișnuiam să bârfesc și m-am oprit, suduiam, și m-am lăsat.-  Sfântul [[Ioan Gură de Aur]]
 
    
 
    
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
*Alexander Schmemann, ''Postul cel Mare'', Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1995.
+
*Alexander Schmemann, ''Postul cel Mare'', Editura Univers enciclopedic, București, 1995.
  
==A se vedea şi==
+
==A se vedea și==
 
* [[Postul mare]]
 
* [[Postul mare]]
 
* [[Pomană]] (milostenia)
 
* [[Pomană]] (milostenia)
*[[Spovedanie]]
+
* [[Spovedania]]
*[[Rugăciune]]
+
* [[Rugăciunea]]
 
* Xerofaghia (sau ''mâncarea uscată'')
 
* Xerofaghia (sau ''mâncarea uscată'')
  
Linia 104: Linia 104:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*en: [http://www.lasvegasorthodox.com/library/Orthodox_Practices/Fasting-True_Nature_of_Fasting-Bishop_Kallistos_Ware.htm "The True Nature of Fasting"] de P.S. [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]]
 
*en: [http://xcthesavior.org/content/view/35/ "The Discipline of Fasting"] de P.S. Kallistos Ware
 
 
*en: [http://www.christianforums.com/t95160&goto=nextnewest "On Fasting at Great Lent"] de Pr. [[Alexander Schmemann]] (v. comentariul nr. 5)
 
*en: [http://www.christianforums.com/t95160&goto=nextnewest "On Fasting at Great Lent"] de Pr. [[Alexander Schmemann]] (v. comentariul nr. 5)
  
 
În limba română:
 
În limba română:
*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/_post.htm Cum se ţin posturile de peste an?]
+
*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/_post.htm Cum se țin posturile de peste an?]
*[http://calendar-ortodox.ro/#posturi Posturi şi rânduieli bisericeşti pentru anii 2010-2011]
+
*[http://calendar-ortodox.ro/#posturi Posturi și rânduieli bisericești pentru anii 2010-2011]
 
*[http://www.nistea.com/post-triod.html Despre post, din cântările Triodului].
 
*[http://www.nistea.com/post-triod.html Despre post, din cântările Triodului].
*Sf. [[Ioan Gură de Aur]], [http://www.ioanguradeaur.ro/category/despre-post/ Cuvinte şi învăţături despre post].
+
*Sf. [[Ioan Gură de Aur]], [http://www.ioanguradeaur.ro/category/despre-post/ Cuvinte și învățături despre post].
*Sf. [[Serafim din Sarov]], ''[http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/sfinti-parinti/despre-post-si-mancare-sfantul-serafim-de-sarov/ Despre post şi mâncare]''.
+
*Sf. [[Serafim din Sarov]], ''[http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/sfinti-parinti/despre-post-si-mancare-sfantul-serafim-de-sarov/ Despre post și mâncare]''.
*Arhim. [[Cleopa Ilie]], ''[http://cleopasihastria.wordpress.com/2007/09/20/despre-post/ Despre post]'', extras din ''Călăuză în credinţa ortodoxă''.
+
*Arhim. [[Cleopa Ilie]], ''[http://cleopasihastria.wordpress.com/2007/09/20/despre-post/ Despre post]'', extras din ''Călăuză în credința ortodoxă''.
*Ierom. [[Arsenie Boca]], ''[http://www.credo.ro/despre-post.php Despre post]''.
+
*Ierom. [[Arsenie (Boca)]], ''[http://www.credo.ro/despre-post.php Despre post]''.
*Pr. [[Nicolae Tănase]], [http://www.ortodoxmedia.com/download/audio/predici/pr-tanase/Pr.Tanase-Despre_post.mp3 Despre post] (audio).
+
*[http://www.parohiamacin4.org/post.htm Învățături greșite vs. corecte despre post]
*[http://www.parohiamacin4.org/post.htm Învăţături greşite vs. corecte despre post]
 
  
  

Versiunea de la data 26 martie 2014 21:44

Acest articol face parte din seria
Spiritualitate ortodoxă
Sfintele Taine
BotezulMirungerea
Sf. ÎmpărtășanieSpovedania
CăsătoriaPreoția
Sf. Maslu
Starea omului
PăcatulPatimaVirtutea
RaiulIadul
Păcate
Păcate strigătoare la cer
Păcate capitale
Alte păcate
Păcatele limbii
Virtuți
Virtuțile teologice

CredințaNădejdeaIubirea

Virtuțile morale

ÎnțelepciuneaSmerenia
RăbdareaStăruința în bine
PrieteniaIertareaBlândețea
PaceaMilaDreptateaHărnicia

Etapele vieții duhovnicești
Despătimirea (Curățirea)
Contemplația
Îndumnezeirea
Isihasm
Trezvia Pocăința
IsihiaDiscernământul
Mintea
Asceza
FecioriaAscultarea
StatorniciaPostul
SărăciaMonahismul
Rugăciunea
ÎnchinareaCinstirea
Pravila de rugăciune
Rugăciunea lui Iisus
Sf. MoașteSemnul Sf. Cruci
Sfinții Părinți
Părinții apostolici
Părinții pustiei
Părinții capadocieni
Filocalia
Scara dumnezeiescului urcuș
Editați această casetă

Postul (sl. пост) este înțeles în general ca o practică de abținere de la anumite mâncăruri, în anumite zile ale săptămânii (miercurea și vinerea) sau pe perioade mai lungi stabilite de Biserică, posturile (și însemnate în calendarul bisericesc). Totuși, postul este și o practică de nevoință sufletească și atenție sporită, trezvie. Postul include reținerea de la gânduri și fapte rele și de la relațiile conjugale.

Semnificația spirituală

Postul se însoțește cu rugăciunea, mulțumirea pentru toate și spovedania, pregătind persoana în întregul ei pentru sărbătoarea care urmează, ca în cazul unui atlet care își pregătește corpul, mintea și sufletul. Postul este similar felului în care creștinii ortodocși speră să fie bine pregătiți pentru cea de-a doua venire. Din acest motiv, în timpul perioadelor de post nu se fac nunți. (Cf. Sfaturi Pastorale.) O parte foarte importantă a perioadei postului este spovedania, deși aceasta nu se limitează la perioadele de post.

Istorie și tradiție

Postul creștin își are originea în tradiția iudaică a postirii. Însuși Iisus Mântuitorul a dat exemple de postire ucenicilor săi, cel mai important exemplu fiind cele patruzeci de zile în deșert, la sfârșitul cărora a fost ispitit de diavol (Matei 4,1-11).

Tipuri de postire

Sunt două feluri de postire: postul ascetic și postul total (distincția este nuanțată de părintele Alexander Schmemann, în lucrarea „Postul cel Mare”).

Postul ascetic

Postul ascetic reprezintă abținerea de la anumite mâncăruri, băuturi și reducerea substanțială a regimului alimentar în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupului.

Postul ascetic se ghidează după reguli aplicabile monahilor. Aceste reguli nu au rolul de a fi „sarcini anevoie de purtat” (Luca 11,46), ci sunt un ideal spre care trebuie să tindem. Urmarea regulilor postului ascetic nu sunt un scop în sine, ci sunt mijloace spre perfecțiunea spirituală, care este încununată cu dragoste și ajutată de rugăciune.

Postul total sau ajunarea

Postul total sau ajunarea (uneori numit, destul de nepotrivit, de altfel, „post negru”) este renunțarea totală la mâncare și băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire și așteptare. În acest sens, ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în Sfânta Împărtășanie.

În Postul mare, în zilele de peste săptămână (luni-vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtășanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării. (a se vedea articolul despre Postul mare și Liturghia Darurilor mai înainte sfințite).

Perioadele de post

Există zile special desemnate de post dar și perioade mai lungi de post.

Zile de post

Mănăstirile îi pomenesc pe îngeri în zilele de luni prin post.

Posturile de pe an

Posturile de peste an sunt:

Pregătirea pentru Împărtășanie

Postul este parte componentă a pregătirii pentru Sfânta Împărtășanie. Pe lângă post, mai sunt necesare spovedania și anumite rugăciuni, speciale pentru acest moment.

Înainte de Împărtășanie nu se consumă nimic de mâncare sau de băut (nici chiar apă) de la trezire până la primirea Împărtășaniei. De asemenea, nu se consumă carne sau lactate până după Vecernie în aceeași zi.

Orice persoană care dorește să se împărtășească trebuie să vorbească cu preotul care va sluji pentru a vedea ce așteptări are acesta referitor la împărtășanie.

Deoarece preoții și diaconii care slujesc se vor împărtăși, ei trebuie să țină post complet înainte de fiecare Liturghie slujită.

Excepții

Rigoarea postului poate fi relaxată, dacă este necesar, atunci când creștinul este în călătorie. În plus, se pot face excepții atunci când se merge în vizită, deoarece accentul nu trebuie pus pe aspectul exterior al pietății, ci mai degrabă pe acceptarea dragostei și generozității celorlalți. Creștinii ortodocși nu postesc în dauna sănătății lor. Postul este un mijloc nu un scop în sine.

Cei care acum încep să postească este bine să îi ceară unui preot să îi sfătuiască înainte de a începe să postească.

Săptămâni de Harți

După anumite sărbători, creștinii ortodocși nu postesc miercurea și vinerea, pentru a petrece cu bucurie acea sărbătoare.

De la Nașterea Domnului până în Ajunul Bobotezei (din 25 decembrie până în 4 ianuarie)
Săptămâna de după Duminica Vameșului și Fariseului (prima săptămână a Triodului)
Săptămâna luminată (săptămâna de după Sfintele Paști)
Săptămâna Sfintei Treimi (săptămâna de după Pogorârea Duhului Sfânt)

Alimente

Legume
Crap

Postul alimentar se manifestă sub multe forme. În Postul Mare, miercurea și vinerea, este cât se poate de strict, evitându-se complet următoarele alimente:

carne (orice are coloană vertebrală),
lactate,
ouă,
ulei de măsline, de floarea-soarelui etc.
vin sau alte băuturi alcoolice.

În plus, în Postul Mare, numărul și mărimea meselor, dar și numărul felurilor de mâncare sunt reduse față de zilele obișnuite.

În unele zile de sărbătoare, sunt permise anumite alimente, de obicei peștele, mai ales atunci când aceste sărbători cad într-o zi de post. Permisiunea pentru aceste alimente este trecută în Calendarul Ortodox. Aceste permisiuni pot avea caracter universal sau local, eparhial.

Sfinții Părinți despre post

”Stăpânește-ți pântecele atâta timp cât nu te stăpânește el pe tine.” - Patericul egiptean
„Feriți-vã de a măsura postul cu o simplă înfrânare în ale mâncării. Cei ce se înfrânează de la mâncare, dar au purtări rele, se aseamănă diavolului care, deși nu mănâncă nimic, nu încetează să păcătuiască.” - Sfântul Vasile cel Mare
„Fiilor, bine este a-l sătura pe cel flămând și sărac, și așa să postești.” - Patericul egiptean
„E cu neputință să ardă focul în apă, e cu neputință pocăința fără post.” - Sfântul Ioan Gură de Aur
„E un obicei răspândit la vremea postului mare, de a ne întreba unii pe alții câte săptămâni am postit. Și auzim pe unii: o săptămână, pe alții: două, pe unii: toate. Dar unde-i prisosirea dacă săvârșim postul cu mâinile goale de fapte bune? Când cineva îți va zice: „Eu am ținut tot postul”, răspunde-i: Eu aveam un dușman și m-am împăcat cu el, obișnuiam să bârfesc și m-am oprit, suduiam, și m-am lăsat.” - Sfântul Ioan Gură de Aur

Bibliografie

  • Alexander Schmemann, Postul cel Mare, Editura Univers enciclopedic, București, 1995.

A se vedea și

Surse

Legături externe

În limba română: