Poezia creștin ortodoxă: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Poezia religioasă după Marea Schismă)
m (Poezia creştin ortodoxă: wikizare introducere (per OrthodoxWiki:Manual de stil#Alte considerații stilistice))
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator)
Linia 6: Linia 6:
 
Pentru '''Maria-Daniela Pânăzan'''  Originile poeziei creștin ortodoxe trebuie căutate în imnele Ortodoxiei. Acestea au inspirat literatura religioasă populară, materializată în [[Colindă|colindele cu subiect creștin]], cântecele de stea, stelarii, Viflaemul, Irozii etc.
 
Pentru '''Maria-Daniela Pânăzan'''  Originile poeziei creștin ortodoxe trebuie căutate în imnele Ortodoxiei. Acestea au inspirat literatura religioasă populară, materializată în [[Colindă|colindele cu subiect creștin]], cântecele de stea, stelarii, Viflaemul, Irozii etc.
  
„Poezia religioasă românească își găsește izvorul atât în imnele și troparele creștine, în Psaltire sau în Cântarea Cântărilor, cât mai ales în colindele de Crăciun și cântecele de stea”. <ref>Maria-Daniela Pânăzan, ''Poezia religioasă românească Eseu monografic'', Editura Arhiepiscopia Alba Iulia - Reîntregirea.</ref>
+
==Poezia creștin ortodoxă în limba română==
 +
 
 +
„Poezia religioasă românească își găsește izvorul atât în [[Imn|imnele]] și [[Tropar|troparele]] creștine, în [[Psaltire]] sau în [[Cântarea Cântărilor]], cât mai ales în colindele de Crăciun și cântecele de stea”. <ref>Maria-Daniela Pânăzan, ''Poezia religioasă românească Eseu monografic'', Editura Arhiepiscopia Alba Iulia - Reîntregirea.</ref>
  
 
[[Niceta de Remesiana]], [[Ioan Casian]], [[Dionisie Exiguul]] sunt considerați primii creatori de poezie religioasă românească.
 
[[Niceta de Remesiana]], [[Ioan Casian]], [[Dionisie Exiguul]] sunt considerați primii creatori de poezie religioasă românească.
  
Autorii anonimi au creat o bogată literatură religioasă, având circulație orală. Colindele și cântecele de stea au fost răspândite prin viu grai în cadrul șezătorilor sau al [[Praznic|praznicelor]] bisericești, textul unora s-a păstrat aproape nealterat până azi.  
+
Autorii anonimi au creat o bogată literatură religioasă, având circulație orală. Colindele și cântecele de stea au fost răspândite prin viu grai în cadrul șezătorilor sau al [[Praznic|praznicelor]] bisericești, textul unora s-a păstrat aproape nealterat până azi.
  
 
==Poezia religioasă românească după Marea Schismă==
 
==Poezia religioasă românească după Marea Schismă==
Linia 40: Linia 42:
 
     Lăsăm prin sălci aninate[...]”</poem>
 
     Lăsăm prin sălci aninate[...]”</poem>
  
==Poezia creștin ortodoxă în secolul al XIX-lea, al XX-lea și în epoca contemporană==
+
==Poezia creștin ortodoxă în limba română în secolul al XIX-lea, al XX-lea și în epoca contemporană==
  
 
====Poezia creștin ortodoxă în secolul al XIX-lea====
 
====Poezia creștin ortodoxă în secolul al XIX-lea====
Linia 62: Linia 64:
 
==Bibliografie==
 
==Bibliografie==
 
*Florentin Popescu, ''Antologia poeziei religioase româneşti de la începuturi pînă azi'', Bucureşti: Albatros, 1992.
 
*Florentin Popescu, ''Antologia poeziei religioase româneşti de la începuturi pînă azi'', Bucureşti: Albatros, 1992.
*SINDRILARU, Florin, BOGHICI, Cezar, DINU, Gabriel, ''Poezia românească. Antologie de texte comentate și aprecieri critice''.
+
*SINDRILARU, Florin, BOGHICI, Cezar, DINU, Gabriel, ''Poezia românească. Antologie de texte comentate și aprecieri critice'', Ed. Paralela 45 2008, ISBN: 978-973-47-0434-7 .
  
 
[[Categorie:Literatură creștină]]
 
[[Categorie:Literatură creștină]]

Versiunea curentă din 12 ianuarie 2017 15:37

Poezia creştin ortodoxă este creația lirică versificată care are ca sursă de inspirație creștinismul și care respectă dogmele Ortodoxiei, având un rol complex (estetic, spiritual, misionar, de întărire în credință, antiprozelitism etc.).

Origine

Pentru Părintele Profesor Ilie Moldovan, poezia religioasă este prima formă de manifestare a literaturii române.[1]

Pentru Maria-Daniela Pânăzan Originile poeziei creștin ortodoxe trebuie căutate în imnele Ortodoxiei. Acestea au inspirat literatura religioasă populară, materializată în colindele cu subiect creștin, cântecele de stea, stelarii, Viflaemul, Irozii etc.

Poezia creștin ortodoxă în limba română

„Poezia religioasă românească își găsește izvorul atât în imnele și troparele creștine, în Psaltire sau în Cântarea Cântărilor, cât mai ales în colindele de Crăciun și cântecele de stea”. [2]

Niceta de Remesiana, Ioan Casian, Dionisie Exiguul sunt considerați primii creatori de poezie religioasă românească.

Autorii anonimi au creat o bogată literatură religioasă, având circulație orală. Colindele și cântecele de stea au fost răspândite prin viu grai în cadrul șezătorilor sau al praznicelor bisericești, textul unora s-a păstrat aproape nealterat până azi.

Poezia religioasă românească după Marea Schismă

După Marea Schismă din anul 1054, textele lirice vor continua creația anterioară, însă creatorii vor fi atenți să nu se strecoare învățături dogmatice eretice.

Filotei Monahul ( sec. XIV - sec. XV.) alcătuiește Pripeale la toate praznicele Domnului şi ale Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor cuvioşilor părinţi, mari şi sfinţi, marilor şi vestiţilor mucenici şi tuturor sfinţilor deosebiţi. Fără a avea virtuți literare deosebite, Pripealele reprezintă un moment important pentru lirica religioasă românească.

„La naşterea preasfintei Născătoare de Dumnezeu se cântă aceasta:
Bucură-te, Marie,
cea încărcată de bucurii,
Domnul este cu tine
Aleluia!”

Un moment important pentru poezia creștin ortodoxă cultă îl constituie apariția Psaltirei în versuri, alcătuită de Mitropolitul Dosoftei. În Apus, primii psalmi versificați sunt în limba latină. Jan Kochanowski (1530- 1584), versifică și el în limba polonă. La Dosoftei însă discursul poetic este scris într-o limba vie, populară, cu izbutite figuri de stil, precum repetiții anaforice și epiforice, interogații, exclamații retorice etc.

Psalmul 136 este versificat cu deosebit talent:

„La apa Vavilonului,
    Jelind de țara Domnului,
Acoló șezum și plânsăm
    La voroavă ce ne strânsăm,
Și cu inemă amară,
    Prin Sion și pentru țară,
Aducându-ne aminte,
    Plângeam cu lacrămi herbinte.
Și bucine ferecate
    Lăsăm prin sălci aninate[...]”

Poezia creștin ortodoxă în limba română în secolul al XIX-lea, al XX-lea și în epoca contemporană

Poezia creștin ortodoxă în secolul al XIX-lea

Articol detaliat:Poezia creștin ortodoxă în secolul al XIX-lea

Poezia creștin ortodoxă în secolul al XX-lea

Articol detaliat: Poezia creștin ortodoxă în secolul al XX-lea

Poezia religioasă în epoca contemporană

Articol detaliat: Poezia religioasă în epoca contemporană



În secolul al XIX-lea, pe lângă creatorii anonimi, care își continuă activitatea, își fac apariția creatorii culți, care vor publica texte religioase versificate în calendare, reviste, almanahuri, cărți.

Laicizarea textului religios

Pe lângă creatorii anonimi, care își continuă activitatea, își fac apariția creatorii culți, care vor publica texte religioase versificate în calendare, reviste, almanahuri, cărți. Unele dintre ele vor intra în circuitul oral. Costache Conachi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Octavian Goga etc. vor crea și poeme religioase.

Referințe

  1. Părintele Profesor Ilie Moldovan, Familia și viața la începutul unui nou mileniu creștin, București, 2001.
  2. Maria-Daniela Pânăzan, Poezia religioasă românească Eseu monografic, Editura Arhiepiscopia Alba Iulia - Reîntregirea.

Bibliografie

  • Florentin Popescu, Antologia poeziei religioase româneşti de la începuturi pînă azi, Bucureşti: Albatros, 1992.
  • SINDRILARU, Florin, BOGHICI, Cezar, DINU, Gabriel, Poezia românească. Antologie de texte comentate și aprecieri critice, Ed. Paralela 45 2008, ISBN: 978-973-47-0434-7 .