Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Poezia religioasă în epoca modernă și contemporană

Versiunea din 29 martie 2017 19:38, autor: Ioan ioan (Discuție | contribuții) (Reviste creștin ortodoxe ediții on-line și print apărute după 22 Decembrie 1989)

Perioada iulie 1965-iulie 1971

În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult. Aceasta perioadă, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă.

Momentul 1965 și Dezghețul de la București

Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.

Cezar Ivănescu (6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — 24 aprilie 2008, București), poet, dramaturg, român.

Rosarium (Stella Maris)

„! mă rog ţie, Sfîntă Fecioară,
îmi sînt mie prea grea povară,
luminat de tine, străluceo,
poate un an-doi oi mai duce-o,
luminat de tine, lumină,
ca să pot muri fără vină,
luminat de tine, lumină,
inima de toţi mi-i străină ![...]”

Texte de acelaşi autor: Rosarium (Bocet);ROSARIUM (Agápe); Rosarium (?); Sutra X; La Baaad

Ioan Alexandru este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) este poet, publicist, eseist și, după Revolutie, om politic român.

„Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine
Unde-aş fugi să nu pot fi ajuns
Sunt singur e noapte vin să mă ruine
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”

Texte de acelaşi autor: Pantocrator la Borzeşti; Epitaf; Cina; Iubirea; Psalm; Cina; Pruncii mei; Cerul şi pământul; Izvorul; Lumină lină, Emaus; Vestire pentru copii; Maramureșulu; Iov; Miorița;


Nichita Stănescu: Rugăciunea

„Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa
spre invizibilul răsărit din lucruri[...]”

Perioada iulie 1971-22 decembrie 1989

Această perioadă se caracterizează printr-i degradare progresivă a vieții culturale și, în special celei spirituale. Sinistrele directive, numite Tezele din iulie vor duce la sufocarea poeziei spirituale, care era văzută ca manifestare a misticismului, a concepției retrograde și a decadentismului. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea vigilenței în redacții și edituri. În general, revistele promovează amatorismul, se publică poezie politică, schematică, patriotardă, fără valoare literară. Editurile reduc tirajul cărților pentru a face față bugetului de austeritate.

Poezia deceniilor 8 și 9

Șaptezeciștii și optzeciștii

Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, iconoclaști, neoavangardiști, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a. În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80 apare în literatura română Postmodernismul literar, curent ce se continuă și azi.

Mihai Ursachi (17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român.

Eli, Eli...

„Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuşi...

Căci la picioarele sale nu au să plângă
aducătoare de mir,
şi nici un apostol nu-i va vesti mântuirea...
În pânză eternă pe dânsul nu-l înfăşoară
şi nimeni n-au ars pentru el mirodenii
şi smirnă.
Părintele său îţi întoarce privirea în nouri
când el, dându-şi sufletul, roagă iertare...[...]”

Dan Verona (1 iulie 1947, Luncani, județul Bacău) este un poet, prozator și traducător român.

Înviere la Porțile Răsăritului

„Hristos a înviat din morți
Uluit să vadă câta rană pe rană
Are de vindecat la ruginitele porți
Din Europa Răsăriteană[...]”

Ion Stratan (1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România–19 octombrie 2005, Ploiești) este poet român. Membru al grupării Cenaclul de Luni. A fost găsit înjunghiat în apartamentul său, probabil s-a sinucis.

Psalm real (XV)

„Fără putere, fală, voință sau un ban
Stau singur cu mâncarea rămasă peste an
Stau singur iar în casa-mi de nedereticat
Neridicat la masă și singur cu un pat
Ca o lumină-n lampă, ca steaua fără plozi
Sunt fluturii doar îngeri și clipele Irozi
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”

Gabriel Iordan-Dorobanțu (28 noiembrie 1958, Giurgiu-) este poet român. A mai semnat cu pseudonimul literar Gavriil Stihatul. Scrie poeme de inspirație filocalică, precum și poeme închinate iubirii.

Epitaf

„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
să-ţi aduci, străine, aminte şi de mine întâia oară
şi, la Sfânta Liturghie, să mă pomeneşti puţin[...]”

Texte de acelaşi autor: Drumeţ pe cărarea rugăciunii; Poarta Raiului; Mai cred copiii noştri într-o minune?; Stihuitorii lui Hristos; Înviere la Dumnezeiasca Liturghie bizantină; Noapte sfântă; Sfânta dreptmăritoare; Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri; Rugăciune către ingerul păzitor; Ascultă cum cânta Biserica Vie !; Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri; Rugăciunea Sfântului Ciprian, în stihuri;

Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989

După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi, multe on-line. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.

Poeții nouăzeciști

Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, Savatie Baștovoi(1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.

Poeți de limbă română din afara granițelor

Poeți din Republica Moldova

Leonida Lari pe numele ei real Leonida Lari-Iorga (26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS-11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) este poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.

Rugă de seara

„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
O clipa doar, Doamne, mai dăruie­-mi de fericire.

Mai lasă­-mi pe fruntea-­mi plecată, pe ziua fugară
Să-ntârzie înca oleacă lumina de seara...
[...]”

Grigore Vieru (14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României-18 ianuarie 2009, Chișinău) este un poet român din Republica Moldova. Personalitate marcantă. Militant pentru reunificarea Republicii Moldova și României. Membru corespondent al Academiei Române. Decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Iași și la Bacău există câte o stradă care poartă numele Grigore Vieru.

Reaprindeți candela

„Reaprindeti candela-n cascioare
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâini și la picioare,
Se întoarce-acasă Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Casa părintească, Scrisoare din Basarabia

Savatie Baștovoi (Ștefan Baștovoi) (4 august 1976, Chișinău), este un eseist, poet, romancier, teolog și scriitor ucrainian din Republica Moldova. A fost și moderator al unei emisiuni televizat. Ieromonah la Mănăstirea «Noul Neamț» Chițcani din cadrul Patriarhiei Ruse.

Îvirea lui Dumnezeu ( X )

„Fericit cel ce a murit
și a inviat.
Ca a văzut moartea
prabușindu-se beată peste cer
și spaima picurând
din stele ca și ceară[...]”

Poeți de la Muntele Athos

Ioan Iacob Hozevitul

Prea Sfântă Maică și Fecioară

„Prea Sfântă Maică și Fecioară
Nădejdea sufletului meu,
Tu ești a mea mijlocitoare
La milostivul Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Cugetări scurte; Paza sufletului; Popor martir; Turma fără păstor;

Vezi și

Bibliografie

  • George Cǎlinescu, Istoria literaturii române de la origini pînǎ în prezent, Bucureşti Ed. Minerva 1988
  • Ion Buzaşi, Poezia religioasă românească, Ed.Dacia, Cluj Napoca 2003, ISBN 978-973-126-087-7
  • Natalia Corlean (coordonator), Nu uita ca ești român! Cântece și poezii patriotice, Ed. Agaton,ISBN 2013978-973 (-1981-42-0)
  • Prof. Silvestru Boatcă, Prof. George Șovu, De românească învățătură, Antologie de literatura populară și cultă cu conținut religios, destinată elevilor și părinților, Editura Recif, București 1992
  • Antologie de poezie religioasa românească pentru copii, Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti - 2014 ISBN 978-606-8495-77-4
  • Gavriil Stiharul, Poarta Raiului, ePub, ISBN 9781312647374,
  • Cuvinte de har, Rugăciuni din literatura universală, Antologie, prezentare și prefață de Mihaela Voicu, Editura ARCB, București 1993
  • Nicoleta Popescu, Flory Preda, Poezii religioase pentru copii, Editura Pescăruș, 2014, ISBN: 9786068379609
  • Mănastirea Diaconești, Poezii cu iz de filocalii, Editura: Bonifaciu 2011, ISBN: 9789738857582
  • Ștefan Baștovoi, Elefantul promis, Chișinău : Editura Arc 1996 , ISBN 9975-928-00-5
  • Vieru, Grigore, Taina care mă apără , Editura Princeps, Iaşi 2008, ISBN 9789731783611
  • Margareta Spînu-Rusnac, Niculae Fabian, Ioan Mânăscurtă, Leonida Lari, Ianoş Ţurcanu, Arcadie Suceveanu, Liviu Victor Pandrea Lumină Lină. poezie religioasă, Editura: Princeps 2006, ISBN: 978-9975-9660-2-3

Legături externe

Reviste creștin ortodoxe ediții on-line și print apărute după 22 Decembrie 1989

Referințe critice


Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.