Petru Rareș

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 6 aprilie 2015 13:13, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (Origini)
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Petru Rareș.
Frescă de la Mănăstirea Moldovița.
Petru Rareș - bust din incinta Mănăstirii Moldovița

Petru Rareș - bust în incinta Mănăstirii Moldovița Petru Rareș (n. 1483 - d. 3 septembrie 1546, Suceava) a fost Domn al Moldovei de două ori, prima dată între 1527-1538, iar a doua oară între 1541-1546.[1] Fiu natural al lui Ștefan cel Mare, i-a succedat la tron lui Ștefăniță-Vodă (nepot al lui Ștefan cel Mare și fiu al lui Bogdan al III-lea). Petru Rareș a urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia - ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic - dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.
Continuând tradiția înaintașilor săi, a fost și un important ctitor de mănăstiri și biserici.

Viața

Origini

Sursele principale care descriu originea lui Petru Rareș sunt Letopisețul lui Grigore Ureche, O samă de cuvinte a lui Ion Neculce și Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir; în toate acestea se afirmă că era un fiu natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume „Răreșoaia” și că în tinerețe se ocupa cu „măjeritul” (comerțul cu pește). Există și ipoteza că ar fi făcut parte din familia Cernat, boieri din Țara de Jos, proprietari ai întinsei moşii ce cuprindea lacul Brateș de lângă Galați, din care ulterior Petru Rareş va face danii de pescării unor mănăstiri.[2] O altă ipoteză o consideră pe Maria, mama lui Petru Rareş, ca făcând parte din neamul lui Isaia logofătul de la Baia, din vremea lui Alexandru cel Bun, strămoşul fraţilor Toader şi Petru, care ar putea fi chiar Petru Rareş şi fratele său dinspre mamă, Toader, iar soţul Mariei ar fi fost urmaşul unui boier Bârlă de la Hârlău, cu a cărui familie se înrudea şi mitropolitul Grigore Roșca. Prin ctitoriile sale de la Baia, Hârlău și Voroneţul legat de familia Bârlă, Petru Rareș s-a vădit și el legat de aceste locuri ale eventualei sale familii dinspre mamă.[3] Cert este că ambele ipoteze, care de fapt, nu sunt antagonice, conduc la părerea că mama lui Petru Rareș aparţinea unui neam de boieri şi nu era doar o simplă nevastă de târgoveț, așa cum se afirmă în legendele mai vechi.

Prima domnie

A doua domnie

Sfârșitul

Ctitor de sfinte lăcașuri

Note

  1. Rezachevici (2001), vol. 1, pp. 557-587.
  2. Rezachevici (2001), vol. 1, p. 557.
  3. Rezachevici (2001), vol. 1, p. 559.

Bibliografie

  • Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, București 2001.
  • Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Editura Cartea Românească, București, 1925, vol. III, pp. 226-248.

Legături externe