Pildele lui Solomon: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Autorii)
(Lenea şi munca)
Linia 42: Linia 42:
  
 
==Lenea şi munca==
 
==Lenea şi munca==
Leneşul este foarte comod:,,Leneşul nu-şi frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură”(Prov26.15). Leneşul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. 32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi exagerează dificultăţile găsirii unei slujbe:13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`(Prov22.13)13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!(Prov26.13). ,,Poftele leneşului îl omoară”:25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi lipsa vin peste el:Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful lui:26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi el sărăceşte: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.(Prov 18.9).Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi responsabilitate la care leneşul, luând aminte, se poate înţelepţi:6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.(Prov 6.6-8).Femeia creştină ideală este cea cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele,  care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce priveşte gospodăria şi creşterea copiilor, cât şi în ceea ce priveşte aducerea de venituri prin comerţ sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)
+
===Lenea===
 +
Leneşul este foarte comod:,,Leneşul nu-şi frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură”(Prov26.15). Leneşul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. 32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi exagerează dificultăţile găsirii unei slujbe:13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`(Prov22.13)13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului îl omoară”:25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi lipsa vin peste el:Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful lui:26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi el sărăceşte: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.(Prov 18.9). Leneşul se crede şi foarte înţelept:Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16).
 +
Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi responsabilitate la care leneşul, luând aminte, se poate înţelepţi:6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.(Prov 6.6-8).
 +
===Activităţi asemânătoare cu lenea==
 +
23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11) 
 +
19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa.(Prov24.27)
 +
===Munca===
 +
comoara de preţ a unui om este munca”(Prov12.27). Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. (Prov 16.26).Oriunde se munceşte este şi câştig:11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - (Prov 12.11).19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. - (Prov 28.19).Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă.(Prov 14.23).,,Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte”(Prov10.4).,,Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir”(Prov12.24).,,Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură”(Prov13.4).,,Planurile omului harnic nu duc decît la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n'ajunge decît la lipsă”(Prov21.5).  4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri.(Prov14.4) 18Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. – (Prov27.18)Femeia creştină ideală este cea cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele,  care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce priveşte gospodăria şi creşterea copiilor, cât şi în ceea ce priveşte aducerea de venituri prin comerţ sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)
  
 
==Note==
 
==Note==

Versiunea de la data 10 august 2011 11:03

Acest articol face parte din seria
Vechiul TestamentSeptuaginta
Pentateuhul și Legea lui Moise
FacereaIeșireaLeviticulNumeriiDeuteronomul
Cărțile istorice
Iosua NaviJudecătoriRut

I RegiII RegiIII RegiIV Regi
I CroniciII CroniciI EzdraNeemiaEstera

Cărțile poetice
Cărți de înțelepciune
IovCartea PsalmilorPildele lui SolomonEcclesiastul
Alte cărți
Cântarea CântărilorPlângerile profetului Ieremia
Cărțile Profeților
Profeții Mari

IsaiaIeremiaIezechielDaniel

Profeții Mici, sau „Cei Doisprezece”

OseaAmosMiheiaIoilAvdieIonaNaum
AvacumSofonieAgheuZahariaMaleahi

Cărțile deuterocanonice și „bune de citit”
TobitIuditaBaruhEpistola lui Ieremia
Cântarea celor trei tineriIII EzdraCartea înțelepciunii lui Solomon
Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul)
Istoria Susanei
Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel
I MacabeiII MacabeiIII Macabei
Rugăciunea regelui Manase
Persoane din Vechiul Testament
Patriarhi: EnohNoeAvraamIsaacLot
Iacov (Israel)IosifMoiseAaronFinees
Prooroci și Drepți: Ilie TesviteanulEliseiIezechia
IsaiaIeremiaIezechielDaniel
IonaOseaDavidSolomon
AvacumIovMiheiaMaleahi - Baruh
SamuelZahariaIoilNaumAmos
Regi Iuda (după diviziune): RoboamAbiaAsaIosafat
AtaliaIoramAhaziaIoasAmația
OziaIotamAhazIezechia (Ezechia)Manase
AmonIosiaIoahazEliachim (Ioiachim)
Ioiachin (Iehonia) – Sedechia (Matania)
Regi Israel (după diviziune): Ieroboam INadabBaeșa
ElaZimriOmriAhabIzabela
AhaziaIoramIehuIoahazIoasIeroboam al II-lea
ZahariaȘalumMenahemPecahiaPecahOsea (rege)
Descoperiri arheologice biblice
Editați această casetă

Pildele lui Solomon (Proverbele lui Solomon) reprezintă una din cele trei cărţi de înţelepciune, didactice ale Vechiului Testament, alături de Cartea lui Iov şi Ecclesiastul şi una din cele şase cărţi poetice ale Vechiului Testament.

Autorii

Autorul principal al cărţii este Solomon. Titlul cărţii sta mărturie pentru acest lucru: ,,Pildele lui Solomon, fiul lui David, regele lui Israel”.(1.1, 10.1,25.1). Solomon a rostit trei mii de pilde şi 1005 cântări(3Regi4.32), el fiind cel mai înţelept dintre toţi oamenii(3Regi 3.12, 4.31). Ceilalţi doi autori sunt Agur, fiul lui Iache, care spune câteva proverbe pentru Itiel şi Ucal(cap30) şi mama împăratului Lemuel care lasă unele proverbe fiului său(cap31).

Solomon a fost fiu al lui David şi al Batşebei, rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931), a avut o domnie faimoasă, prosperă şi tihnită; constructorul Templului din Ierusalim; a atins cea mai mare înţelepciune omenească posibilă.[1][2]

El este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el [3][2][4], cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii[5][6] şi care, pe deasupra, mai primeşte bogăţii şi slavă, aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el.[7]. Iisus face referire la înţelepciunea[8]şi slava[9] lui Solomon. El a scris trei mii de pilde din care o parte (cca 800 [10]) alcătuiesc cartea biblică ,,Proverbele lui Solomon ’’(în care Solomon este principalul autor, cu cca 90% din întreaga carte), o mie cinci cântări (Biblia are doi psalmi care-i poartă numele, psalmul 72 şi 127).

Cu toate acestea, Solomon, ,,târât de iubire’’, se ,,alipeşte’’ de unele din cele şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât cel israelit ,, neamuri interzise de Dumnezeu împăraţilor Israelului (hitiţi, ghirgasiţi, amoriţi, canaaniţi, fereviţi, heviţi, iebusiţi-[11]), iubind femei străine moabite, amonite, edomite, sidoniene şi hetite (afară de fata lui Faraon-probabil Siamon, dinastia a XXI-a-[12]). El are ca neveste şapte sute de crăiese împărăteşti şi 300 ţiitoare. La bătrâneţe, nevestele ,,i-au abătut inima’’, ,,i-au plecat inima spre alţi dumnezei’’ astfel că aceasta nu a mai rămas ,, cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima tatălui său David’’.[13]Dumnezeu se mânie pe Solomon pentru ca acesta nu a păzit poruncile Lui şi-l pedepseşte cu ruperea împărăţiei de la el din mâna fiului său, Roboam, şi oferirea a 10 seminţii slujitorului său, Ieroboam I, cu lăsarea unei seminţii fiului său.[14]Spre sfârşitul domniei, Dumnezeu îi ridică doi vrăjmaşi: Hadad, împăratul Edomului şi Rezon, împăratul Siriei.[15]

Un portret amănunţit al lui Solomon putem găsi în principal în Cartea III a Regilor (Cartea I a Împăraţilor), cap.1-11 şi Cartea a II-a a Cronicilor (Cartea II Paralipomena) cap 1-10.

Autoritatea divină

Însuşi Mântuitorul aminteşte înţelepciunea lui Solomon:,,Împărăteasa de la Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l va osândi, pentru că ea a venit de la marginile pământului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.(Mt12.42, Lc11.31) Tatăl lui, împăratul David, îi recunoaşte înţelepciunea(1Regi 2:6-9 ) Apostolul Iacob citează din Proverbe în epistola sa: ,, 6Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: ,,Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi. (Prov3.34) ``(Iac4.6)Apostolul Pavel citeazădin Proverbe în epistola sa către evrei5Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El. 6Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte. (Prov3.11-12) `` (Evrei12.5-6)Apostolul Petru citează din Proverbe astfel: ,,Mai presus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci ,,dragostea acopere o sumedenie de păcate. Prov10.12”. (1Pet4.8)

Data

După cum ni se spune în cap25.1, lucrarea datează din vremea domniei lui Ezechia(721-687), aşadar din sec 8-7 î.Hr, când oamenii lui Ezechia au adunat aceste proverbe şi au adăugat şi suplimentul(cap30,31).Unele părţi pot fi mai vechi, ajungând chiar până în sec10-9. Doar aproape 800 din cele 3.000 de proverbe ale lui Solomon sunt incluse în Cartea Pildelor.[16]

Mândrie, laudă şi smerenie

Mândria nu este decât păcat:,, Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat”(Prov 21.4). Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus. (30.13) Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. (18.12)- Domnul se opune celor mândri:,,Domnul surpă casa celor mândri dar întăreşte hotarele văduvei”(Prov 15.25). Iată care este atitudinea lui Dumnezeu faţă de cei mândri care sunt batjocoritori: 34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har. (Prov3.34) Mândria îl acoperă pe pe om de ruşine, duce la certuri iar uneori la atitudine batjocoritoare: 2Cînd vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (11.2)Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile.(13.10),,Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării”(Prov 21.24).Înţelepciunea adevărată este incompatibilă cu mândria:Frica de Domnul este urârea răului; trufia şi mândria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu (vorbeşte înţelepciunea-n.r)(8.13) Sfaturi pentru cel mândru cu gânduri rele,, Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură: căci baterea laptelui dă smântână, scărpinatul nasului dă sânge, şi stoarcerea mâniei dă certuri”(30.32,33).Cel ce se crede înţelept:12Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decât pentru el.(26.12)

Lauda trebuie să vină de la altcineva:Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.(Prov27.2) Lauda trebuie să se refere la fapte:28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``(Prov31.28-29)femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.(Prov31.30) 31Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii(Prov31.31) Lauda nedreaptă:Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. (Prov25.14) Iată cine laudă pe cel rău:Cei ce părăsesc legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc legea se mînie pe el.(Prov28.4)

Cei smeriţi primesc har de la Dumnezeu:34Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har. (Prov3.34)Smerenia merge mână-n mână cu înţelepciunea:2Cînd vine mândria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi. (11.2)Cel smerit are şanse mari să dobândească slavă: 33Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. (15.33)- 12Înainte de pieire, inima omului se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea slavei.(18.12)

Lenea şi munca

Lenea

Leneşul este foarte comod:,,Leneşul nu-şi frige vânatul dar comoara de pret a unui om este munca”(Prov12.27).,,Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură”(Prov19.24).,,Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură”(Prov26.15). Leneşul este iubitor de somn:Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame.(Prov19.15).Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.(Prov 26.14).,,...aţipirea te face să porţi zdrenţe.(Prov23.21)Gospodăria sa devine o veritabilă ruină:30Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte. 31Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit. 32M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.(Prov24.30-32).El nu vrea să lucreze cu mâinile:25Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile.Prov 21.25 şi exagerează dificultăţile găsirii unei slujbe:13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`(Prov22.13)13Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!(Prov26.13).9Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. (Prov.12.9) ,,Poftele leneşului îl omoară”:25Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mînile. - 26Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -(Prov 21.25-26).Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură.(Prov 13.4)Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strîngă roade, dar nu este nimic! -(Prov 20.4).Sărăcia şi lipsa vin peste el:Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat (Prov.6.9-11, similar Prov24.30-34). Iar dacă are o slujbă el este o pacoste pentru şeful lui:26Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete (Prov 10.26). Şi el sărăceşte: Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.(Prov 10.4). Pe de altă parte, omul leneş se face a doua oară frate cu Cel Rău, deoarece calcă din nou porunca lui Dumnezeu, care, de această dată, îl trimisese la muncă trudnică, ca pedeapsă pentru nesocotirea primei porunci de a nu mânca din pomul cunoaşterii binelui şi răului (Fac, cap3):9Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte.(Prov 18.9). Leneşul se crede şi foarte înţelept:Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.(Prov 26.16). Furnica, care n-are nici căpetenie, nici privighetor, nici stăpân, este modelul de prevedere, hărnicie şi responsabilitate la care leneşul, luând aminte, se poate înţelepţi:6Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te! 7Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn; 8totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.(Prov 6.6-8).

=Activităţi asemânătoare cu lenea

23Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. (Prov14.23)11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.(Prov12.11) 19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.(Prov28.19)5Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.(Prov 10.4,5).Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -(Prov 20.13)..Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa.(Prov24.27)

Munca

comoara de preţ a unui om este munca”(Prov12.27). Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. (Prov 16.26).Oriunde se munceşte este şi câştig:11Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. - (Prov 12.11).19Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. - (Prov 28.19).Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă.(Prov 14.23).,,Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte”(Prov10.4).,,Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir”(Prov12.24).,,Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură”(Prov13.4).,,Planurile omului harnic nu duc decît la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n'ajunge decît la lipsă”(Prov21.5). 4Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri.(Prov14.4) 18Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. – (Prov27.18)Femeia creştină ideală este cea cinstită, care este mai de preţ decât mărgăritarele, care nu mănâncă ,,pâinea” lenevirii, ci este harnică, atât în ceea ce priveşte gospodăria şi creşterea copiilor, cât şi în ceea ce priveşte aducerea de venituri prin comerţ sau îndeletniciri manuale. (Prov31.10-29)

Note

  1. 1Împ 3.10-12
  2. 2,0 2,1 Alfred Hârlăoanu- O istorie a mozaismului şi a Israelului antic, Editura Nemira, 2001, ISBN 973-569-508-1 Eroare la citare: Invalid <ref> tag; name "Alfred" defined multiple times with different content
  3. 1Împ 3.10-12
  4. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,
  5. 1Împ4.29
  6. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag 140 , Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-59-5,
  7. 1Împ3.13
  8. Mt12.42, Lc11.31
  9. Mt6.29, Lc12.27
  10. http://www.rcrwebsite.com/provov.htm
  11. Exod 34.11-17, Deut7.1-5
  12. Etienne Drioton, Pierre du Bourguet- Les Pharaons a la conquete de l’art, Desclee de Brouwer, 1965, tradusă în româneşte de Irina Mavrodin, prefata de Radu Florescu, sub titlul ,,Arta faraonilor”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972
  13. 1Împ11.1-10
  14. 1Împ11.11-13
  15. 1Împ11.11-25
  16. http://www.rcrwebsite.com/provov.htm

Bibliografie

  1. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6.
  2. Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7.
  3. English Standard Version Bible, 1971.
  4. Nicolae Ciudin- Studiul Vechiului Testament, pag271-275 Editura Institului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române
  5. Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda, Studiul Vechiului Testament, pp. 305-310, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4
  6. Ene Branişte şi Ecaterina Branişte-Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, pag 461, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2