Pogorârea Duhului Sfânt: Diferență între versiuni
(mici corecturi) |
m |
||
| Linia 3: | Linia 3: | ||
==Ziua Pogorârii Duhului Sfânt== | ==Ziua Pogorârii Duhului Sfânt== | ||
| − | La cincizeci de zile după [[Învierea Domnului]], la sărbătoarea evreiască numită | + | La cincizeci de zile după [[Învierea Domnului]], la sărbătoarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea Ieşirii), în timp ce [[Apostoli]]i şi alţi [[ucenic]]i ai Domnului [[Iisus Hristos]] erau adunaţi împreună în [[rugăciune]] în "foișorul cel de sus", [[Duhul Sfânt]] a coborât peste ei sub forma unor „limbi de foc despicate” făcând zgomotul unui vânt puternic şi ei au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoşteau. În acea vreme, în [[Ierusalim]] erau mulţi pelerini din diaspora evreiască veniţi la sărbătoare care au fost foarte uimiţi să îi audă pe aceşti pescari neinstruiţi rostind rugăciuni către Domnul în limbile ţărilor lor de departe. Acest eveniment este descris detaliat în [[Faptele Apostolilor]], capitolul 2. |
Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturiseşte despre deplinătatea eternă şi cerească, fiind de şapte ori câte şapte plus unu. | Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturiseşte despre deplinătatea eternă şi cerească, fiind de şapte ori câte şapte plus unu. | ||
==Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt== | ==Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt== | ||
| − | Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului [[Iisus Hristos]] şi începutul erei mesianice a Împărăţiei lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. | + | Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului [[Iisus Hristos]] şi începutul erei mesianice a [[Împărăţia lui Dumnezeu|Împărăţiei lui Dumnezeu]], prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. |
| − | Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cântările bisericeşti slăvesc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creaţiei Sale. | + | Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cântările bisericeşti slăvesc ultimul act al auto-revelării lui [[Dumnezeu]] către lumea creaţiei Sale. |
Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui evenimet istoric. Ea este o sărbătoare a apartenţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin [[Sfintele Taine|taina]] [[Mirungere|ungerii cu Sfântul Mir]]. | Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui evenimet istoric. Ea este o sărbătoare a apartenţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin [[Sfintele Taine|taina]] [[Mirungere|ungerii cu Sfântul Mir]]. | ||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu [[Vecernia|Vecernia Mare]]. [[Utrenia]] se ţine în dimineaţa sărbătorii, dar nu peste tot, înainte de [[Sfânta Liturghie]]. | În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu [[Vecernia|Vecernia Mare]]. [[Utrenia]] se ţine în dimineaţa sărbătorii, dar nu peste tot, înainte de [[Sfânta Liturghie]]. | ||
| − | În ziua de Rusalii se ţine Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, dar cu | + | În ziua de Rusalii se ţine [[Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur]], dar cu [[imn]]uri speciale care înlocuiesc tradiţionalele [[Antifon|antifoane]]. Pentru prima dată după Sfintele Paşti se cântă imnurile ''Împărate Ceresc'' şi ''Am văzut Lumina cea Adevărată'', astfel fiind chemat Duhul Sfânt să ''vină şi să rămână (să se sălășluiască) în noi'' şi astfel să fie mărturisit că ''am primit Duhul cel Ceresc''. |
| − | Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conţine trei rugăciuni lungi la care credincioşii | + | Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conţine trei rugăciuni lungi la care credincioşii îngenunchează pentru prima dată de la Sfintele Paşti. În multe parohii, această slujbă se ţine imediat după Liturghie. |
==După Pogorârea Duhului Sfânt== | ==După Pogorârea Duhului Sfânt== | ||
| − | În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este ''Sărbătoarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]'', iar în prima duminică de după Rusalii este [[Penticostar#Duminica_Tuturor_Sfinţilor|Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor]]. | + | În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este ''Sărbătoarea [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]]'' sau ''Lunea Duhului Sfânt'', iar în prima duminică de după Rusalii este [[Penticostar#Duminica_Tuturor_Sfinţilor|Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor]]. |
Cu toate că începutul [[Calendar|anului bisericesc]] este la [[1 septembrie]], centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paşti, precedată de [[Postul Mare]] şi [[Triod|perioada pregătitoare]] a postului, urmată de [[Penticostar|cincizeci de zile de sărbătoare pascală]] până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile şi săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice şi cântările se bazează pe „săptămâni după Rusalii”, aşa cum sunt scrise în [[Octoih]], [[Apostol (liturgică)|Apostol]] şi în [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliar]]. | Cu toate că începutul [[Calendar|anului bisericesc]] este la [[1 septembrie]], centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paşti, precedată de [[Postul Mare]] şi [[Triod|perioada pregătitoare]] a postului, urmată de [[Penticostar|cincizeci de zile de sărbătoare pascală]] până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile şi săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice şi cântările se bazează pe „săptămâni după Rusalii”, aşa cum sunt scrise în [[Octoih]], [[Apostol (liturgică)|Apostol]] şi în [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliar]]. | ||
| Linia 33: | Linia 33: | ||
[[Tropar]] (Glasul 8) | [[Tropar]] (Glasul 8) | ||
| − | :Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînţelepţi pe pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt şi printr-înşii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire Ţie. | + | :Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînţelepţi pe pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire Ţie. |
[[Condac]] (Glasul 8) | [[Condac]] (Glasul 8) | ||
Versiunea de la data 22 iunie 2013 20:44
Pogorârea Duhului Sfânt (numită şi Rusaliile) este unul din praznicele împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe; este sărbătorită la cincizeci de zile după Sfintele Paşti (de aceea căzând întotdeauna într-o Duminică).
Cuprins
Ziua Pogorârii Duhului Sfânt
La cincizeci de zile după Învierea Domnului, la sărbătoarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea Ieşirii), în timp ce Apostolii şi alţi ucenici ai Domnului Iisus Hristos erau adunaţi împreună în rugăciune în "foișorul cel de sus", Duhul Sfânt a coborât peste ei sub forma unor „limbi de foc despicate” făcând zgomotul unui vânt puternic şi ei au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoşteau. În acea vreme, în Ierusalim erau mulţi pelerini din diaspora evreiască veniţi la sărbătoare care au fost foarte uimiţi să îi audă pe aceşti pescari neinstruiţi rostind rugăciuni către Domnul în limbile ţărilor lor de departe. Acest eveniment este descris detaliat în Faptele Apostolilor, capitolul 2.
Numărul cincizeci, de la cele cincizeci de zile de la Înviere, mărturiseşte despre deplinătatea eternă şi cerească, fiind de şapte ori câte şapte plus unu.
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt
Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos şi începutul erei mesianice a Împărăţiei lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească.
Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cântările bisericeşti slăvesc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creaţiei Sale.
Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui evenimet istoric. Ea este o sărbătoare a apartenţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin taina ungerii cu Sfântul Mir.
Prăznuirea acestei sărbători
La sărbătoarea Rusaliilor, icoana Sfintei Treimi, cele trei figuri angelice care i-au apărut lui Avraam, este plasată în centrul bisericilor pentru a fi cinstită de credincioşi. Această icoană este uneori însoţită de icoana tradiţională a Rusaliilor. Bisericile sunt decorate cu flori şi frunze verzi care simbolizează că respiraţia divină a lui Dumnezeu înnoieşte toată creaţia. De asemenea sunt folosite veşminte şi acoperăminte verzi.
În multe parohii, prăznuirea începe în seara de dinaintea sărbătorii cu Vecernia Mare. Utrenia se ţine în dimineaţa sărbătorii, dar nu peste tot, înainte de Sfânta Liturghie.
În ziua de Rusalii se ţine Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, dar cu imnuri speciale care înlocuiesc tradiţionalele antifoane. Pentru prima dată după Sfintele Paşti se cântă imnurile Împărate Ceresc şi Am văzut Lumina cea Adevărată, astfel fiind chemat Duhul Sfânt să vină şi să rămână (să se sălășluiască) în noi şi astfel să fie mărturisit că am primit Duhul cel Ceresc.
Vecernia Mare din seara de Rusalii (Duminica) conţine trei rugăciuni lungi la care credincioşii îngenunchează pentru prima dată de la Sfintele Paşti. În multe parohii, această slujbă se ţine imediat după Liturghie.
După Pogorârea Duhului Sfânt
În Biserica Ortodoxă, luni după Pogorârea Duhului Sfânt este Sărbătoarea Sfintei Treimi sau Lunea Duhului Sfânt, iar în prima duminică de după Rusalii este Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.
Cu toate că începutul anului bisericesc este la 1 septembrie, centrul liturgic al ciclului anual al cultului ortodox este sărbătoarea Sfintelor Paşti, precedată de Postul Mare şi perioada pregătitoare a postului, urmată de cincizeci de zile de sărbătoare pascală până la sărbătoarea Rusaliilor. Până la începutul următorului Post Mare, duminicile şi săptămânile sunt numărate de la Pogorârea Duhului Sfânt. Citirile liturgice şi cântările se bazează pe „săptămâni după Rusalii”, aşa cum sunt scrise în Octoih, Apostol şi în Evangheliar.
Imnografie
Tropar (Glasul 8)
- Bine eşti cuvântat, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînţelepţi pe pescari i-ai arătat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat; Iubitorule de oameni, mărire Ţie.
Condac (Glasul 8)
- Când Cel Preaînalt, coborându-se, a amestecat limbile, atunci a despărţit neamurile; iar când a împărţit limbile cele de foc, atunci a chemat pe toţi la o unire; şi cu toţi, ca într-un glas, slăvim pe Duhul cel Preasfânt.
Vezi şi
Legături externe
- en: Holy Pentecost Father Alexander Schmemann
- en: How to Celebrate Pentecost at Home by Fr. Anthony M. Coniaris (excerpt from Making God Real in the Orthodox Christian Home)
- en: Icons of the Descent of the Holy Spirit (Pentecost)
