Utilizarea dipticelor în cultul creştin se generalizează în secolul al IV-lea. În timpul [[canon euharistic|canonului euharistic]], fie în timpul [[proscomidie]]i, dipticele erau citite de [[diacon]] cu voce tare. Mai târziu, odată cu înmulţirea credincioşilor, din motive practice, dipticele au început să fie citite doar cu voce joasă la proscomidie.
==Surse==
* http://en.orthodoxwiki.org/Diptychs
* * Léon Clugnet, ''Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque'', Paris, 1895.
==Legături externe==