Poezia religioasă în epoca modernă și contemporană: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Momentul 1965 și Dezghețul de la București)
m (Poeți din Republica Moldova: corecturi)
 
(Nu s-au afișat 114 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''În epoca modernă și contemporană''', pe lângă creatorii anonimi, care își continuă activitatea, își fac apariția creatorii culți, care vor publica texte religioase versificate în calendare, reviste, almanahuri, cărți. Unele dintre ele vor intra în circuitul oral. Costache Conachi (1777-1849), Naum Râmniceanu (1764-1838), [[Vasile Alecsandri]] (1821-1890), [[Mihai Eminescu]] (1850-1889), Alexandru Macedonski (1854-1920), George Coșbuc (1866-1918), [[Vasile Voiculescu]], [[Octavian Goga]] (1881-1938) etc. au creat și [[Poezia creștin ortodoxă|poeme religioase]].  
+
A doua jumătate a secolului al XX-lea este marcată de resurecția poeziei lirice, brutal întreruptă de evenimentele politice de la sfârșitul perioadei interbelice. În această categorie intră  poeți și prozatori care au fost refuzați sau opriți de la publicare  de dictatura instalată în România  după 23 august 1944. Aceștia s-au grupat inițial în jurul revistei „Tânărul scriitor”, apoi după 15 iulie 1958 în jurul revistei „Luceafărul”. După aceea, a apărut un număr impresionat de poeți, precum  și de reviste literare.
  
'''Costache Conachi''':
+
==Perioada iulie 1965-iulie 1971 ==
''Omule, slabă fiinţă...''
+
În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult.   Aceasta perioadă, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă.  
<poem>„Omule, slabă fiinţă şi la patimi cu plecare,
+
===Momentul 1965 și Dezghețul de la București===
Unde ţi-i înţelepciunea, unde ţi-i mintea cea mare?...
+
Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Condițiile politice fac posibilă revenirea poeziei lirice autentice, depășirea  dogmatismului și schematismului, a poeziei programatice, tribunardă și lozincardă, ce a marcat negativ deceniile anterioare. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.
De te 'nalţi şi sbori cu mintea la tronul Dumnezeirii,
 
De măsuri pămînt şi ceruri şi pătrunzi tainele firii,
 
Nu te îngânfa, că eşti ţărna pe care o poartă vîntul...
 
Ci te plânge, că 'n patimi tu singur îţi sapi mormîntul![...]”</poem>
 
  
'''Naum Râmniceanu''':
+
'''''Cezar Ivănescu''' (6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — 24 aprilie 2008, București), poet, dramaturg, român.''
''Rugăciune''
 
<poem>„Dumnezeule prea sfinte
 
        Cel de toate le privești ;
 
    Adu-ți de mine aminte,
 
        Nu-n veci să mă pedepsești[...]”</poem>
 
  
'''Mihai Eminescu''':
+
''Rosarium (Stella Maris)''  
''Rugăciune''
 
<poem>„Crăiasă alegându-te
 
Îngenunchem rugându-te,
 
Înalță-ne, ne mântuie
 
Din valul ce ne bântuie:
 
Fii scut de întărire
 
Și zid de mântuire,
 
Privirea-ți adorată
 
Asupră-ne coboară,
 
O, maică prea curată,
 
Și pururea fecioară,
 
      Marie![...]”</poem>
 
  
'''Alexandru Vlahuţă'''
+
<poem>„! mă rog ţie, Sfîntă Fecioară,
''Christos a înviat''
+
îmi sînt mie prea grea povară,
 +
luminat de tine, străluceo,
 +
poate un an-doi oi mai duce-o,
 +
luminat de tine, lumină,
 +
ca să pot muri fără vină,
 +
luminat de tine, lumină,
 +
inima de toţi mi-i străină ![...]”</poem>
  
<poem>„Şi-au tremurat stăpânii lumii
+
Texte de acelaşi autor: ''Rosarium (Bocet)'';''ROSARIUM (Agápe)''; ''Rosarium (?)''; ''Sutra X''; ''La Baaad''
La glasul blândului profet
 
Şi-un duşman au văzut în fiul
 
Dulgherului din Nazareth![...]”</poem>
 
  
'''Alexandru Macedonski''':
+
'''''Ioan Alexandru''' este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) este poet, publicist, eseist și, după Revolutie, om politic român.''
''Iertare''
 
<poem>„Iertare! Sunt ca orice om
 
M-am îndoit de-a ta putere,
 
Am râs de sfintele mistere
 
Ce sunt în fiecare-atom...
 
Iertare! Sunt ca orice om[...]”</poem>
 
 
 
'''George Coșbuc''':
 
''La paști''
 
<poem>„Și cât e de frumos în sat!
 
Creștinii vin tăcuți din vale
 
Și doi de se-ntâlnesc în cale
 
Își zic: Hristos a înviat!
 
Și râde-atâta sărbătoare
 
Din chipul lor cel ars de soare[...]”</poem>
 
 
 
'''Octavian Goga''':
 
''Ruga mamei''
 
<poem>„Preasfântă născătoare.
 
Azi rogu-mă iar ție,
 
Cum rogu-mă de-a pururi
 
La sfânta liturghie[...]”</poem>
 
 
 
Octavian Goga compune și textele unor poezii pentru copii, intrate ulterior în circuitul folcloric.
 
 
 
'''Octavian Goga''':
 
''Moș Crăciun cu plete dalbe''
 
<poem>„Moș Crăciun cu plete albe
 
Moș Crăciun cu plete dalbe
 
A sosit de prin nămeți.
 
Și aduce daruri multe
 
La fetițe și băieți
 
Moș Crăciun, Moș Crăciun[...]”</poem>
 
 
 
'''Vasile Voiculescu''':
 
''În grădina Ghetsemani''
 
 
 
<poem>„Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
 
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
 
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
 
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna[...]”</poem>
 
 
 
'''C. Z. Buzdugan'''
 
''Clopotele de Paști''
 
 
 
<poem>„Miezul nopții, e-o tăcere peste tot orașul, sfântă...
 
Dar deodată glas de clopot tot văzduhul îl frământă!
 
 
 
Dă semnalul, ca un tunet, primul, clopotul cel mare,
 
Grav, măreț vuind în noapte,-o războinică chemare.
 
 
 
Răspândind talaz de sunet ca talazurile mării,
 
Tot mai grav, tot mai departe, în adâncurile zării[...]”</poem>
 
 
 
'''Emanoil Bucuţa''':
 
''Psalm''
 
 
 
<poem>„Când erai în lumea ta
 
Nu ştiai ce e cuvântul,
 
Ci o harfă doar cânta
 
Cînd intra prin coarde vîntul.
 
Un arhanghel potrivea
 
Glasul orelor, din cuie;
 
Fiecare cui o stea,
 
Coarda, foc de sori ce suie[...]”</poem>
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
În secolul al XX-lea, poezia religioasă se îmbogățește prin împrumuturi de texte religioase venite din Apus, mai ales cu cântări din ciclul [[Crăciun]]ului.
 
 
 
'''Ernst Anschütz''':
 
''O, brad frumos!''
 
 
 
<poem>„O, brad frumos, o brad frumos,
 
Cu cetina tot verde.
 
Tu ești copacul credincios,
 
Ce frunza nu și-o pierde,
 
O, brad frumos, o brad frumos,
 
Cu cetina tot verde[...]”</poem>
 
 
 
 
 
====Momentul 1923 și emulația creatoare====
 
 
 
În anul 1923 ia ființă ''[[Oastea Domnului]]'', o mișcare religioasă ortodoxă cu impact puternic asupra vieții spirituale, în special a celei rurale. Inițial, mișcarea a fost tolerată de ierarhia ortodoxă, apoi a căzut în disgrație. Deși apolitică, i se reproșa totuși  tendința centrifugă, anarhia, influența cultelor neoprotestante. ''Oastea Domnului'' a contribuit la rivirimentul cântarilor religioase populare, la emulația creatoare, la descoperirea, lansarea și promovarea unei noi generații de poeți. Succesul s-a datorat faptului ca în anul 1929, mișcarea cumpără o tipografie și inființează o librărie cu desfacere proprie. De sub teascurile tipografiei vede lumina tiparului foaia ''Oastea Domnului'', unde tinerele talente puteau să publice poezii, cântări, eseuri, material care ar fi fost respins de revistele literare ale vremii. Cele mai bune texte se tipăreau în cărticele, bucurându-se de o largă circulație. Dintre poeții care s-au lansat acum, se remarcă [[Traian Dorz]], [[Ioan Marini]] etc. Poeții care sosesc mai târziu preiau ștafeta și continuă lucrarea lirică. [[Sergiu Grossu]] (pseudonim Simion Cubolta) va scrie și el poeme remarcabile.
 
 
 
'''Traian Dorz''':
 
''Ce liniștiți sunt pașii Tăi''
 
<poem>„Ce liniștiți sunt pașii Tăi în mine când coboară
 
și pe-a iubirii mii de căi ființa-mi înconjoară!...
 
Ca mersul stelelor pe cer, ca răsăritul lunii,
 
ca luntrea gândului, năier, pe apa rugăciunii[...]”</poem>
 
 
 
Texte de acelaşi autor: ''Comori nemuritoare'', ''Cântările noastre'', ''Iisuse, veșnic călător...'', ''Ești în floarea vieții tale''
 
 
 
'''Ioan Marini''':
 
''Coboară, Doamne, pacea''
 
<poem>„Coboară, Doamne, pacea,
 
Și harul Tău divin,
 
Căci plină este lumea,
 
De ură și venin[...]”</poem>
 
Texte de acelaşi autor: ''Doamne, Tu mă vezi''; ''O, ce dulce-i Domnul Sfânt''
 
 
 
'''Sergiu Grossu''':
 
''Tu m-ai făcut''
 
 
 
<poem>„Tu m-ai făcut din ţărână
 
Şi-n adânc mi-ai turnat veşnicia
 
Dar în mine-o făptură păgână
 
Zi şi noapte îşi cere simbria[...]”</poem>
 
 
 
====Momentul 1941 și Generația pierdută====
 
În anul 1941 România declară război Uniunii Sovietice. Războiul va dura până la 23 August 1944. Este generația pierdută, generația lui Geo Dumitrescu (1920-2004), Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru (1919-1952).
 
Totuși, în aceasta perioadă s-au scris poeme de valoare.
 
 
 
'''Magda Isanos''':
 
''Rugăciune''
 
 
 
<poem>„Pentru pace mă rog, pentru lucruri uitate,
 
și pentru oamenii din singurătate.
 
Un cerc vrăjit se-nchide-n jurul lor.
 
Și fruntea-ngheață, orele cobor,
 
spre zi, mai albe, orele cobor.”</poem>
 
 
 
Texte de acelaşi autor: ''Înger din lumină'';  ''Cerul acela''; ''Icoana''; ''Doamne, n-am isprăvit!''.
 
 
 
===Poezia creștin ortodoxă între 23 August 1944 și 22 Decembrie 1989===
 
 
 
În perioada regimului totalitar comunist, poezia religioasă este prezentă în ciuda faptului că guvernul ateu cenzura toate publicațiile. Apar manuscrisele de sertar.
 
Vasile Voiculescu scrie între 1954 - 1958 volumul nepublicat antum ''Ultimele sonete ale lui Shakespeare, traducerea imaginară de V. Voiculescu''. După anul 1964, când sunt amnistiați toți detinuții politici, cenzura politică devine mai flexibilă.
 
 
 
 
 
 
 
====Momentul 1948====
 
Un moment greu pentru poezia religioasă, indiferent de confesiune, a fost anul 1948 când  este decretată Republica Populara Română. Partidul Muncitoresc Român, partid de guvernământ, interzice poezia religioasă, considerată formă a propagandei religioase. Poeți ca [[Sandu Tudor]], [[Nichifor Crainic]], [[Radu Gyr]], [[Valeriu Anania]], [[Traian Dorz]], [[Vasile Militaru]] etc. sunt arestați și condamnați la ani grei de detenție.
 
În închisori, acești poeți își vor continua activitatea. Se naște astfel [[Poezia carcerală]].
 
 
 
'''Vasile Militaru''':
 
''Rugăciune către Maica Domnului''
 
 
 
<poem>„Prea Curată Maică, Pururea Fecioară,
 
Sufletul din mine nu-l lăsa să moară,
 
Ci revarsă, Sfântă, peste el, de sus,
 
Mila Ta cea mare, mila lui Iisus![...]”</poem>
 
 
 
'''Radu Gyr''':
 
''Iisus în celulă''
 
 
 
<poem>„Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.
 
O, ce trist şi ce-nalt părea Crist!
 
Luna venea după El, în celulă
 
şi-L făcea mai înalt şi mai trist[...]”</poem>
 
 
 
Texte de acelaşi autor ''Crezul''; ''Metanie''; ''Colind''; ''Colind Ceresc'';  ''În Nazaret''; ''Rugăciune''; ''Vecinul care-a murit''; ''Voi n-aţi fost cu noi în celule'';
 
 
 
'''Valeriu Gafencu''':
 
''Imn al învierii''
 
 
 
<poem>„Vă cheama Domnul slavei la lumină,
 
Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,
 
Fortificaţi biserica creştină
 
Cu pietre vii zidite-n temelii[...]”</poem>
 
 
 
'''Valeriu Anania''':
 
''Doamne, tinde-Ţi patrafirul''
 
 
 
<poem>„Doamne, tinde-Ţi patrafirul
 
Doamne, tinde-Ţi patrafirul
 
peste faţa mea de lut,
 
sufletu-mi neghiob şi slut
 
să-l albeşti cu tibisirul
 
când amurgu-şi toarce firul
 
peste-un pic de gând tăcut[...]”</poem>
 
 
 
Texte de acelaşi autor ''Noapte liniştită''
 
 
 
====Poezia religioasă și oportuniștii====
 
 
 
Poeți din perioada interbelică, care au facut compromisuri cu regimul comunist, continuă să scrie și să se impună în viața literară după 1948. Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, George Lesnea etc. sunt câteva nume.
 
 
 
'''Zaharia Stancu''':
 
''Rugă''
 
<poem>„Stăpîne, slăvile ți le-ai deschis
 
Mș-ntrebi ce vreau și, uite, eu îți cer
 
Să-mi fie gîndul floare de cais,
 
și limpezi ochii, să privesc spre cer[...]”</poem>
 
 
 
'''George Lesnea''':
 
''Tatăl nostru''
 
<poem>„Tatăl nostru carele
 
Mâni la pradă fiarele
 
Şi ogoi cu buciumul
 
Viforul şi zbuciumul.
 
Cârmuieşti corabia,
 
Zbori pe sus cu vrabia.
 
Râzi cu dimineţile
 
Plângi şi gemi cu vieţile[...]”</poem>
 
 
 
====Momentul 1964 și grupul oniric====
 
În anul 1964, prin Decretul nr. 767/1963, precum și Decretul nr. 176 și nr. 411 se amnistiează toți deținuții politici. Mulți poeți valoroși sunt eliberați și au dreptul să revină acasă. Unii vor reuși să se integreze în viaâa literară. Se simțea un usor dezgheț de care poeții ți scriitorii s-au folosit. Tot în acel an, în jurul revistei ''Luceafărul'' se grupeaza scriitori, precum Dumitru Țepeneag, Leonid Dimov,  Virgil Mazilescu, Vintilă Ivănceanu și Iulian Neacșu, cărora li se vor alătura ulterior și Daniel Turcea, Florin Gabrea, Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Tănase ș.a. Aceștia vor forma nucleul Grupului oniric. Unii dintre ei vor scrie și poezii religioase.
 
 
 
'''Daniel Turcea''':
 
''Isihia''
 
<poem>„Sfântă iubire
 
-căci in jurul inimii roteşte acoperământul
 
întunericului
 
cel ce cere va lua
 
cu faţa descoperită (adică omul dinăuntru)
 
oglindind
 
Slava Domnului[...]”</poem>
 
Texte de acelaşi autor: ''Extaz''; ''Racla de lumină''; ''Taină''
 
 
 
====Momentul 1965 și Dezghețul de la București====
 
 
 
În anul 1965 are loc al IX-lea Congres al PMR (PCR). Se trasează noi direcții pentru cultură. Aparent, se părea ca Romănia intră în normalitate. Numită de unii critici „explozia lirică”, aceasta perioadă, care va dăinui până în anul 1971, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.
 
 
 
'''Ioan Alexandru''':
 
''Psalm''  
 
  
 
<poem>„Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine
 
<poem>„Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine
Linia 266: Linia 28:
 
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”</poem>
 
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”</poem>
  
Texte de acelaşi autor: ''Pantocrator la Borzeşti''; ''Epitaf''; ''Cina''; ''Iubirea''
+
Texte de acelaşi autor: ''Pantocrator la Borzeşti''; ''Epitaf''; ''Cina''; ''Iubirea''; ''Psalm''; ''Cina''; ''Pruncii mei''; ''Cerul şi pământul''; ''Izvorul''; ''Lumină lină'', ''Emaus''; ''Vestire pentru copii''; ''Maramureșulu''; ''Iov''; ''Miorița'';
 +
  
 
'''Nichita Stănescu''':
 
'''Nichita Stănescu''':
Linia 276: Linia 39:
 
spre invizibilul răsărit din lucruri[...]”</poem>
 
spre invizibilul răsărit din lucruri[...]”</poem>
  
 +
==Perioada iulie 1971-22 decembrie 1989==
 +
Această perioadă se caracterizează printr-i degradare progresivă a vieții culturale și, în special celei spirituale. Sinistrele directive, numite ''Tezele din iulie'' vor duce la sufocarea poeziei spirituale, care era văzută ca manifestare a misticismului, a concepției retrograde și a decadentismului. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea  vigilenței în redacții și edituri. În general, revistele promovează amatorismul, se publică poezie politică, schematică, patriotardă, fără valoare literară. Editurile reduc tirajul cărților pentru a face față bugetului de austeritate.
 +
 +
===Poezia deceniilor 8 și 9===
 
====Șaptezeciștii și optzeciștii====
 
====Șaptezeciștii și optzeciștii====
 +
Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, iconoclaști, neoavangardiști, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a.
 +
În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele  literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80  apare în literatura română '''Postmodernismul literar''', curent ce se continuă și azi.
 +
 +
'''''Mihai Ursachi''' (17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român.''
 +
 +
Eli, Eli...
 +
 +
<poem>„Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuşi...
 +
 +
Căci la picioarele sale nu au să plângă
 +
aducătoare de mir,
 +
şi nici un apostol nu-i va vesti mântuirea...
 +
În pânză eternă pe dânsul nu-l înfăşoară
 +
şi nimeni n-au ars pentru el mirodenii
 +
şi smirnă.
 +
Părintele său îţi întoarce privirea în nouri
 +
când el, dându-şi sufletul, roagă iertare...[...]”</poem>
 +
 +
'''''Dan Verona''' (1 iulie 1947, Luncani, județul Bacău) este un poet, prozator și traducător român.''
 +
 +
Înviere la Porțile Răsăritului
 +
 +
<poem>„Hristos a înviat din morți
 +
Uluit să vadă câta rană pe rană
 +
Are de vindecat la ruginitele porți
 +
Din Europa Răsăriteană[...]”</poem>
  
Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea  vigilenței în redacții și edituri.
+
'' '''Ion Stratan''' (1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România–19 octombrie 2005, Ploiești) este poet român. Membru al grupării Cenaclul de Luni. A fost găsit înjunghiat în apartamentul său, probabil s-a sinucis.''
În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele  literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80  apare în literatura română '''Postmodernismul literar''', curent ce continuă și azi
 
  
'''Ion Stratan''':
 
 
''Psalm real (XV)''
 
''Psalm real (XV)''
 
 
<poem>„Fără putere, fală, voință sau un ban
 
<poem>„Fără putere, fală, voință sau un ban
 
Stau singur cu mâncarea rămasă peste an
 
Stau singur cu mâncarea rămasă peste an
Linia 292: Linia 82:
 
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”</poem>
 
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”</poem>
  
'''Gabriel Iordan-Dorobanțu''':
+
'''''[[Gabriel Iordan-Dorobanțu]]''' (28 noiembrie 1958, Giurgiu-) este poet român. A mai semnat cu pseudonimul literar Gavriil Stihatul. Scrie poeme de inspirație filocalică, precum și poeme închinate iubirii.''
 +
 
 
''Epitaf''
 
''Epitaf''
 
 
<poem>„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
 
<poem>„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
 
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
 
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
Linia 302: Linia 92:
 
Texte de acelaşi autor: ''Drumeţ pe cărarea rugăciunii''; ''Poarta Raiului''; ''Mai cred copiii noştri într-o minune?'';  ''Stihuitorii lui Hristos'';  ''Înviere la Dumnezeiasca Liturghie bizantină''; ''Noapte sfântă'';  ''Sfânta dreptmăritoare'';  ''Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri''; ''Rugăciune către ingerul păzitor''; ''Ascultă cum cânta Biserica Vie !''; ''Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri''; ''Rugăciunea Sfântului  Ciprian, în stihuri'';
 
Texte de acelaşi autor: ''Drumeţ pe cărarea rugăciunii''; ''Poarta Raiului''; ''Mai cred copiii noştri într-o minune?'';  ''Stihuitorii lui Hristos'';  ''Înviere la Dumnezeiasca Liturghie bizantină''; ''Noapte sfântă'';  ''Sfânta dreptmăritoare'';  ''Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri''; ''Rugăciune către ingerul păzitor''; ''Ascultă cum cânta Biserica Vie !''; ''Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri''; ''Rugăciunea Sfântului  Ciprian, în stihuri'';
  
===Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989===
+
==Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989==
După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.
+
După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi, multe on-line. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.
  
 
====Poeții nouăzeciști====
 
====Poeții nouăzeciști====
Linia 309: Linia 99:
 
Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum  Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, [[Savatie Baștovoi]](1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.
 
Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum  Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, [[Savatie Baștovoi]](1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.
  
'''Savatie Baștovoi''':
+
==Poeți de limbă română din afara granițelor==
''Îvirea lui Dumnezeu ( X )''
+
 
 +
===Poeți din Republica Moldova ===
  
 +
'''Leonida Lari''' pe numele ei real Leonida Lari-Iorga (26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS-11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) este  poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.''
 +
 +
''Rugă de seara''
 +
<poem>„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
 +
O clipa doar, Doamne, mai dăruie­-mi de fericire.
 +
 +
Mai lasă­-mi pe fruntea-­mi plecată, pe ziua fugară
 +
Să-ntârzie înca oleacă lumina de seara...
 +
[...]”</poem>
 +
 +
'''Grigore Vieru''' (14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României-18 ianuarie 2009, Chișinău) este un poet român din Republica Moldova. Personalitate marcantă. Militant pentru reunificarea Republicii Moldova și României.  Membru corespondent al Academiei Române. Decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Iași și la Bacău există câte o stradă care poartă numele Grigore Vieru.''
 +
 +
''Reaprindeți candela''
 +
<poem>„Reaprindeti candela-n căscioare
 +
Lângă busuiocul cel mereu
 +
Degerat la mâini și la picioare,
 +
Se întoarce-acasă Dumnezeu.[...]”</poem>
 +
 +
Texte de acelaşi autor: ''Casa părintească'', ''Scrisoare din Basarabia''
 +
 +
'''Savatie Baștovoi''' (Ștefan Baștovoi) (4 august 1976, Chișinău), este un eseist, poet, romancier, teolog și scriitor ucrainean din Republica Moldova. A fost și moderator al unei emisiuni televizat. Ieromonah la Mănăstirea «Noul Neamț» Chițcani din cadrul Patriarhiei Ruse.''
 +
 +
''Ivirea lui Dumnezeu ( X )''
 
<poem>„Fericit cel ce a murit
 
<poem>„Fericit cel ce a murit
și a inviat.
+
și a înviat.
 
Ca a văzut moartea
 
Ca a văzut moartea
 
prabușindu-se beată peste cer
 
prabușindu-se beată peste cer
 
și spaima picurând
 
și spaima picurând
 
din stele ca și ceară[...]”</poem>
 
din stele ca și ceară[...]”</poem>
 +
 +
===Poeți de la Muntele Athos===
 +
 +
'''''[[Ioan Iacob Hozevitul]]'''''
 +
 +
''Prea Sfântă Maică și Fecioară''
 +
<poem>„Prea Sfântă Maică și Fecioară
 +
Nădejdea sufletului meu,
 +
Tu ești a mea mijlocitoare
 +
La milostivul Dumnezeu.[...]”</poem>
 +
 +
Texte de acelaşi autor: ''Cugetări scurte''; ''Paza sufletului''; '' Popor martir''; ''Turma fără păstor'';
  
 
== Vezi și ==
 
== Vezi și ==
 
* [[Poezia creștin ortodoxă]]
 
* [[Poezia creștin ortodoxă]]
  
== Referințe critice ==
+
==Bibliografie==
 +
*George Cǎlinescu, ''Istoria literaturii române de la origini pînǎ în prezent'',  Bucureşti Ed. Minerva 1988
 +
*Ion Buzaşi, ''Poezia religioasă românească'', Ed.Dacia, Cluj Napoca 2003,  ISBN 978-973-126-087-7
 +
*Natalia Corlean (coordonator), ''Nu uita ca ești român! Cântece și poezii patriotice'', Ed. Agaton,ISBN 2013978-973 (-1981-42-0)
 +
*Prof. Silvestru Boatcă, Prof. George Șovu, ''De românească învățătură'', Antologie de literatura populară și cultă cu conținut religios, destinată elevilor și părinților, Editura Recif, București 1992
 +
*''Antologie de poezie religioasa românească pentru copii'', Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti - 2014 ISBN 978-606-8495-77-4
 +
*Gavriil Stiharul, ''Poarta Raiului'', ePub,  ISBN 9781312647374,
 +
*''Cuvinte de har, Rugăciuni din literatura universală'', Antologie, prezentare și prefață de Mihaela Voicu, Editura ARCB, București 1993
 +
*Nicoleta Popescu, Flory Preda, ''Poezii religioase pentru copii'', Editura Pescăruș, 2014, ISBN: 9786068379609
 +
*Mănastirea Diaconești,  ''Poezii cu iz de filocalii'', Editura: Bonifaciu  2011,  ISBN: 9789738857582
 +
*Ștefan  Baștovoi, ''Elefantul promis'',  Chișinău : Editura Arc 1996 , ISBN  9975-928-00-5 
 +
*Vieru, Grigore, ''Taina care mă apără'' , Editura Princeps,  Iaşi 2008, ISBN 9789731783611
 +
*Margareta Spînu-Rusnac, Niculae Fabian, Ioan Mânăscurtă, Leonida Lari, Ianoş Ţurcanu, Arcadie Suceveanu, Liviu Victor Pandrea ''Lumină Lină. poezie religioasă'', Editura: Princeps  2006,  ISBN: 978-9975-9660-2-3
 +
 
 +
== Legături externe ==
 +
 
 +
====Lucrări, articole, antologii==== 
 +
 
 +
*[http://www.ortho-logia.com/Romanian/Articole/IoanAlexandru.htm IOAN ALEXANDRU - POET AL LOGOSULUI VIEȚII]
 +
*[https://yanush.wordpress.com/2012/03/16/de-la-fracturism-la-dumnezeu/ De la fracturism la Dumnezeu]
 +
*[https://oradereligie.wordpress.com/2008/06/08/imn-al-invierii/  Imn al învierii]
 +
*[http://www.agentiadecarte.ro/2016/11/dezbaterea-%E2%80%9Donirismul-estetic%E2%80%9D-%C8%99i-conferin%C8%9Ba-%E2%80%9Dgrupul-oniric-s-a-nascut-in-romania-lui-ceau%C8%99escu%E2%80%9D-la-institutul-de-istorie-%C8%99i-teorie-literara/ Grupul oniric s-a născut în România lui Ceaușescu]
 +
*[http://propovaduireaortodoxa.weebly.com/home/ips-bartolomeu-anania-versuri IPS Bartolomeu Anania - Versuri]
 +
*[http://presagalati.ro/poetul-si-scriitorul-crestin-traian-dorz-scurta-biografie/ Poetul şi scriitorul creştin TRAIAN DORZ- scurtă biografie]
 +
*[http://www.isanos.ro/ro/magdaisanos/opera.html Magda Isanos - Poezii]
 +
*[https://www.goodreads.com/book/show/23431932-poarta-raiului Gavriil Stiharul, Poarta Raiului]
 +
*[http://www.tiuk.reea.net/1/221.html ŞTEFAN BAŞTOVOI, Vol. Elefantul promis (Ed. Arc, Chişinău, 1996)]
 +
*[http://cartifrumoase.ro/carte/nu-uita-ca-esti-roman-cantece-si-poezii-patriotice--i34930 Nu uita că ești român! Cântece și-poezii patriotice]
 +
*[https://www.goodreads.com/book/show/23356010-poezia-acas-poe-i-contemporani-din-basarabia?from_search=true Poezia acasă. Poeţi contemporani din Basarabia]
 +
*[https://www.goodreads.com/book/show/22737162-inim-de-rom-n?from_search=true Inimă de român: Culegere de cântece româneşti]
 +
*[https://www.goodreads.com/book/show/6261564-cele-mai-frumoase-poezii?from_search=true Cele mai frumoase poezii de Grigore Vieru]
 +
*[https://www.goodreads.com/book/show/23356023-lumin-lin-poezie-religioas?ac=1&from_search=true  Lumină Lină. poezie religioasă]
 +
 
 +
==== Reviste creștin ortodoxe ediții on-line și print apărute după 22 Decembrie 1989====
 +
*[http://www.radiotrinitas.ro/toate/revista-culturala-trinitas/ ''Revista culturală TRINITAS'']
 +
*[http://www.teologiesiviata.ro/continut/cum-public-un-studiu ''Teologie și Viață'']
 +
*[http://www.apostolia.eu/''Apostolia, Publicatia Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale'']
 +
*[http://ziarullumina.ro/''Ziarul Lumina'']
 +
*[http://www.lumeacredintei.com/''Lumea Credinţei'']
 +
 
 +
== Referințe ==
 
<references/>
 
<references/>
 
{{Ciornă}}
 
  
 
[[Categorie:Literatură creștină]]
 
[[Categorie:Literatură creștină]]

Versiunea curentă din 28 noiembrie 2018 14:45

A doua jumătate a secolului al XX-lea este marcată de resurecția poeziei lirice, brutal întreruptă de evenimentele politice de la sfârșitul perioadei interbelice. În această categorie intră poeți și prozatori care au fost refuzați sau opriți de la publicare de dictatura instalată în România după 23 august 1944. Aceștia s-au grupat inițial în jurul revistei „Tânărul scriitor”, apoi după 15 iulie 1958 în jurul revistei „Luceafărul”. După aceea, a apărut un număr impresionat de poeți, precum și de reviste literare.

Perioada iulie 1965-iulie 1971

În perioada iulie 1965 (Congresul al IX-lea al PCR) - 6 iulie 1971 (Tezele din iulie) viața culturală și activitatea literară din România cunosc o aparentă normalitate. Cenzura devine mai îngăduitoare. Hârtia nu intrase încă în regim de austeritate, iar corolarul va fi că se publică cantitativ mult. Aceasta perioadă, va fi poate cea mai prolifică din perioada comunistă.

Momentul 1965 și Dezghețul de la București

Momentul 1965 este numit de unii critici „explozia lirică”. Condițiile politice fac posibilă revenirea poeziei lirice autentice, depășirea dogmatismului și schematismului, a poeziei programatice, tribunardă și lozincardă, ce a marcat negativ deceniile anterioare. Se lansează o nouă generație de poeți și scriitori. Mulți dintre ei vor scrie și poeme religioase: Ioan Alexandru (1941-2000), Nichita Stănescu, Cezar Ivănescu, Monica Pillat (1947-) etc.

Cezar Ivănescu (6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — 24 aprilie 2008, București), poet, dramaturg, român.

Rosarium (Stella Maris)

„! mă rog ţie, Sfîntă Fecioară,
îmi sînt mie prea grea povară,
luminat de tine, străluceo,
poate un an-doi oi mai duce-o,
luminat de tine, lumină,
ca să pot muri fără vină,
luminat de tine, lumină,
inima de toţi mi-i străină ![...]”

Texte de acelaşi autor: Rosarium (Bocet);ROSARIUM (Agápe); Rosarium (?); Sutra X; La Baaad

Ioan Alexandru este pseudonimul lui Ion Șandor Janos (25 decembrie 1941, Topa Mică, județul Cluj - 16 septembrie 2000, Bonn, Germania) este poet, publicist, eseist și, după Revolutie, om politic român.

„Oriunde plec Tu eşti mereu cu mine
Unde-aş fugi să nu pot fi ajuns
Sunt singur e noapte vin să mă ruine
Nelegiuri cu câte te-am străpuns[...]”

Texte de acelaşi autor: Pantocrator la Borzeşti; Epitaf; Cina; Iubirea; Psalm; Cina; Pruncii mei; Cerul şi pământul; Izvorul; Lumină lină, Emaus; Vestire pentru copii; Maramureșulu; Iov; Miorița;


Nichita Stănescu: Rugăciunea

„Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa
spre invizibilul răsărit din lucruri[...]”

Perioada iulie 1971-22 decembrie 1989

Această perioadă se caracterizează printr-i degradare progresivă a vieții culturale și, în special celei spirituale. Sinistrele directive, numite Tezele din iulie vor duce la sufocarea poeziei spirituale, care era văzută ca manifestare a misticismului, a concepției retrograde și a decadentismului. În anul 1977 se desființează cenzura, care fusese înființată în anul 1949. Paradoxal, măsura va duce înăsprirea vigilenței în redacții și edituri. În general, revistele promovează amatorismul, se publică poezie politică, schematică, patriotardă, fără valoare literară. Editurile reduc tirajul cărților pentru a face față bugetului de austeritate.

Poezia deceniilor 8 și 9

Șaptezeciștii și optzeciștii

Generaţiile de poeți din anii '70 și '80 au inovat mult poezia. Erau văzuți ca tineri rebeli, iconoclaști, neoavangardiști, hotărâți să spargă canoanele și să renunțe la clișee. Mihai Ursachi, Dan Verona, Nichita Danilov, Ion Stratan, Ion Bogdan Lefter s.a. În afară de aceștia, își continuă activitatea și poeți din generațiile anterioare. Alții, care s-au lansat acum, nu au aderat la programele literare din această perioadă, păstrând o linie tradiționalistă sau eclectică: Gabriel Iordan-Dorobanțu (1958-). În anii '80 apare în literatura română Postmodernismul literar, curent ce se continuă și azi.

Mihai Ursachi (17 februarie 1941, Strunga, județul Iași - 10 martie 2004, Iași) a fost un poet și traducător român.

Eli, Eli...

„Noapte de veci pentru cel răstignit în el însuşi...

Căci la picioarele sale nu au să plângă
aducătoare de mir,
şi nici un apostol nu-i va vesti mântuirea...
În pânză eternă pe dânsul nu-l înfăşoară
şi nimeni n-au ars pentru el mirodenii
şi smirnă.
Părintele său îţi întoarce privirea în nouri
când el, dându-şi sufletul, roagă iertare...[...]”

Dan Verona (1 iulie 1947, Luncani, județul Bacău) este un poet, prozator și traducător român.

Înviere la Porțile Răsăritului

„Hristos a înviat din morți
Uluit să vadă câta rană pe rană
Are de vindecat la ruginitele porți
Din Europa Răsăriteană[...]”

Ion Stratan (1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt, România–19 octombrie 2005, Ploiești) este poet român. Membru al grupării Cenaclul de Luni. A fost găsit înjunghiat în apartamentul său, probabil s-a sinucis.

Psalm real (XV)

„Fără putere, fală, voință sau un ban
Stau singur cu mâncarea rămasă peste an
Stau singur iar în casa-mi de nedereticat
Neridicat la masă și singur cu un pat
Ca o lumină-n lampă, ca steaua fără plozi
Sunt fluturii doar îngeri și clipele Irozi
Sunt singur fără Tine, Tu, Doamne, Tu, Iubire[...]”

Gabriel Iordan-Dorobanțu (28 noiembrie 1958, Giurgiu-) este poet român. A mai semnat cu pseudonimul literar Gavriil Stihatul. Scrie poeme de inspirație filocalică, precum și poeme închinate iubirii.

Epitaf

„Dacă pelerin prin viaţă vei ajunge într-o seară
să treci prag de mănăstire către un tărâm creştin,
să-ţi aduci, străine, aminte şi de mine întâia oară
şi, la Sfânta Liturghie, să mă pomeneşti puţin[...]”

Texte de acelaşi autor: Drumeţ pe cărarea rugăciunii; Poarta Raiului; Mai cred copiii noştri într-o minune?; Stihuitorii lui Hristos; Înviere la Dumnezeiasca Liturghie bizantină; Noapte sfântă; Sfânta dreptmăritoare; Rugăciunea Prodromiţa, în stihuri; Rugăciune către ingerul păzitor; Ascultă cum cânta Biserica Vie !; Rugăciune bisericească ce se spune la necazuri şi supărări, în stihuri; Rugăciunea Sfântului Ciprian, în stihuri;

Poezia creștin ortodoxă după 22 Decembrie 1989

După 22 Decembrie 1989, poeții au fost liberi să scrie ce vor. Poeții interziși au putut sa publice, multe manuscrise de sertar au văzut lumina tiparului. Au apărut reviste și publicații noi, multe on-line. Cititorii din România au putut lua cunoștintă cu operele poeților din diaspora și ale poeților basarabeni. Poemele poeților închisorilor au fost, în sfârșit, tipărite. Au văzut lumina tiparului lucrările lui Traian Dorz, Nichifor Crainic, Radu Gyr ș.a. Au fost editate antologii de poezie religioasă româneasca sau din lirica internațională.

Poeții nouăzeciști

Deși poezia anilor '90 este marcată de un decadentism accentuat, un grup de creatori, precum Demostene Andronescu (1927-), Virgil Maxim, Savatie Baștovoi(1976-), Marius Ianuș ș.a. creează o nouă direcție literara numită „Noul Tradiționalism”. Tot aici se încadrează și curentul „Fracturism”: Marius Ianuș. Savatie Baștovoi.

Poeți de limbă română din afara granițelor

Poeți din Republica Moldova

Leonida Lari pe numele ei real Leonida Lari-Iorga (26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS-11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) este poetă, publicistă, scriitoare, activistă om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.

Rugă de seara

„Când seara pe vai se așterne un abur subțire,
O clipa doar, Doamne, mai dăruie­-mi de fericire.

Mai lasă­-mi pe fruntea-­mi plecată, pe ziua fugară
Să-ntârzie înca oleacă lumina de seara...
[...]”

Grigore Vieru (14 februarie 1935, Pererîta, județul interbelic Hotin, Regatul României-18 ianuarie 2009, Chișinău) este un poet român din Republica Moldova. Personalitate marcantă. Militant pentru reunificarea Republicii Moldova și României. Membru corespondent al Academiei Române. Decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. La Iași și la Bacău există câte o stradă care poartă numele Grigore Vieru.

Reaprindeți candela

„Reaprindeti candela-n căscioare
Lângă busuiocul cel mereu
Degerat la mâini și la picioare,
Se întoarce-acasă Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Casa părintească, Scrisoare din Basarabia

Savatie Baștovoi (Ștefan Baștovoi) (4 august 1976, Chișinău), este un eseist, poet, romancier, teolog și scriitor ucrainean din Republica Moldova. A fost și moderator al unei emisiuni televizat. Ieromonah la Mănăstirea «Noul Neamț» Chițcani din cadrul Patriarhiei Ruse.

Ivirea lui Dumnezeu ( X )

„Fericit cel ce a murit
și a înviat.
Ca a văzut moartea
prabușindu-se beată peste cer
și spaima picurând
din stele ca și ceară[...]”

Poeți de la Muntele Athos

Ioan Iacob Hozevitul

Prea Sfântă Maică și Fecioară

„Prea Sfântă Maică și Fecioară
Nădejdea sufletului meu,
Tu ești a mea mijlocitoare
La milostivul Dumnezeu.[...]”

Texte de acelaşi autor: Cugetări scurte; Paza sufletului; Popor martir; Turma fără păstor;

Vezi și

Bibliografie

  • George Cǎlinescu, Istoria literaturii române de la origini pînǎ în prezent, Bucureşti Ed. Minerva 1988
  • Ion Buzaşi, Poezia religioasă românească, Ed.Dacia, Cluj Napoca 2003, ISBN 978-973-126-087-7
  • Natalia Corlean (coordonator), Nu uita ca ești român! Cântece și poezii patriotice, Ed. Agaton,ISBN 2013978-973 (-1981-42-0)
  • Prof. Silvestru Boatcă, Prof. George Șovu, De românească învățătură, Antologie de literatura populară și cultă cu conținut religios, destinată elevilor și părinților, Editura Recif, București 1992
  • Antologie de poezie religioasa românească pentru copii, Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti - 2014 ISBN 978-606-8495-77-4
  • Gavriil Stiharul, Poarta Raiului, ePub, ISBN 9781312647374,
  • Cuvinte de har, Rugăciuni din literatura universală, Antologie, prezentare și prefață de Mihaela Voicu, Editura ARCB, București 1993
  • Nicoleta Popescu, Flory Preda, Poezii religioase pentru copii, Editura Pescăruș, 2014, ISBN: 9786068379609
  • Mănastirea Diaconești, Poezii cu iz de filocalii, Editura: Bonifaciu 2011, ISBN: 9789738857582
  • Ștefan Baștovoi, Elefantul promis, Chișinău : Editura Arc 1996 , ISBN 9975-928-00-5
  • Vieru, Grigore, Taina care mă apără , Editura Princeps, Iaşi 2008, ISBN 9789731783611
  • Margareta Spînu-Rusnac, Niculae Fabian, Ioan Mânăscurtă, Leonida Lari, Ianoş Ţurcanu, Arcadie Suceveanu, Liviu Victor Pandrea Lumină Lină. poezie religioasă, Editura: Princeps 2006, ISBN: 978-9975-9660-2-3

Legături externe

Lucrări, articole, antologii

Reviste creștin ortodoxe ediții on-line și print apărute după 22 Decembrie 1989

Referințe