Pimen (Georgescu) al Moldovei: Diferență între versiuni
(→Viața) |
m (→Viața) |
||
Linia 25: | Linia 25: | ||
Născut în satul Provița de Sus, din județul Prahova, Petru Georgescu a urmat școala primară în comuna natală. A urmat cursurile Seminarului Central din București, absolvind în anul 1874. După ce s-a căsătorit, a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[diacon]], slujind la Biserica „Sfântul Vasile” din Ploiești. Din nefericire, la numai un an și câteva luni de la căsătorie, soția sa a decedat, Petru Georgescu rămânând văduv, cu un copil mic și trebuind să înfrunte singur greutățile inerente ale vieții de zi cu zi.<ref name=petcu1>[http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/pimen-georgescu-la-inceputurile-slujirii-monahale Adrian Nicolae Petcu, ''Pimen Georgescu la începuturile slujirii monahale''], 16 noiembrie 2011, ''Ziarul Lumina''</ref> | Născut în satul Provița de Sus, din județul Prahova, Petru Georgescu a urmat școala primară în comuna natală. A urmat cursurile Seminarului Central din București, absolvind în anul 1874. După ce s-a căsătorit, a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[diacon]], slujind la Biserica „Sfântul Vasile” din Ploiești. Din nefericire, la numai un an și câteva luni de la căsătorie, soția sa a decedat, Petru Georgescu rămânând văduv, cu un copil mic și trebuind să înfrunte singur greutățile inerente ale vieții de zi cu zi.<ref name=petcu1>[http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/pimen-georgescu-la-inceputurile-slujirii-monahale Adrian Nicolae Petcu, ''Pimen Georgescu la începuturile slujirii monahale''], 16 noiembrie 2011, ''Ziarul Lumina''</ref> | ||
− | A reușit însă continuarea cursurilor teologice cu sprijinul material şi moral al mărinimosului mitropolit și arhiepiscop al | + | A reușit însă continuarea cursurilor teologice cu sprijinul material şi moral al mărinimosului [[mitropolit]] [[Întâistătător|primat]] și [[arhiepiscop]] al Bucureștilor, [[Calinic Miclescu]], care, la 1 septembrie 1877, l-a numit diacon la [[Catedrala Patriarhală din București|Catedrala mitropolitană]], iar trei ani mai târziu l-a trimis cu o bursă la Facultatea de Teologie din Cernăuți.<ref name=petcu1/> |
==Note== | ==Note== |
Versiunea de la data 2 noiembrie 2018 18:47
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Ortodoxă Română |
Funcția episcopală | |
Reședință | Iași |
Titlul | Mitropolit al Moldovei |
Formulă de adresare | IPS |
Perioada | 1909-1934 |
Predecesor | Partenie Clinceni |
Succesor | Nicodim Munteanu |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 1902, la Galați |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Episcop al Dunării de Jos |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | 24 octombrie 1853 |
Locul nașterii | Provița de Sus, județul Prahova |
Data morții | 12 noiembrie 1934 |
Locul morții | București |
Pimen Georgescu (pe numele de mirean Petru Georgescu; n. 24 octombrie 1853, Provița de Sus, județul Prahova – d. 12 noiembrie 1934, București) a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1909-1934. De asemenea, el a fost și un remarcabil cărturar român, membru de onoare (din 1918) al Academiei Române.[1]
Viața
Născut în satul Provița de Sus, din județul Prahova, Petru Georgescu a urmat școala primară în comuna natală. A urmat cursurile Seminarului Central din București, absolvind în anul 1874. După ce s-a căsătorit, a fost hirotonit diacon, slujind la Biserica „Sfântul Vasile” din Ploiești. Din nefericire, la numai un an și câteva luni de la căsătorie, soția sa a decedat, Petru Georgescu rămânând văduv, cu un copil mic și trebuind să înfrunte singur greutățile inerente ale vieții de zi cu zi.[2]
A reușit însă continuarea cursurilor teologice cu sprijinul material şi moral al mărinimosului mitropolit primat și arhiepiscop al Bucureștilor, Calinic Miclescu, care, la 1 septembrie 1877, l-a numit diacon la Catedrala mitropolitană, iar trei ani mai târziu l-a trimis cu o bursă la Facultatea de Teologie din Cernăuți.[2]
Note
- ↑ Academia Română - membrii Academiei din 1866 până în prezent, accesat 24 octombrie 2018
- ↑ 2,0 2,1 Adrian Nicolae Petcu, Pimen Georgescu la începuturile slujirii monahale, 16 noiembrie 2011, Ziarul Lumina
Bibliografie
- Aurel Pentelescu, Gavriil Preda, Mitropolitul Pimen Georgescu. Viața și înfăptuirile sale (1853-1934). La 150 ani de la nașterea sa, Editura Printeuro, Ploiești, 2003
Pimen (Georgescu) al Moldovei | ||
---|---|---|
Precedat de: Partenie Clinceni |
Mitropolit al Moldovei 1875-1902 |
Urmat de: Nicodim Munteanu |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Oameni > Membri ai Academiei Române > Membri de onoare ai Academiei Române
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Moldovei
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români