Modificări

Salt la: navigare, căutare

Pomelnic

581 de octeți adăugați, 24 octombrie 2016 11:51
m
fără descrierea modificării
'''Pomelnicul''' (sl. ''pomĕnĩnikŭ'') este o listă cu numele persoanelor în viaţă viață sau decedate pe care credincioşii credincioșii le dau [[preot]]ului pentru a fi pomenite în timpul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]] sau a altor slujbe religioase ori [[rugăciuni]].
Pomelnicele se mai numesc şi și '''diptice[[diptic]]e''', dar dipticele pot avea un sens mai larg, putând fi şi și liste de nume folosite de o Biserică autocefală pentru pomenirea întâistătătorilor din toate Bisericile autocefale din lume. Numele din diptice sunt citite la Sfânta Liturghie de către [[diacon]]i (şi și uneori repetate de cor) doar la Sfânta Liturghie Arhierească slujită de un [[patriarh]] sau [[întâistătător]] autocefal. Expresia scrierea numelui unui [[episcop]] în diptice înseamnă că [[Biserica]] se consideră în comuniune cu acesta iar îndepărtarea numelui unui episcop înseamnă ruperea comuniunii cu el. De asemenea, dipticele episcopale îi pun pe episcopi în ordinea demnităţii demnității lor de onoare în cadrul Bisericii. Și [[Mănăstire|mănăstirile]] au diptice, cu [[călugăr]]ii care au viețuit și viețuiesc în acea [[mănăstire]], precum și cu [[stareț]]ii lor.
==Istoric==
Istoria pomelnicului este veche, şi și direct legată de dipticele antice, care încep să fie utilizate încă din timpurile apostolice. În mod concret, dipticele antice (gr. ''diptykhos'' sau ''diptycha'') erau două tăblițe cerate sau din pergament care se puteau închide ca o carte, folosite deja de romani.
Utilizarea dipticelor în cultul creștin se generalizează în secolul al IV-lea. În mod concret timpul [[canon euharistic|canonului euharistic]], fie în timpul [[proscomidie]]i, dipticele antice (grerau citite de [[diacon]] cu voce tare. ''diptykhos'' sau ''diptycha'') erau două tăbliţe cerate sau Mai târziu, odată cu înmulțirea credincioșilor, din pergament care se puteau închide ca o cartemotive practice, folosite deja de romanidipticele au început să fie citite doar cu voce joasă la proscomidie.
Utilizarea dipticelor în cultul creştin se generalizează în secolul al IV==Surse==* (en) http://en.orthodoxwiki.org/Diptychs* (fr) Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-lea. În timpul canonului euharisticfrançais des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', fie în timpul [[poscomidie]]iParis, dipticele erau citite de diacon cu voce tare1895. Mai târziu* (fr) Martine Roty, ''Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe'' (troisième édition revue et augmentée), odată cu înmulţirea credincioşilorInstitut d'Etudes Slaves, din motive practiceParis, dipticele au început să fie citite doar cu voce joasă la proscomidie1992.
==Legături externe==
*[http://www.oca.org/PDF/official/2009-0201-diptychs.pdf Diptychs read at primatial Divine Liturgies] ([[OCA]])
 
[[Categorie:Liturgică]]
 
[[en:Diptychs]]
[[ru:Диптих]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare