Polieleu
| Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!
Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. |
Polieleul (numele vine din grecescul πολυέλεος, de la πολυ "mult" şi έλεος "milă"), şi este format din Psalmii 134 şi 135 (LXX).
Aceşti doi paslmi formează cea de a treia citire din Psaltire la Utrenia Praznicelor Împărăteşti şi din anumite Duminici (în unele locuri, în toate Duminicile), şi în toate celelalte vegheri sau sărbători de nivelul polieleului. Numele de "polieleu" provine din repetarea frazei " Lãudaţi pe Domnul, căci este bun,căci în veac ţine îndurarea Lui" în Psalmul135. În cele trei duminici de dinainte de Postul Mare, Psalmul 136 (LXX) "La apele Babilonului..." este adăugat celorlalţi doi Psalmi.[1]
În slujbele parohiale, de obicei, Psalmii sunt abreviaţi. Acesta este unul din cele mai festive momente ale vegherii, când Uşile Împărăteşti sunt deschiseiar clerul vine afară din altar şi cădeşte întreaga biserică. [2]
Note
- ↑ Mineiul de Sărbătoare (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 556ff.
- ↑ Fr. Victor Potapov, Polyeleios Slujba vegherii de noapte—Jertfa de Seară, 25 septembrie, 2007.