Petru Athonitul

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 12 iunie 2017 18:39, autor: Inistea (Discuție | contribuții) (Imnografie)
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Cuviosul părintele nostru Petru Athonitul a fost un călugăr sihastru care a trăit în Muntele Athos la sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.

Viața

Peter was born of noble parents in Constantinople in the ninth century. Sent forth with the Roman army against the Saracens, he was taken captive and shut up in the prison of Samarra in Syria; this is no doubt the same prison in which the Forty-Two Martyrs of Amorion were kept (March 6). Released from prison through the prayers of Saint Nicholas of Myra and Saint Simeon the God-receiver, he fled to Rome, where he became a monk, and later came to the peninsula of Athos, where he lived in a cave as a solitary, suffering many temptations from the evil one, but also enjoying the manifest help of the most holy Theotokos. He reposed in peace and is commemorated June 12.

Imnografie

Slujba cuviosului Petru Athonitul a fost compusă de sfântul Iosif Imnograful (+ 3 aprilie), în jurul anului 840.

Stihiri de la „Doamne strigat-am”:

Cu dumnezeiescul Petru de un nume, și următor cu adevărat și râvnei credinței, prin bună cinstire, părtaș pre tine te cunoaștem cuvioase. Căci numai pre cel bun ai iubit, și dumnezeieștile porunci ale Aceluia, ai dorit părinte, și sufletul ți-ai înfrumusețat cu bunătățile. Pentru aceasta te lăudăm pre tine și te fericim.
Cuvioase părinte prea fericite, câștigând prin umilința sufletului răbdare adevărată și dragoste nestricată, nezdrobită nădejde și desăvârșită smerenie, locaș dumnezeiescului Duh te-ai făcut, a căruia străluciri arătat întru sine le-al primit, și oamenilor a doua lumină te-ai văzut, prin cuvioșia vieții.
Cuvioase părinte de Dumnezeu insuflate, întru mulți ani pre pământ, cu nearătare fiind ascuns, te-ai cunoscut duhovnicește prin semne și minuni, căci ai izvorât miruri bine mirositoare, arătând celor ce te doresc pre tine, strălucirea ce locuiește întru tine, și sfințenia și darul cu adevărat al dumnezeiescului Duh.

Surse