Poezia creștin ortodoxă în secolul al XIX-lea: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Vezi și)
Linia 47: Linia 47:
 
Iertare! Sunt ca orice om[...]”</poem>
 
Iertare! Sunt ca orice om[...]”</poem>
  
'''George Coșbuc''':
 
''La paști''
 
<poem>„Și cât e de frumos în sat!
 
Creștinii vin tăcuți din vale
 
Și doi de se-ntâlnesc în cale
 
Își zic: Hristos a înviat!
 
Și râde-atâta sărbătoare
 
Din chipul lor cel ars de soare[...]”</poem>
 
  
'''Octavian Goga''':
 
''Ruga mamei''
 
<poem>„Preasfântă născătoare.
 
Azi rogu-mă iar ție,
 
Cum rogu-mă de-a pururi
 
La sfânta liturghie[...]”</poem>
 
 
Octavian Goga compune și textele unor poezii pentru copii, intrate ulterior în circuitul folcloric.
 
 
'''Octavian Goga''':
 
''Moș Crăciun cu plete dalbe''
 
<poem>„Moș Crăciun cu plete albe
 
Moș Crăciun cu plete dalbe
 
A sosit de prin nămeți.
 
Și aduce daruri multe
 
La fetițe și băieți
 
Moș Crăciun, Moș Crăciun[...]”</poem>
 
 
'''Vasile Voiculescu''':
 
''În grădina Ghetsemani''
 
 
<poem>„Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
 
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
 
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
 
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna[...]”</poem>
 
 
'''C. Z. Buzdugan'''
 
''Clopotele de Paști''
 
 
<poem>„Miezul nopții, e-o tăcere peste tot orașul, sfântă...
 
Dar deodată glas de clopot tot văzduhul îl frământă!
 
 
Dă semnalul, ca un tunet, primul, clopotul cel mare,
 
Grav, măreț vuind în noapte,-o războinică chemare.
 
 
Răspândind talaz de sunet ca talazurile mării,
 
Tot mai grav, tot mai departe, în adâncurile zării[...]”</poem>
 
 
'''Emanoil Bucuţa''':
 
''Psalm''
 
 
<poem>„Când erai în lumea ta
 
Nu ştiai ce e cuvântul,
 
Ci o harfă doar cânta
 
Cînd intra prin coarde vîntul.
 
Un arhanghel potrivea
 
Glasul orelor, din cuie;
 
Fiecare cui o stea,
 
Coarda, foc de sori ce suie[...]”</poem>
 
 
== Vezi și ==
 
* [[Poezia religioasă în epoca modernă și contemporană]]
 
* [[Poezia creștin ortodoxă]]
 
 
== Referințe critice ==
 
<references/>
 
 
{{Ciornă}}
 
  
 
[[Categorie:Literatură creștină]]
 
[[Categorie:Literatură creștină]]

Versiunea de la data 5 noiembrie 2016 11:06

În secolul al XIX-lea, pe lângă creatorii anonimi, care își continuă activitatea, își fac apariția creatorii culți, care vor publica texte religioase versificate în calendare, reviste, almanahuri, cărți. Unele dintre ele vor intra în circuitul oral. Costache Conachi (1777-1849), Naum Râmniceanu (1764-1838), Vasile Alecsandri (1821-1890), Mihai Eminescu (1850-1889), Alexandru Macedonski (1854-1920), George Coșbuc (1866-1918), Vasile Voiculescu, Octavian Goga (1881-1938) etc. au creat și poeme religioase.

Costache Conachi: Omule, slabă fiinţă...

„Omule, slabă fiinţă şi la patimi cu plecare,
Unde ţi-i înţelepciunea, unde ţi-i mintea cea mare?...
De te 'nalţi şi sbori cu mintea la tronul Dumnezeirii,
De măsuri pămînt şi ceruri şi pătrunzi tainele firii, —
Nu te îngânfa, că eşti ţărna pe care o poartă vîntul...
Ci te plânge, că 'n patimi tu singur îţi sapi mormîntul![...]”

Naum Râmniceanu: Rugăciune

„Dumnezeule prea sfinte
        Cel de toate le privești ;
    Adu-ți de mine aminte,
        Nu-n veci să mă pedepsești[...]”

Mihai Eminescu: Rugăciune

„Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie:
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică prea curată,
Și pururea fecioară,
       Marie![...]”

Alexandru Vlahuţă Christos a înviat

„Şi-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Şi-un duşman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazareth![...]”

Alexandru Macedonski: Iertare

„Iertare! Sunt ca orice om
M-am îndoit de-a ta putere,
Am râs de sfintele mistere
Ce sunt în fiecare-atom...
Iertare! Sunt ca orice om[...]”