Pildele lui Solomon

Acest articol face parte din seria Vechiul Testament – Septuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
Facerea – Ieșirea – Leviticul – Numerii – Deuteronomul
Cărțile istorice
Iosua Navi – Judecători – Rut I Regi – II Regi – III Regi – IV Regi I Cronici – II Cronici – I Ezdra – Neemia – Estera
Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune Iov – Cartea Psalmilor – Pildele lui Solomon – Ecclesiastul
Alte cărți Cântarea Cântărilor – Plângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari Isaia – Ieremia – Iezechiel – Daniel
Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece” Osea – Amos – Miheia – Ioil – Avdie – Iona – Naum Avacum – Sofonie – Agheu – Zaharia – Maleahi
Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
Tobit – Iudita – Baruh – Epistola lui Ieremia Cântarea celor trei tineri – III Ezdra – Cartea înțelepciunii lui Solomon Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul) Istoria Susanei Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel I Macabei – II Macabei – III Macabei Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: Enoh – Noe – Avraam – Isaac – Lot Iacov (Israel) – Iosif – Moise – Aaron – Finees Prooroci și Drepți: Ilie Tesviteanul – Elisei – Iezechia Isaia – Ieremia – Iezechiel – Daniel Iona – Osea – David – Solomon Avacum – Iov – Miheia – Maleahi - Baruh Samuel – Zaharia – Ioil – Naum – Amos
Regi Iuda (după diviziune): Roboam – Abia – Asa – Iosafat Atalia – Ioram – Ahazia – Ioas – Amația Ozia – Iotam – Ahaz – Iezechia (Ezechia) – Manase Amon – Iosia – Ioahaz – Eliachim (Ioiachim) Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam I – Nadab – Baeșa Ela – Zimri – Omri – Ahab – Izabela Ahazia – Ioram – Iehu – Ioahaz – Ioas – Ieroboam al II-lea Zaharia – Șalum – Menahem – Pecahia – Pecah – Osea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon) reprezintă una din cele trei cărţi de înţelepciune, didactice ale Vechiului Testament, alături de Cartea lui Iov şi Ecclesiastul şi una din cele şase cărţi poetice ale Vechiului Testament.

Autorii

Autorul principal al cărţii este Solomon. Titlul cărţii sta mărturie pentru acest lucru: ,,Pildele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel”.(1.1, 10.1,25.1). Solomon a rostit trei mii de pilde şi 1005 cântări(3Regi4.32), el fiind cel mai înţelept dintre toţi oamenii(3Regi 3.12, 4.31). Ceilalţi doi autori sunt Agur, fiul lui Iache, care spune câteva proverbe pentru Itiel şi Ucal(cap30) şi mama împăratului Lemuel care lasă unele proverbe fiului său(cap31).

Solomon a fost fiu al lui David şi al Batşebei, rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi tihnită; constructorul Templului din Ierusalim; a atins cea mai mare înţelepciune omenească posibilă.

El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el , cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii şi care, pe deasupra, mai primeşte bogăţii şi slavă, aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el.. Iisus face referire la înţelepciuneaşi slava lui Solomon. El a scris trei mii de pilde din care o parte (cca 800 ) alcătuiesc cartea biblică ,,Proverbele lui Solomon ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi psalmi care-i poartă numele, psalmul 72 şi 127).

Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-). El are ca neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, Roboam, şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, Ieroboam I, cu lăsarea unei seminţii fiului său.Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.

Un portret amănunţit al lui Solomon putem găsi în principal în Cartea III a Regilor (Cartea I a Împăraţilor), cap.1-11 şi Cartea a II-a a Cronicilor (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

Autoritatea divină

Însuşi Mântuitorul aminteşte înţelepciunea lui Solomon:,,Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.(Mt12.42, Lc11.31) Tatăl lui, împăratul David, îi recunoaşte înţelepciunea(1Regi 2:6-9 ) Apostolul Iacob citează din Proverbe în epistola sa: ,, 6Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi. (Prov3.34) ``(Iac4.6)Apostolul Pavel citeazădin Proverbe în epistola sa către evrei5Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El. 6Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte. (Prov3.11-12) `` (Evrei12.5-6)Apostolul Petru citează din Proverbe astfel: ,,Mai presus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci ,,dragostea acopere o sumedenie de păcate. Prov10.12”. (1Pet4.8)

Data

După cum ni se spune în cap25.1, lucrarea datează din vremea domniei lui Ezechia(721-687), aşadar din sec 8-7 î.Hr, când oamenii lui Ezechia au adunat aceste proverbe şi au adăugat şi suplimentul(cap30,31).Unele părţi pot fi mai vechi, ajungând chiar până în sec10-9. Doar aproape 800 din cele 3.000 de proverbe ale lui Solomon sunt incluse în Cartea Pildelor.

Mândrie, laudă şi smerenie

Mândria nu este decât păcat:,, Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat”(Prov 21.4). Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus. (30.13) Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. (18.12)- Domnul se opune celor mândri:,,Domnul surpă casa celor mândri dar întăreşte hotarele văduvei”(Prov 15.25). Iată care este atitudinea lui Dumnezeu faţă de cei mândri care sunt batjocoritori: 34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har. (Prov3.34) Mândria îl acoperă pe pe om de ruşine, duce la certuri iar uneori la atitudine batjocoritoare: 2Cînd vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (11.2)Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.(13.10),,Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării”(Prov 21.24).Înţelepciunea adevărată este incompatibilă cu mândria:Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu (vorbeşte înţelepciunea-n.r)(8.13) Sfaturi pentru cel mândru cu gânduri rele,, Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură: căci baterea laptelui dă smântână, scărpinatul nasului dă sânge, şi stoarcerea mâniei dă certuri”(30.32,33).Cel ce se crede înţelept:12Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.(26.12)

Lauda trebuie să vină de la altcineva:Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.(Prov27.2) Lauda trebuie să se refere la fapte:28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.28-29)femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.(Prov31.30) 31Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii(Prov31.31) Lauda nedreaptă:Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. (Prov25.14) Iată cine laudă pe cel rău:Cei ce părăsesc legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mînie pe el.(Prov28.4)

Cei smeriţi primesc har de la Dumnezeu:34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har. (Prov3.34)Smerenia merge mână-n mână cu înţelepciunea:2Cînd vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (11.2)Cel smerit are şanse mari să dobândească slavă: 33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. (15.33)- 12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.(18.12)

Lenea şi munca

Lenea

Leneşul este foarte comod:,,Leneşul nu-şi frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură”(Prov26.15). Leneşul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. 32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi exagerează dificultăţile găsirii unei slujbe:13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`(Prov22.13)13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului îl omoară”:25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi lipsa vin peste el:Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful lui:26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi el sărăceşte: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.(Prov 18.9). Leneşul se crede şi foarte înţelept:Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16). Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi responsabilitate la care leneşul, luând aminte, se poate înţelepţi:6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.(Prov 6.6-8).

Activităţi asemânătoare cu lenea

23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11) 19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa.(Prov24.27)

Munca

,,Leneşul nu-şi frige vînatul dar comoara de preţ a unui om este munca”(Prov12.27). Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. (Prov 16.26).Oriunde se munceşte este şi câştig:11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - (Prov 12.11).19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. - (Prov 28.19).Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă.(Prov 14.23).,,Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte”(Prov10.4).,,Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir”(Prov12.24).,,Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură”(Prov13.4).,,Planurile omului harnic nu duc decît la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n'ajunge decît la lipsă”(Prov21.5). 4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri.(Prov14.4) 18Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. – (Prov27.18)Femeia creştină ideală este cea cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele, care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce priveşte gospodăria şi creşterea copiilor, cât şi în ceea ce priveşte aducerea de venituri prin comerţ sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)

Teama

Teama negativă

dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.(1.33)Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.(3.24)Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol.(10.9) –Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.(11.3) Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;(3.25) Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are de ce să se teamă.(29.25)

Frica de Dumnezeu

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate de la rău.(16.6) Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.(8.13) Ferice de omul care se teme necontenit de Dumnezeu, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire.(28.14)Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi.(10.27) Pentru că (cei răi-n.r) au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,(1.29) Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!/Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale. (3.7-8) Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El.(Prov14.26) Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!(24.21) Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. (14.26,27)Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire.(19.23)

Prietenia

Binefacerile prieteniei

Prietenul îţi dăruieşte priviri prietenoase care înveselesc inima (Prov 15.30), iar cuvintele sale sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase(Prov 16.24), fiind curate înaintea Domnului (Prov 15.30). Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună (Prov 12.26) şi sfaturile pline de dragoste ale unui prieten sunt tot atât de dulci precum untdelemnul şi tămâia înveselesc inima (Prov 27.9). Mustrările sale sunt preferabile unei prietenii ascunse (Prov 27.5), căci rănile pricinuite de ele dovedesc credincioşia lui (Prov 27.6). Prietenul adevărat iubeşte oricând, chiar în nenorocire când ajunge ca un frate(Prov 17.17) sau chiar mai mult(Prov 18.24).

Sfaturi pentru menţinerea prieteniei

Omul înţelept nu are mulţi prieteni- căci cine îşi face mulţi prieteni spre nenorocire sa şi-i face(Prov18.24)- şi nu îi părăseşte (Prov 27.10). Prietenul care caută dragostea uită greşeala, nu o mai pomeneşte, ci o acoperă (Prov 17.9). În ziua necazului nu trebuie să intri în casa acestuia (Prov 27.10), iar vizitele în casa prietenului să fie rare, pentru ca să nu se sature de tine şi să te urască.(Prov25.17). Pârâtorul dezbină şi pe cei mai buni prieteni (Prov 16.28).

Motive de îndepărtare între prieteni

Săracul ajunge să fie părăsit şi urât chiar de prietenul său(Prov14.20, 19.4,7) în timp ce bogatul şi cel ce dă daruri sunt înconjuraţi de mulţi prieteni(Prov14.20,19.4).

Însoţiri interzise şi însoţiri periculoase

Însoţirea cu cei nesăbuiţi te face rau(Prov13.20) (Prov14.7) Sunt interzise însoţirile cu cei lacomi de câştig capabili de furt şi crimă (Prov1.10-19), cu oamenii neastâmpăraţi(Prov24.21), Nu trebuie să ne împrietenim cu cei care nu-şi pot ţine gura, scrie Solomon.(Prov20.19) De asemenea, nici cu cei mânioşi ca nu cumva ca acela să se deprinndă cu cărările lui, şi să-i ajungă o cursă pentru suflet, avertizează Solomon (Prov 22.24-25). Însoţirea cu cei desfrânaţi te face de ruşine în faţa tatălui tău, spune înţeleptul împărat(Prov28.7) Însoţirea cu cei lacomi de mâncare şi băutură te molipseşte şi te face sărac, avertizează acelaşi Solomon.(Prov23.20-21)

Altele

Prietenia cu Dumnezeu şi cu virtuţile:Dumnezeu este prieten cu oamenii neprihăniţi.(Prov3.32), Omul trebuie să se împrietenească cu virtuţile, spre exemplu cu înţelepciunea, spune Solomon (Prov7.4) Dumnezeu în prietenie:Când sunt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui.(Prov16.7)Prietenia cu împăratul:Ajunge prieten cu împăratul cine iubeşte curăţia inimii şi are bunăvoinţa pe buze.(Prov22.11)

Invidia

A nu invidia pe cei răi

Solomon spune:Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!(3.31). Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!(24.19) Nu pizmui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;(24.1) Alt proverb arată şi motivul: ,,Nu te mânia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi! /Căci cel ce face răul n-are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge.” (24.17-20). Frica de Domnul trebuie să-i ia locul:Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;(23.17)

A nu te bucura de nenorocirea aproapelui

Cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit.(17.5) Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima când se poticneşte el, / ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mânia de la el. (Prov24.17-18)

Atitudinea faţă de pizmaşi

Este de evitat şi a lua masa cu un pizmaş mai înstărit care îţi poate oferi mâncăruri alese:

Nu mânca pâinea celui pizmaş, şi nu pofti mâncările lui alese,

căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănâncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.(23.6-8)

Lăcomia de băutură şi mâncare

Dumnezeu detestă lăcomia:Domnul nu lasă să piară de foame sufletul celui drept; însă el respinge lăcomia celor fără de lege. (10.3) Beţivul şi îmbuibatul sărăcesc:

19Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.19-21)

17Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. - (Prov 21.17)

Consecinţele beţiei

Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi? Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat. Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor, dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc. Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg. ,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!`(Prov 23.29-35)`

1Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. - (Prov.20.1)

Lăcomia duce la saturaţie şi scârbă

16Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură.(25.16)27Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi.(25.27)

Dacă stai la masă la unul din cei mari

1Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: 2pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom. 3Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.(Prov23.3)

Mai bine modestie cu dragostie şi pace decât belşug cu ură şi ceartă

17Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -”(Prov15.15-17) 1Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - (Prov.17.1)

Compania petrecăreţilor

7Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi(petrecăreţi, îmbuibaţi-glutton) face ruşine tatălui său.(Prov28.7)

Gândurile rele

29Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.(Prov3.29)26Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui.(Prov15.26) 22În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar cei ce gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.(Prov14.29) 8Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate./9Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(Prov24.8-9)

Păcatul indiferenţei şi al lipsei de empatie

10Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui.(Prov21.10) 13Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. (Prov21.13) 20Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire.(25.20) -

Omul

Suflarea omului:Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor.(20.27) Omul se crede bun:Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.(21.2) Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul.(16.2) Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte.(16.25) – Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios?(20.6) 12Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuşi, nu este spălat de întinăciunea lui. (Prov30.12) Omul înţelege puţin din calea sa:Domnul îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? (20.24)Dumnezeu cunoaşte în totalitate inimile oamenilor:11Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! (15.11)- Omul se cunoaste după copilărie:11Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană.(Prov20.11)Păcătoşenia omului:9Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` (Prov20.9)Aducerea la suprafata a scopurilor omului:Scopurile (planurile, proiectele, secretele) (ESV, ASV-purposes) în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să le scoată la iveală Prov20.5

Păcatul răzbunării şi al întoarcerii de rău pentru bine

Omul nu trebuie să se răzbune ci să nădăjduiască în Domnul care-l va ajuta: 22Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta.(Prov20.22) 29Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -(Prov24.29)

21Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dacă -i este sete, dă -i apă să bea.

22Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. (Prov25.21-22)-

13Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa.(Prov17.13)

Dreptate şi nedreptate

Dreptate

3A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. (Prov21.3)15Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului.(17.15) 26Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.(Prov29.26)

Măsurile de cântărit

1Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.(11.1) 11Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. (16.11)- 10Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului.(20.10)

A nu se avea în vedere faţa omului

Judecatorul nu trebuie sa aiba in vedere fata celui rau si sa nedreptatesca pe cel neprihanit la judecata(18.5)23Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`(24.23)`Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată.(18.5) 23Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun.(20.23) –21Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat.(28.21)

Fără mită, daruri

23Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii.(17.23) 27Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi.(15.27) -

Cei drepţi

5Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune(Prov12.5) 8Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.(Prov8.8) 8Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate.(Prov16.8) 2Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.(Prov10.2) 5Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul.(Prov28.5)

Judecători şi împăraţi

25Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei.(Prov24.25)4Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.(Prov31.4-5)8Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi! 9Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.(Prov31.8-9) 24Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.(24.24) 26Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor.(17.26) 8Împăratul care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii risipeşte orice rău cu privirea lui.(Prov20.8) -12Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. - 13Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. (Prov16.12-13) 10Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. (Prov16.10)-

Cei nedrepţi

8Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. (Prov16.8) 2Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.(Prov10.2)28Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea.(19.28)Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti(18.19).5Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul.(Prov28.5)23Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. (Prov13.23)- 7Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept.(Prov21.7)16O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie.(11.16) -26Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea.(11.26) - 29Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună.(16.29) 22Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă! (22.22)28Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi.(22.28) - 10Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,(23.10) 11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta. (23.11)8Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci.(28.8) 14Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni.(30.14) 13Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga.(21.13)

Ferirea de rau, pazirea sufletului, veghe

17Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. (Prov16.17) 27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.(Prov4.27) 16Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.(Prov19.16) - 23Păzeşte-ţi inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.

24Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!

25Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.

26Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărîte:

27nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.(Prov4.23-27)

Făgăduinţe, blesteme, binecuvântări, jertfe

Fagaduinţe

25Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească.(20.25)

Blesteme şi binecuvântări

33Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.(Prov3.33) 2Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. (Prov26.1-2)14Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem.(Prov27.12-14)11Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa..(Prov30.11)

Jertfa

9Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău: 10căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.(3.9-10) 27Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite Prov21.27. -

Credinţa

20Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit(Prov28.20) 20Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte binele, şi cine se încrede în Domnul este binecuvântat.(Prov16.20) 5Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! (3.5)6Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău.(Prov16.6) Este vorba de credinta matura in Dumnezeu, nu de credulitatea fara discernamant a oamenilor creduli -15Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.(14.15)

Bunatatea şi credincioşia

În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie. (14.22). Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale. /Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.(Prov3.3-4)Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? /Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! –(Prov20.6-7)

Oameni de încredere şi lipsiţi de credibilitate

19Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. - (Prov25.19). 17Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. –(Prov13.17) 6Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea.(Prov26.6) 13Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.(Prov25.13)Nevasta ideala este una care inspiră încredere, fiind harnică, gospodină, miloasă, optimistă, temătoare de Dumnezeu şi înţeleaptă(Prov 31.10-31)

Necredinţa

Iată soarta celor necredincioşi:cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea. (Prov2.22).

Batjocura

Mustrare

,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?(1.22) Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor.(14.6) -

Dumnezeu şi batjocoritorii

5Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit.(17.5) 31Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. (14.31)- Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.(3.34) 21Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi.(14.21)

Mustrarea batjocoritorului

Cel ce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!(9.7-8) Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea.(13.1) Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi.(15.12)

Consecinţele atitudinii batjocoritoare

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni.(24.9) Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.(9.12) Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta.(22.10)

Educarea batjocoritorului

Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. –(19.25)Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.(19.29)Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. (21.11)-

Cel mândru şi batjocoritor

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.(21.24)

Vinul îl face pe om batjocoritor

Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept.(20.1) -

Bibliografie

1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
3. English Standard Version Bible, 1971.
4. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag271-275 Editura Institului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
5. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, Studiul Vechiului Testament, pp. 305-310, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
6. Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 461, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2