Podobie

Podobia (gr. ποδοβενα, τό — podobena = normă, model; sl. podobije - „asemănător”) sau prosomia (gr. προσόμοια prosomia = „asemănarea cu...”; gr. , προσόμοιος — prosomoios = asemănător) sau asemănânda este numele care se dă unui tropar imitat după automelă, o stihiră care împrumută ritmul și melodia ei unei alte stihiri automele din minei sau din octoih.

Există un număr limitat de podobii, pe care cântăreții bisericești le învață pe de rost, ca să poată cânta stihirile care poartă înaintea lor indicația unei podobii anume.

Fiecare din cele opt glasuri își are prosomia (podobia) sa, care se însemnează deasupra imnelor ce trebuie cântate întocmai cu prosomia notată. Până la trecerea pe note a imnelor, melodia se păstra prin tradiție, podobia (prosomia) fiind un mijloc mnemotehnic (procedeu de memorare și reproducere) a cântării stihirilor.

Compozitorul I. Popescu-Pasărea a adunat și a publicat o carte cu „Podobiile celor opt glasuri“, scrise după Anton Pann (București, 1944). Profesorii Nicolae Lungii, Ene Braniște și Gr. Costea au transpus pe muzică psaltică și liniară „Cântările Sfintei Liturghii și Podobiile celor opt glasuri“, transpunându-le pe linia melodică tradițională, în vederea uniformizării cultului (cartea s-a publicat în 1960).

A se vedea și

• Idiomelă
• Automelă

Surse

• Ene Braniște și Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2