Petru Pionitul
Cuviosul Petru Pionitul, cunoscut în Sinaxare ca Petru Egipteanul, a fost unul din Părinții pustiei care a trăit în secolul al V-lea în centrul monastic numit Chiliile din Egipt. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 27 ianuarie[1].
Viața
Avva Petru Pionitul este cunoscut din Patericul egiptean, colecția alfabetică. A făcut parte din generația următoare lui avva Lot și avva Agaton de la Schetia, probabil în a doua jumătate a secolului al V-lea.
A fost în principal ucenic al lui avva Lot, chiar dacă l-a frecventat și pe avva Agaton (amândoi de la Schetia, deși Petru Pionitul trăia la Chilii). De la el provine prima apoftegmă Despre/Pentru Avva Agaton, 1: „Zis-a Avva Petru, acela al lui Avva Lot, că era odată la chilia lui Avva Agaton [...]”.
Apoftegme
Patericul egiptean - Pentru avva Petru Pionitul
1. Se spunea despre avva Petru Pionitul de la Chilii, că nu bea vin. După ce a îmbătrânit, îi făceau frații puțin vin amestecat cu apă și îl rugau să primească. Și zicea: credeți-mă, ca pe un lucru dulce îl primesc; și s-a aplecat să bea vinul cel amestecat cu apă.
2. Un frate i-a zis lui avva Petru, ucenicul lui avva Lot: Când sunt în chilia mea, în pace e sufletul meu. Iar de va veni vreun frate la mine și cuvintele celor din afară îmi va spune, se tulbură sufletul meu. Iar avva Lot zicea: Cheia ta deschide ușa mea. Zis-a fratele, bătrânului: Ce este cuvântul acesta? Zis-a bătrânul: Dacă va veni cineva la tine, îi zici lui: Cum te afli, frate? De unde ai venit? Cum sunt frații? Te-au primit sau nu? Și atunci deschizi ușa fratelui și auzi cele ce nu voiești. Și i-a zis fratele: Așa este. Ce va face omul, de va veni la dânsul vreun frate? Răspuns-a bătrânul: Plânsul cu adevărat învățătură este, iar unde nu este plâns, nu este cu putință a se păzi. Zis-a fratele: Când sunt în chilie, plânsul este cu mine, iar de va veni cineva la mine, sau voi ieși din chilie, nu-l am. Zis-a bătrânul: Încă nu ți s-a supus, ci spre folos îți este. Căci scris e în lege, că atunci când vei dobândi vreun rob evreu, șase ani sluji-te-va, iar în al șaptelea an îl vei trimite pe el slobod. Iar de-i vei da femeie și va naște copii în casa ta și nu va voi să fugă, pentru muiere și copii, îl vei aduce la ușa casei și vei găuri urechea lui cu acul și-ți va fi rob în veac. Zis-a fratele: Ce este cuvântul acesta? Răspuns-a bătrânul: De se va osteni omul după putere la vreun lucru, în orice ceas îl va căuta spre trebuința sa, îl va găsi. I-a zis lui fratele: Rogu-te, spune-mi cuvântul acesta! Zis-a bătrânul: Nici copil, adică fiul cel neadevărat nu rămâne împreună cu cineva robind, ci cel ce se naște fiu, nu-și lasă tatăl.
3. Spuneau părinții despre avva Petru și avva Epimah că erau uniți în Rait[2]. Deci, mâncând în biserică, i-au silit pe ei să vină la masa bătrânilor. Și cu multă osteneală s-a dus avva Petru singur. Și dacă s-a sculat, i-a zis lui avva Epimah: cum ai îndrăznit să te duci la masa bătrânilor? Iar el a răspuns: de aș fi șezut cu voi, frații ar fi vrut ca pe un bătrân să mă îndemne să blagoslovesc întâi și ca un mai mare al vostru aș fi fost. Iar acum mergând aproape de părinți, mai mic decât toți eram și mai smerit cu cugetul.
4. A zis avva Petru: nu se cade să ne înălțăm când Domnul va face ceva prin noi, ci mai vârtos să mulțumim că ne-am învrednicit să fim chemați de Dânsul. Iar aceasta la toată fapta bună este de folos să socotim.
Note
Surse
- Patericul egiptean - ediția românească
- Les sentences des Pères du désert - collection alphabétique, Solesmes, 1981
- Les apophtegmes des Pères - collection systematique, vol. 1; Introduction; Cerf; 1993