Modificări

A doua jumătate a secolului al XX-lea este marcată de resurecția poeziei lirice, brutal întreruptă de evenimentele politice de la sfârșitul perioadei interbelice. În această categorie intră poeți și prozatori care au fost refuzați sau opriți de la publicare după de dictatura instalată în România după 23 august 1944. Aceștia s-au grupat inițial în jurul revistei „Tânărul scriitor”, apoi după 15 iulie 1958 al în jurul revistei „Luceafărul”. După aceea, a apărut un număr impresionat de poeți, precum și de reviste literare.