Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Poezia religioasă în epoca modernă și contemporană: Diferență între versiuni

(Poezia deceniilor 8 și 9)
m (Poeți din Republica Moldova: corecturi)
 
(Nu s-au afișat 33 de versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
 +
A doua jumătate a secolului al XX-lea este marcată de resurecția poeziei lirice, brutal întreruptă de evenimentele politice de la sfârșitul perioadei interbelice. În această categorie intră  poeți și prozatori care au fost refuzați sau opriți de la publicare  de dictatura instalată în România  după 23 august 1944. Aceștia s-au grupat inițial în jurul revistei „Tânărul scriitor”, apoi după 15 iulie 1958 în jurul revistei „Luceafărul”. După aceea, a apărut un număr impresionat de poeți, precum  și de reviste literare.
 +
 
==Perioada iulie 1965-iulie 1971 ==
 
==Perioada iulie 1965-iulie 1971 ==
 
În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult.  Aceasta perioadă,  va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă.  
 
În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult.  Aceasta perioadă,  va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă.  
 +
===Momentul 1965 și Dezghețul de la București===
 +
Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Condițiile politice fac posibilă revenirea poeziei lirice autentice, depășirea  dogmatismului și schematismului, a poeziei programatice, tribunardă și lozincardă, ce a marcat negativ deceniile anterioare. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.
  
 +
'''''Cezar Ivănescu''' (6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — 24 aprilie 2008, București), poet, dramaturg, român.''
  
===Momentul 1965 și Dezghețul de la București===
+
''Rosarium (Stella Maris)''
Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.
+
 
 +
<poem>„! mă rog ţie, Sfîntă Fecioară,
 +
îmi sînt mie prea grea povară,
 +
luminat de tine, străluceo,
 +
poate un an-doi oi mai duce-o,
 +
luminat de tine, lumină,
 +
ca să pot muri fără vină,
 +
luminat de tine, lumină,
 +
inima de toţi mi-i străină ![...]”</poem>
 +
 
 +
Texte de acelaşi autor: ''Rosarium (Bocet)'';''ROSARIUM (Agápe)''; ''Rosarium (?)''; ''Sutra X''; ''La Baaad''
  
 
'''''Ioan Alexandru''' este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) este poet, publicist, eseist și, după Revolutie, om politic român.''
 
'''''Ioan Alexandru''' este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) este poet, publicist, eseist și, după Revolutie, om politic român.''
Linia 13: Linia 28:
 
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”</poem>
 
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”</poem>
  
Texte de acelaşi autor: ''Pantocrator la Borzeşti''; ''Epitaf''; ''Cina''; ''Iubirea''; ''Psalm''; ''Cina''; ''Pruncii mei''; ''Cerul şi pământul''; ''Izvorul''; ''Lumină lină''
+
Texte de acelaşi autor: ''Pantocrator la Borzeşti''; ''Epitaf''; ''Cina''; ''Iubirea''; ''Psalm''; ''Cina''; ''Pruncii mei''; ''Cerul şi pământul''; ''Izvorul''; ''Lumină lină'', ''Emaus''; ''Vestire pentru copii''; ''Maramureșulu''; ''Iov''; ''Miorița'';
 +
  
 
'''Nichita Stănescu''':
 
'''Nichita Stănescu''':
Linia 24: Linia 40:
  
 
==Perioada iulie 1971-22 decembrie 1989==
 
==Perioada iulie 1971-22 decembrie 1989==
Această perioadă se caracterizează printr-i degradare progresivă a vieții culturale și culturale. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea  vigilenței în redacții și edituri. În general, revistele promovează amatorismul, se publică poezie politică, fără valoare. Editurile reduc tirajul cărților pentru a face față bugetului de austeritate.
+
Această perioadă se caracterizează printr-i degradare progresivă a vieții culturale și, în special celei spirituale. Sinistrele directive, numite ''Tezele din iulie'' vor duce la sufocarea poeziei spirituale, care era văzută ca manifestare a misticismului, a concepției retrograde și a decadentismului. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea  vigilenței în redacții și edituri. În general, revistele promovează amatorismul, se publică poezie politică, schematică, patriotardă, fără valoare literară. Editurile reduc tirajul cărților pentru a face față bugetului de austeritate.
  
 
===Poezia deceniilor 8 și 9===
 
===Poezia deceniilor 8 și 9===
Linia 30: Linia 46:
 
Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, iconoclaști, neoavangardiști, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a.  
 
Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, iconoclaști, neoavangardiști, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a.  
 
În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele  literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80  apare în literatura română '''Postmodernismul literar''', curent ce se continuă și azi.
 
În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele  literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80  apare în literatura română '''Postmodernismul literar''', curent ce se continuă și azi.
 +
 +
'''''Mihai Ursachi''' (17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român.''
 +
 +
Eli, Eli...
 +
 +
<poem>„Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuşi...
 +
 +
Căci la picioarele sale nu au să plângă
 +
aducătoare de mir,
 +
şi nici un apostol nu-i va vesti mântuirea...
 +
În pânză eternă pe dânsul nu-l înfăşoară
 +
şi nimeni n-au ars pentru el mirodenii
 +
şi smirnă.
 +
Părintele său îţi întoarce privirea în nouri
 +
când el, dându-şi sufletul, roagă iertare...[...]”</poem>
  
 
'''''Dan Verona''' (1 iulie 1947, Luncani, județul Bacău) este un poet, prozator și traducător român.''
 
'''''Dan Verona''' (1 iulie 1947, Luncani, județul Bacău) este un poet, prozator și traducător român.''
Linia 51: Linia 82:
 
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”</poem>
 
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”</poem>
  
'''Gabriel Iordan-Dorobanțu''':
+
'''''[[Gabriel Iordan-Dorobanțu]]''' (28 noiembrie 1958, Giurgiu-) este poet român. A mai semnat cu pseudonimul literar Gavriil Stihatul. Scrie poeme de inspirație filocalică, precum și poeme închinate iubirii.''
 +
 
 
''Epitaf''
 
''Epitaf''
 
 
<poem>„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
 
<poem>„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
 
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
 
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
Linia 62: Linia 93:
  
 
==Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989==
 
==Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989==
După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.
+
După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi, multe on-line. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.
  
 
====Poeții nouăzeciști====
 
====Poeții nouăzeciști====
  
 
Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum  Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, [[Savatie Baștovoi]](1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.
 
Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum  Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, [[Savatie Baștovoi]](1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.
 
'''Savatie Baștovoi''':
 
''Îvirea lui Dumnezeu ( X )''
 
 
<poem>„Fericit cel ce a murit
 
și a inviat.
 
Ca a văzut moartea
 
prabușindu-se beată peste cer
 
și spaima picurând
 
din stele ca și ceară[...]”</poem>
 
  
 
==Poeți de limbă română din afara granițelor==
 
==Poeți de limbă română din afara granițelor==
Linia 82: Linia 103:
 
===Poeți din Republica Moldova ===
 
===Poeți din Republica Moldova ===
  
'''Leonida Lari''':
+
'''Leonida Lari''' pe numele ei real Leonida Lari-Iorga (26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS-11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) este  poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.''
 +
 
 
''Rugă de seara''
 
''Rugă de seara''
 
<poem>„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
 
<poem>„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
Linia 91: Linia 113:
 
[...]”</poem>
 
[...]”</poem>
  
'''Grigore Vieru''':
+
'''Grigore Vieru''' (14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României-18 ianuarie 2009, Chișinău) este un poet român din Republica Moldova. Personalitate marcantă. Militant pentru reunificarea Republicii Moldova și României.  Membru corespondent al Academiei Române. Decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Iași și la Bacău există câte o stradă care poartă numele Grigore Vieru.''
 +
 
 
''Reaprindeți candela''
 
''Reaprindeți candela''
<poem>„Reaprindeti candela-n cascioare
+
<poem>„Reaprindeti candela-n căscioare
 
Lângă busuiocul cel mereu
 
Lângă busuiocul cel mereu
 
Degerat la mâini și la picioare,
 
Degerat la mâini și la picioare,
Linia 99: Linia 122:
  
 
Texte de acelaşi autor: ''Casa părintească'', ''Scrisoare din Basarabia''
 
Texte de acelaşi autor: ''Casa părintească'', ''Scrisoare din Basarabia''
 +
 +
'''Savatie Baștovoi''' (Ștefan Baștovoi) (4 august 1976, Chișinău), este un eseist, poet, romancier, teolog și scriitor ucrainean din Republica Moldova. A fost și moderator al unei emisiuni televizat. Ieromonah la Mănăstirea «Noul Neamț» Chițcani din cadrul Patriarhiei Ruse.''
 +
 +
''Ivirea lui Dumnezeu ( X )''
 +
<poem>„Fericit cel ce a murit
 +
și a înviat.
 +
Ca a văzut moartea
 +
prabușindu-se beată peste cer
 +
și spaima picurând
 +
din stele ca și ceară[...]”</poem>
 +
 +
===Poeți de la Muntele Athos===
 +
 +
'''''[[Ioan Iacob Hozevitul]]'''''
 +
 +
''Prea Sfântă Maică și Fecioară''
 +
<poem>„Prea Sfântă Maică și Fecioară
 +
Nădejdea sufletului meu,
 +
Tu ești a mea mijlocitoare
 +
La milostivul Dumnezeu.[...]”</poem>
 +
 +
Texte de acelaşi autor: ''Cugetări scurte''; ''Paza sufletului''; '' Popor martir''; ''Turma fără păstor'';
  
 
== Vezi și ==
 
== Vezi și ==
Linia 118: Linia 163:
  
 
== Legături externe ==
 
== Legături externe ==
 +
 +
====Lucrări, articole, antologii==== 
  
 
*[http://www.ortho-logia.com/Romanian/Articole/IoanAlexandru.htm IOAN ALEXANDRU - POET AL LOGOSULUI VIEȚII]
 
*[http://www.ortho-logia.com/Romanian/Articole/IoanAlexandru.htm IOAN ALEXANDRU - POET AL LOGOSULUI VIEȚII]
Linia 134: Linia 181:
 
*[https://www.goodreads.com/book/show/23356023-lumin-lin-poezie-religioas?ac=1&from_search=true  Lumină Lină. poezie religioasă]
 
*[https://www.goodreads.com/book/show/23356023-lumin-lin-poezie-religioas?ac=1&from_search=true  Lumină Lină. poezie religioasă]
  
== Referințe critice ==
+
==== Reviste creștin ortodoxe ediții on-line și print apărute după 22 Decembrie 1989====
 +
*[http://www.radiotrinitas.ro/toate/revista-culturala-trinitas/ ''Revista culturală TRINITAS'']
 +
*[http://www.teologiesiviata.ro/continut/cum-public-un-studiu ''Teologie și Viață'']
 +
*[http://www.apostolia.eu/''Apostolia, Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale'']
 +
*[http://ziarullumina.ro/''Ziarul Lumina'']
 +
*[http://www.lumeacredintei.com/''Lumea Credinţei'']
 +
 
 +
== Referințe ==
 
<references/>
 
<references/>
 
{{Ciornă}}
 
  
 
[[Categorie:Literatură creștină]]
 
[[Categorie:Literatură creștină]]

Versiunea curentă din 28 noiembrie 2018 14:45

A doua jumătate a secolului al XX-lea este marcată de resurecția poeziei lirice, brutal întreruptă de evenimentele politice de la sfârșitul perioadei interbelice. În această categorie intră poeți și prozatori care au fost refuzați sau opriți de la publicare de dictatura instalată în România după 23 august 1944. Aceștia s-au grupat inițial în jurul revistei „Tânărul scriitor”, apoi după 15 iulie 1958 în jurul revistei „Luceafărul”. După aceea, a apărut un număr impresionat de poeți, precum și de reviste literare.

Perioada iulie 1965-iulie 1971

În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult. Aceasta perioadă, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă.

Momentul 1965 și Dezghețul de la București

Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Condițiile politice fac posibilă revenirea poeziei lirice autentice, depășirea dogmatismului și schematismului, a poeziei programatice, tribunardă și lozincardă, ce a marcat negativ deceniile anterioare. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.

Cezar Ivănescu (6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — 24 aprilie 2008, București), poet, dramaturg, român.

Rosarium (Stella Maris)

„! mă rog ţie, Sfîntă Fecioară,
îmi sînt mie prea grea povară,
luminat de tine, străluceo,
poate un an-doi oi mai duce-o,
luminat de tine, lumină,
ca să pot muri fără vină,
luminat de tine, lumină,
inima de toţi mi-i străină ![...]”

Texte de acelaşi autor: Rosarium (Bocet);ROSARIUM (Agápe); Rosarium (?); Sutra X; La Baaad

Ioan Alexandru este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) este poet, publicist, eseist și, după Revolutie, om politic român.

„Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine
Unde-aş fugi să nu pot fi ajuns
Sunt singur e noapte vin să mă ruine
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”

Texte de acelaşi autor: Pantocrator la Borzeşti; Epitaf; Cina; Iubirea; Psalm; Cina; Pruncii mei; Cerul şi pământul; Izvorul; Lumină lină, Emaus; Vestire pentru copii; Maramureșulu; Iov; Miorița;


Nichita Stănescu: Rugăciunea

„Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa
spre invizibilul răsărit din lucruri[...]”

Perioada iulie 1971-22 decembrie 1989

Această perioadă se caracterizează printr-i degradare progresivă a vieții culturale și, în special celei spirituale. Sinistrele directive, numite Tezele din iulie vor duce la sufocarea poeziei spirituale, care era văzută ca manifestare a misticismului, a concepției retrograde și a decadentismului. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea vigilenței în redacții și edituri. În general, revistele promovează amatorismul, se publică poezie politică, schematică, patriotardă, fără valoare literară. Editurile reduc tirajul cărților pentru a face față bugetului de austeritate.

Poezia deceniilor 8 și 9

Șaptezeciștii și optzeciștii

Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, iconoclaști, neoavangardiști, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a. În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80 apare în literatura română Postmodernismul literar, curent ce se continuă și azi.

Mihai Ursachi (17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român.

Eli, Eli...

„Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuşi...

Căci la picioarele sale nu au să plângă
aducătoare de mir,
şi nici un apostol nu-i va vesti mântuirea...
În pânză eternă pe dânsul nu-l înfăşoară
şi nimeni n-au ars pentru el mirodenii
şi smirnă.
Părintele său îţi întoarce privirea în nouri
când el, dându-şi sufletul, roagă iertare...[...]”

Dan Verona (1 iulie 1947, Luncani, județul Bacău) este un poet, prozator și traducător român.

Înviere la Porțile Răsăritului

„Hristos a înviat din morți
Uluit să vadă câta rană pe rană
Are de vindecat la ruginitele porți
Din Europa Răsăriteană[...]”

Ion Stratan (1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România–19 octombrie 2005, Ploiești) este poet român. Membru al grupării Cenaclul de Luni. A fost găsit înjunghiat în apartamentul său, probabil s-a sinucis.

Psalm real (XV)

„Fără putere, fală, voință sau un ban
Stau singur cu mâncarea rămasă peste an
Stau singur iar în casa-mi de nedereticat
Neridicat la masă și singur cu un pat
Ca o lumină-n lampă, ca steaua fără plozi
Sunt fluturii doar îngeri și clipele Irozi
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”

Gabriel Iordan-Dorobanțu (28 noiembrie 1958, Giurgiu-) este poet român. A mai semnat cu pseudonimul literar Gavriil Stihatul. Scrie poeme de inspirație filocalică, precum și poeme închinate iubirii.

Epitaf

„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
să-ţi aduci, străine, aminte şi de mine întâia oară
şi, la Sfânta Liturghie, să mă pomeneşti puţin[...]”

Texte de acelaşi autor: Drumeţ pe cărarea rugăciunii; Poarta Raiului; Mai cred copiii noştri într-o minune?; Stihuitorii lui Hristos; Înviere la Dumnezeiasca Liturghie bizantină; Noapte sfântă; Sfânta dreptmăritoare; Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri; Rugăciune către ingerul păzitor; Ascultă cum cânta Biserica Vie !; Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri; Rugăciunea Sfântului Ciprian, în stihuri;

Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989

După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi, multe on-line. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.

Poeții nouăzeciști

Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, Savatie Baștovoi(1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.

Poeți de limbă română din afara granițelor

Poeți din Republica Moldova

Leonida Lari pe numele ei real Leonida Lari-Iorga (26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS-11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) este poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.

Rugă de seara

„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
O clipa doar, Doamne, mai dăruie­-mi de fericire.

Mai lasă­-mi pe fruntea-­mi plecată, pe ziua fugară
Să-ntârzie înca oleacă lumina de seara...
[...]”

Grigore Vieru (14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României-18 ianuarie 2009, Chișinău) este un poet român din Republica Moldova. Personalitate marcantă. Militant pentru reunificarea Republicii Moldova și României. Membru corespondent al Academiei Române. Decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Iași și la Bacău există câte o stradă care poartă numele Grigore Vieru.

Reaprindeți candela

„Reaprindeti candela-n căscioare
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâini și la picioare,
Se întoarce-acasă Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Casa părintească, Scrisoare din Basarabia

Savatie Baștovoi (Ștefan Baștovoi) (4 august 1976, Chișinău), este un eseist, poet, romancier, teolog și scriitor ucrainean din Republica Moldova. A fost și moderator al unei emisiuni televizat. Ieromonah la Mănăstirea «Noul Neamț» Chițcani din cadrul Patriarhiei Ruse.

Ivirea lui Dumnezeu ( X )

„Fericit cel ce a murit
și a înviat.
Ca a văzut moartea
prabușindu-se beată peste cer
și spaima picurând
din stele ca și ceară[...]”

Poeți de la Muntele Athos

Ioan Iacob Hozevitul

Prea Sfântă Maică și Fecioară

„Prea Sfântă Maică și Fecioară
Nădejdea sufletului meu,
Tu ești a mea mijlocitoare
La milostivul Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Cugetări scurte; Paza sufletului; Popor martir; Turma fără păstor;

Vezi și

Bibliografie

  • George Cǎlinescu, Istoria literaturii române de la origini pînǎ în prezent, Bucureşti Ed. Minerva 1988
  • Ion Buzaşi, Poezia religioasă românească, Ed.Dacia, Cluj Napoca 2003, ISBN 978-973-126-087-7
  • Natalia Corlean (coordonator), Nu uita ca ești român! Cântece și poezii patriotice, Ed. Agaton,ISBN 2013978-973 (-1981-42-0)
  • Prof. Silvestru Boatcă, Prof. George Șovu, De românească învățătură, Antologie de literatura populară și cultă cu conținut religios, destinată elevilor și părinților, Editura Recif, București 1992
  • Antologie de poezie religioasa românească pentru copii, Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti - 2014 ISBN 978-606-8495-77-4
  • Gavriil Stiharul, Poarta Raiului, ePub, ISBN 9781312647374,
  • Cuvinte de har, Rugăciuni din literatura universală, Antologie, prezentare și prefață de Mihaela Voicu, Editura ARCB, București 1993
  • Nicoleta Popescu, Flory Preda, Poezii religioase pentru copii, Editura Pescăruș, 2014, ISBN: 9786068379609
  • Mănastirea Diaconești, Poezii cu iz de filocalii, Editura: Bonifaciu 2011, ISBN: 9789738857582
  • Ștefan Baștovoi, Elefantul promis, Chișinău : Editura Arc 1996 , ISBN 9975-928-00-5
  • Vieru, Grigore, Taina care mă apără , Editura Princeps, Iaşi 2008, ISBN 9789731783611
  • Margareta Spînu-Rusnac, Niculae Fabian, Ioan Mânăscurtă, Leonida Lari, Ianoş Ţurcanu, Arcadie Suceveanu, Liviu Victor Pandrea Lumină Lină. poezie religioasă, Editura: Princeps 2006, ISBN: 978-9975-9660-2-3

Legături externe

Referințe