Poezia religioasă în epoca modernă și contemporană: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Linia 1: Linia 1:
În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și literară din România cunoaște o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu a intrat încă în regim de austeritate, iar corolarul este ca se publică cantitativ mult.  
+
În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și literară din România cunoaște o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult.  
  
====Momentul 1965 și Dezghețul de la București====
+
===Momentul 1965 și Dezghețul de la București===
  
 
În anul 1965 are loc al IX-lea Congres al PMR (PCR). Se trasează noi direcții pentru cultură. Aparent, se părea ca Romănia intră în normalitate. Numită de unii critici „explozia lirică”, aceasta perioadă, care va dăinui până în anul 1971, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.
 
În anul 1965 are loc al IX-lea Congres al PMR (PCR). Se trasează noi direcții pentru cultură. Aparent, se părea ca Romănia intră în normalitate. Numită de unii critici „explozia lirică”, aceasta perioadă, care va dăinui până în anul 1971, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.

Versiunea de la data 13 ianuarie 2017 20:46

În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și literară din România cunoaște o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult.

Momentul 1965 și Dezghețul de la București

În anul 1965 are loc al IX-lea Congres al PMR (PCR). Se trasează noi direcții pentru cultură. Aparent, se părea ca Romănia intră în normalitate. Numită de unii critici „explozia lirică”, aceasta perioadă, care va dăinui până în anul 1971, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.

Ioan Alexandru:

„Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine
Unde-aş fugi să nu pot fi ajuns
Sunt singur e noapte vin să mă ruine
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”

Texte de acelaşi autor: Pantocrator la Borzeşti; Epitaf; Cina; Iubirea; Psalm; Cina; Pruncii mei; Cerul şi pământul; Izvorul; Lumină lină

Nichita Stănescu: Rugăciunea

„Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa
spre invizibilul răsărit din lucruri[...]”

Poezia deceniilor 8 și 9

Șaptezeciștii și optzeciștii

Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea vigilenței în redacții și edituri. În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80 apare în literatura română Postmodernismul literar, curent ce se continuă și azi.

Ion Stratan: Psalm real (XV)

„Fără putere, fală, voință sau un ban
Stau singur cu mâncarea rămasă peste an
Stau singur iar în casa-mi de nedereticat
Neridicat la masă și singur cu un pat
Ca o lumină-n lampă, ca steaua fără plozi
Sunt fluturii doar îngeri și clipele Irozi
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”

Gabriel Iordan-Dorobanțu: Epitaf

„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
să-ţi aduci, străine, aminte şi de mine întâia oară
şi, la Sfânta Liturghie, să mă pomeneşti puţin[...]”

Texte de acelaşi autor: Drumeţ pe cărarea rugăciunii; Poarta Raiului; Mai cred copiii noştri într-o minune?; Stihuitorii lui Hristos; Înviere la Dumnezeiasca Liturghie bizantină; Noapte sfântă; Sfânta dreptmăritoare; Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri; Rugăciune către ingerul păzitor; Ascultă cum cânta Biserica Vie !; Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri; Rugăciunea Sfântului Ciprian, în stihuri;

Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989

După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.

Poeții nouăzeciști

Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, Savatie Baștovoi(1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.

Savatie Baștovoi: Îvirea lui Dumnezeu ( X )

„Fericit cel ce a murit
și a inviat.
Ca a văzut moartea
prabușindu-se beată peste cer
și spaima picurând
din stele ca și ceară[...]”

Poeți din Republica Moldova

Leonida Lari: Rugă de seara

„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
O clipa doar, Doamne, mai dăruie­-mi de fericire.

Mai lasă­-mi pe fruntea-­mi plecată, pe ziua fugară
Să-ntârzie înca oleacă lumina de seara...
[...]”

Grigore Vieru: Reaprindeți candela

„Reaprindeti candela-n cascioare
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâini și la picioare,
Se întoarce-acasă Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Casa părintească, Scrisoare din Basarabia

Vezi și

Bibliografie

  • George Cǎlinescu, Istoria literaturii române de la origini pînǎ în prezent, Bucureşti Ed. Minerva 1988
  • Ion Buzaşi, Poezia religioasă românească, Ed.Dacia, Cluj Napoca 2003, ISBN 978-973-126-087-7
  • Natalia Corlean (coordonator), Nu uita ca ești român! Cântece și poezii patriotice, Ed. Agaton,ISBN 2013978-973 (-1981-42-0)
  • Prof. Silvestru Boatcă, Prof. George Șovu, De românească învățătură, Antologie de literatura populară și cultă cu conținut religios, destinată elevilor și părinților, Editura Recif, București 1992
  • Antologie de poezie religioasa românească pentru copii, Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti - 2014 ISBN 978-606-8495-77-4
  • Gavriil Stiharul, Poarta Raiului, ePub, ISBN 9781312647374,
  • Cuvinte de har, Rugăciuni din literatura universală, Antologie, prezentare și prefață de Mihaela Voicu, Editura ARCB, București 1993
  • Nicoleta Popescu, Flory Preda, Poezii religioase pentru copii, Editura Pescăruș, 2014, ISBN: 9786068379609
  • Mănastirea Diaconești, Poezii cu iz de filocalii, Editura: Bonifaciu 2011, ISBN: 9789738857582
  • Ștefan Baștovoi, Elefantul promis, Chișinău : Editura Arc 1996 , ISBN 9975-928-00-5
  • Vieru, Grigore, Taina care mă apără , Editura Princeps, Iaşi 2008, ISBN 9789731783611
  • Margareta Spînu-Rusnac, Niculae Fabian, Ioan Mânăscurtă, Leonida Lari, Ianoş Ţurcanu, Arcadie Suceveanu, Liviu Victor Pandrea Lumină Lină. poezie religioasă, Editura: Princeps 2006, ISBN: 978-9975-9660-2-3

Legături externe

Referințe critice


Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.