Pimen I (Izvekov) al Moscovei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
(infocasetă)
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de alți 2 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Cutie Biografie Episcopi
 +
| Nume = Patriarhul Pimen I al Moscovei
 +
| Imagine = [[Imagine:Patriarch pimen1.jpg|250px]]
 +
| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Rusă]]
 +
| Reşedinţă = Moscova
 +
| Formulă = Sanctitatea Sa
 +
| Titlul = [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhul Moscovei și al tuturor Rusiilor]]
 +
| Perioada = 1971-1990
 +
| Predecesor = [[Alexei I (Simanski) al Moscovei|Alexei I]]
 +
| Succesor = [[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei al II-lea]]
 +
| Hirotonire preot =
 +
| Hirotonire episcop = [[17 noiembrie]] 1957, la Odesa
 +
| Consecratori =
 +
| Titluri precedente = [[Eparhia de St. Petersburg|Mitropolit de Leningrad și Ladoga]] (înscăunat la [[14 noiembrie]] 1961)
 +
| Funcţii = [[Episcop]] de Balta și [[vicar]] al Eparhiei Odesei<br>Episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei<br>[[Arhiepiscop]] al Tulei și al Beliovului
 +
| Data naşterii = [[23 iulie]] 1910
 +
| Locul naşterii = Bogorodsk, Rusia
 +
| Data morţii = [[3 mai]] 1990
 +
| Locul morţii = Moscova
 +
|}}'''Patriarhul Pimen''' (în limba rusă Патриарх Пимен), născut '''Serghei Mihailovici Izvekov''' ([[23 iulie]] 1910 - [[3 mai]] 1990), a fost al cincisprezecelea [[Biserica Ortodoxă Rusă#Instituirea Patriarhiei ruse|Patriarh al Moscovei]] și [[întâistătător]]ul [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Ortodoxe Ruse]].
  
[[Image:Patriarch pimen1.jpg|frame|Patriarch Pimen I]]
+
S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit [[Călugăr|monah]] în cadrul Mănăstirii Bogoiavlenski din Moscova. De asemenea, a petrecut mai mulți ani în diverse [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Catedrală|catedrale]] rusești din Murom, Odesa și Pskov. În 1954, Pimen a devenit [[stareț]]ul [[Mănăstirea_Sfânta_Treime-Sfântul_Serghie|Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie]].
'''Patriarch Pimen''' (Russian: Патриарх Пимен), born '''Sergey Mikhailovich Izvekov''' ([[July 23]], 1910 - [[May 3]], 1990), was the 15th  [[List of primates of Russia|Patriarch of Moscow]] and the head of the [[Russian Orthodox Church]].
 
  
He was born in the town of Bogorodsk near Moscow. In 1925, Pimen Izverkov became a [[monk]] at [[Bogoyavlensky Monastery]] in Moscow. He also spent years in various Russian [[monastery|monasteries]] and [[cathedral]]s in Murom, Odessa and [[Pskov]]. In 1954, Pimen became head of [[Troitse-Sergiyeva Lavra]].
+
La [[17 noiembrie]] 1957, în Odesa, a fost [[Hirotonire|hirotonisit]] ca episcop de Balta (în Ucraina), [[vicar]] al Eparhiei Odesei.
  
November 17, 1957 in Odessa he was consecrated bishop of Balta, vicar of the Diocese of Odessa.
+
De la [[26 decembrie]] 1957 a devenit episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei.
  
Since December 26, 1957 he was bishop of Dmitrov, vicar of the Moscow diocese.
+
Din luna iulie 1960 până la 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhiei Moscovei.
  
From July 1960 to November 14, 1961 he was Chancellor of the Moscow Patriarchate.
+
În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de [[arhiepiscop]].
  
November 23, 1960 he was elevated to the rank of [[archbishop]].
+
De la 16 martie 1961 a devenit arhiepiscop al Tulei și al Beliovului.
  
Since March 16, 1961 he was archbishop of Tula and Belyov.
+
În [[14 noiembrie]] 1961 a fost numit [[mitropolit]] al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului [[Mitropolit|mitropolitului]] [[Alexei I]], Pimen a fost numit '''Patriarhul Pimen al Moscovei și al toată Rusiei''', în anul 1971.
  
On [[November 14]], 1961 he was appointed [[Metropolitan]] of Leningrad and Ladoga. After the death of [[Alexei I (Simansky) of Moscow|Patriarch Alexei I]] [[Metropolitan]] Pimen was elected Patriarch Pimen of Moscow and all of Russia in 1971.
+
Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia  „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse.  
  
Pimen's task thus became to lead a Christian church in a state ruled by an officially atheist Communist party. At his post he worked closely with the authorities: participated in numerous 'peace movement' conferences sponsored by the government. Pimen was awarded the Soviet Peace Fund Medal (1969, 1971) and in 1970 Golden medal "Борцу за мир" ("For Fighter for Peace") by the 'Soviet Committee for the Defence of Peace'. Pimen was member of World Peace Council from 1963 onwards. In 1961, Pimen was awarded Order of the Red Banner of Labour (орден Трудового Красного Знамени), one of the higher rewards of the time. The Soviet state tried to limit and control all religious activity and Pimen tried to struggle just to ensure the survival of the Russian Orthodox Church.  
+
La sfârșitul anevoiosului său mandat ca întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a [https://ro.wikipedia.org/wiki/Creștinarea_Rusiei_Kievene Zilei Botezului Rus], în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Uniunea Sovietică.
  
At the end of his difficult term as the head of the Russian Orthodox Church he organized the celebration of the 1000th anniversary of the [[Baptism of Rus']] in Russia in 1988. This event became the historic moment that marked the end of persecution of Orthodox Christianity in the Soviet Union.
 
  
 
{{start box}}
 
{{start box}}
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
înainte=Gury (Yegorov|
+
înainte=Gurie (Igorov)|
 
titlu=[[Eparhia de St. Petersburg|Mitropolit de Leningrad și Ladoga]]|
 
titlu=[[Eparhia de St. Petersburg|Mitropolit de Leningrad și Ladoga]]|
 
ani=1961-1963|
 
ani=1961-1963|
 
după=[[Nicodim (Rotov) de Leningrad și Novgorod|Nicodim (Rotov)]]}}  
 
după=[[Nicodim (Rotov) de Leningrad și Novgorod|Nicodim (Rotov)]]}}  
 
{{succesiune|
 
{{succesiune|
înainte=[[Alexei I (Simansky) al Moscovei|Alexei I (Simansky)]]|
+
înainte=[[Alexei I (Simanski) al Moscovei|Alexei I]]|
 
titlu=[[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]]|
 
titlu=[[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]]|
 
ani=1971-1990|
 
ani=1971-1990|
după=[[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei II (Ridiger)]]}}
+
după=[[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei al II-lea]]}}
 
{{end box}}
 
{{end box}}
  
Linia 40: Linia 57:
 
[[Categorie:Episcopi]]
 
[[Categorie:Episcopi]]
 
[[Categorie:Patriarhi ai Moscovei]]
 
[[Categorie:Patriarhi ai Moscovei]]
[[Categorie:Episcopi din secolul XX]]
 
  
 
[[es:Pimen I (Izvekov) de Moscú]]
 
[[es:Pimen I (Izvekov) de Moscú]]
 
[[en:Pimen (Izvekov) of Moscow]]
 
[[en:Pimen (Izvekov) of Moscow]]

Versiunea curentă din 3 mai 2020 15:14

Patriarhul Pimen I al Moscovei
Patriarch pimen1.jpg
Afiliere canonică
(jurisdicție)
Biserica Ortodoxă Rusă
Funcția episcopală
Reședință  Moscova
Titlul   Patriarhul Moscovei și al tuturor Rusiilor
Formulă de adresare   Sanctitatea Sa
Perioada   1971-1990
Predecesor   Alexei I
Succesor   Alexei al II-lea
Cariera ecleziastică
Hirotonire preot  
Hirotonire episcopală   17 noiembrie 1957, la Odesa
Episcopi consecratori  
Titluri precedente
(scaune episcopale)
 
Mitropolit de Leningrad și Ladoga (înscăunat la 14 noiembrie 1961)
Alte funcții   Episcop de Balta și vicar al Eparhiei Odesei
Episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei
Arhiepiscop al Tulei și al Beliovului
Date personale
Data nașterii   23 iulie 1910
Locul nașterii   Bogorodsk, Rusia
Data morții   3 mai 1990
Locul morții   Moscova
Patriarhul Pimen (în limba rusă Патриарх Пимен), născut Serghei Mihailovici Izvekov (23 iulie 1910 - 3 mai 1990), a fost al cincisprezecelea Patriarh al Moscovei și întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

S-a născut în orașul Bogorodsk, în apropierea Moscovei. În anul 1925, Pimen Izverkov a devenit monah în cadrul Mănăstirii Bogoiavlenski din Moscova. De asemenea, a petrecut mai mulți ani în diverse mănăstiri și catedrale rusești din Murom, Odesa și Pskov. În 1954, Pimen a devenit starețul Mănăstirii Sfânta Treime-Sfântul Serghie.

La 17 noiembrie 1957, în Odesa, a fost hirotonisit ca episcop de Balta (în Ucraina), vicar al Eparhiei Odesei.

De la 26 decembrie 1957 a devenit episcop al Dimitrovului și vicar al Eparhiei Moscovei.

Din luna iulie 1960 până la 14 noiembrie 1961 a fost cancelar al Patriarhiei Moscovei.

În 23 noiembrie 1960 a fost ridicat la rangul de arhiepiscop.

De la 16 martie 1961 a devenit arhiepiscop al Tulei și al Beliovului.

În 14 noiembrie 1961 a fost numit mitropolit al Leningradului și al Lagodei. După moartea patriarhului mitropolitului Alexei I, Pimen a fost numit Patriarhul Pimen al Moscovei și al toată Rusiei, în anul 1971.

Astfel, sarcina lui Pimen a devenit aceea de a cârmui Biserica Creștină într-un stat guvernat de un partid comunist care era în mod oficial ateu. Din poziția sa a lucrat îndeaproape cu autoritățile: a participat la numeroase conferințe sponsorizate de guvern, numite „mișcări pacifiste”. Lui Pimen i-a fost acordată Medalia Sovietică a Fondului pentru Pace (1969, 1971) și în anul 1970 medalia „Борцу за мир” („pentru luptătorul pentru pace”), de către „Comitetul Sovietic pentru Apărarea Păcii”. Pimen a fost membru al Consiliului Mondial al Păcii, începând cu anul 1963. În anul 1961, lui Pimen i-a fost acordat Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (орден Трудового Красного Знамени), una dintre cele mai înalte distincții ale vremii. Statul sovietic a încercat să controleze și să limiteze toată activitatea religioasă, iar Pimen a încercat să lupte doar pentru a asigura supraviețuirea Bisericii Ortodoxe Ruse.

La sfârșitul anevoiosului său mandat ca întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ruse, a organizat sărbătorirea celei de-a mia aniversări a Zilei Botezului Rus, în Rusia anului 1988. Acest eveniment a devenit un moment istoric, care a marcat sfârșitul persecuției creștinismului ortodox în Uniunea Sovietică.


Casetă de succesiune:
Pimen I (Izvekov) al Moscovei
Precedat de:
Gurie (Igorov)
Mitropolit de Leningrad și Ladoga
1961-1963
Urmat de:
Nicodim (Rotov)
Precedat de:
Alexei I
Patriarhia Moscovei
1971-1990
Urmat de:
Alexei al II-lea



Izvoare